Strategia de dezvoltare si promovare a turismului ecologic in judetul Prahova.

Asezare geografica

Aflat in sudul lantului carpatic, judetul Prahova se desfasoara pe directia NNVSSE, fiind limitat la nord de judetul Brasov, la est de judetul Buzau, la vest de judetul Dambovita iar la sud de sectorul Agricol Ilfov si judetul Ialomita Este strabatut de paralela !"# si meridianul de $%# si are o suprafata !&'% (m $ cu care ocupa $) din suprafata tarii *esedinta judetului este Municipiul Ploiesti +elelalte centre urbane sunt ,unicipiul +ampina si orasele- Azuga, Busteni, Sinaia, +omarnic, Breaza, Baicoi, BoldestiScaieni, .rlati, ,izil, Valeni de ,unte, Slanic, /lopeni Suprafata este de 4.716 km2, ceea ce reprezinta apro0imativ $) din suprafata tarii *elief comple0, dispus in trepte proportional repartizate ce scad in altitudine de la nord la sud1 1 1 ,unti- ' $$2 (m$ 3$%,4)5 Dealuri subcarpatice- ' &!! (m$ 36&,4)5 +ampii- ' &!! (m$ 36&,4)5

Argumente atractive
,,/ra7ova este regiunea din *omania cea mai apropiata de standardele .niunii Europene8 - 9onat7an Sc7eele Seful Delegatiei +omisiei Europene in *omania +onsiliul 9udetean /ra7ova sustine mediul de afaceri: /ozitie geografica de intersectie a flu0urilor nationale si Internationale de comert *ealizarea autostrazii Bucuresti Brasov, element de dezvoltare economica *esurse naturale variate: +apital uman apt de performanta: +apacitati productive: +apacitati industriale disponibile, dotate cu utilitati: ;portunitati de investire in industria usoara, alimentara si a prelucrarii lemnului: /otential turistic ridicat: /otential agricol: <ond silvic, cinegetic si piscicol semnificativ: Nivel ridicat de urbanizare si centre gravitationale de dezvoltare: Infrastructura te7nico-edilitara dezvoltata: Invatamant superior cu structura unica in tara: +limat social favorabil

Cursuri de apa
=ungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de ' &2% (m, suprafata bazinului 7idrografic este de 6 6"4 (m$, iar suprafata lacurilor este de '6 (m$ *aul /ra7ova, principalul curs de apa, strabate judetul de la nord la sud pe o lungime de '&' (m, formand impreuna cu afluentul sau >eleajen doua a0e principale care dreneaza partea mediana a judetului pe directia NV-SE /entru asigurarea unor debite suplimentare de apa si alte folosinte in judet au fost realizate doua mari lacuri de acumulare /altinu 3Valea Doftanei5 si ,aneciu - lzvoare 3Valea >eleajenului5 *esursele de apa ale judetului /ra7ova insumeaza un volum de %%! milioane m6 din care apele de suprafata reprezinta %2,2) din total 3!"% milioane m65 si apele subterane 6',$)3$42 milioane m65

Soluri
Diversitatea unitatilor morfologice determina si o mare varietate a solurilor in judetul /ra7ova zona montana- soluri podzolice si soluri brune podzolite: in dealurile subcarpatice- solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine: in zona de campie- cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloaluvionale, brun-roscate: in luncile care strabat campia si in zona de dragare apar suprafete intinse cu aluviuni si soluri aluvionale, lacovisti, cernoziomuri freatic - umede

Resurse minerale
+ele mai importante resurse le reprezinta 7idrocarburile si minereurile nemetalifere a caror e0ploatare si prelucrare au contribuil dezvoltarea industriala a judetului /ra7ova, ?idrocarburile sunt localizate in structuri concentrate indeosebi in dealurile subcarpatice, pe aliniamentele orientate vest-est1@uraVitioarei 3/oiana +opaceni <agetu5, Dumbravesti 3,alaiesti5, <loresti >elega 3Bustenari5, +ampina /rovita de 9os 3Draganeasa5: 1Apostolac7e /acureti 3,atita5 Baltesti 3/odenii Vec7i5 Baicoi 3>intea5 <loresti: 1+eptura .rlati Bucov 3+7itorani5 Aricestii *a7tivani In ultimii ani au fost atrase in circuitul e0tractiv unele structuri situate in zona de campie- ,anesti, >irgsoru Vec7i, +iorani, <ulga, Boldest @radistea ' +arbunele 3lignitul5 este prezent in perimetrele de pe teritoriul unitatilor administrativ - teritoriale- <ilipestii de /adure, ,agureni, +eptura si .rlati ,ai importante prin rezervele geologice sunt perimetrele <ilipestii de /adure si ,agureni $ Sarea- Slanic, Baicoi, >elega, /redeal Sarari: 6 Nisip cuartos- Valenii de ,unte: ! Nisip bituminos- /acureti ,atita: " @ips- Slanic, >eisani, Starcniojd -Batrani, +erasu, ,aneciu, .ngureni: % +alcar- @uraVadului - >o7ani, ,izil, >ataru, Valea Doftanei - >esila: & @resii si conglomerate- +omarnic, Secaria, +erasu 3Valea =espezii5 2 ,arne- Breaza - @ura Beliei: A >ufuri dacitice vulcanice- Slanic - /iatra Vec7e, Apostolac7e: '4 Argilele bentonitice- Breaza, Brebu: '' Nisip si pietris- in albia raurilor /ra7ova, >eleajen si Slanic: '$ Argile comune- Bucov, +ampina - Voila, .rlati, /aulesti, =ipanesti Importante pentru economia judetului sunt si apele minerale, acestea favorizand dezvoltarea unor statiuni locale /rincipalele resurse de ape minerale sunt1 apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase- Sinaia 1 apele sulfuroase, sulfatate- Apostolac7e, Bertea, Brebu, +alugareni, +eptura, Varbilau, Valcanesti 1 apele clorurate, sodice- Baicoi, Brebu, +alugareni, Valea Doftanei, ,izil, .rlati;rzoaia 1 lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slanic, >elega

"arietatea conditiilor #izico$geogra#ice% in#rastructura creata pentru valori#icarea resurselor proprii% resursele umane% con#era judetului Prahova o structura comple&a de resurse economice care constituie un suport valoros pentru dezvoltarea sa economico$sociala.

Populatia si forta de munca

/opulatia judetului la 4' 4& $44! a fost de 2$A 4$% locuitori din care "') traiesc >n mediul urban, iar !A) in mediul rural, densitatea populatiei fiind de '&% locuitoriB(m $

Ur an

!ural

/opulatia pe se0e- /opulatia masculina- !4$ %A2 persoane 3!2,%)5 /opulatia feminine- !$% 6$2 persoane 3"',!)5

Numarul de locuitori si densitatea populatiei situeaza judetui /ra7ova pe locul $, respectiv 6 pe tara, iar din punct de vedere al contributiei la bugetul de stat, judetui se situeaza pe locul trei in tara, dupa Bucuresti si +luj <orta de munca disponibila comunicata de Agentia 9udeteana pentru ;cuparea <ortei de ,unca la sfarsitul anului $44! era de $4 "%2 persoane din care '' "A2 barbati 3"%,!)5 /e medii- !%,$) din resursele de munca disponibile provin din mediul urban, cel mai mare nivel inregistrandu-se in municipiul /loiesti 3'A,$) din total resurse de munca5, in mediul rural ponderea fiind de "6,2) Dupa nivelul de instruire- &',%) sunt absolventi ai invatamantului primar, gimnazial si profesional, $$,A) sunt absolventi ai invatamantului liceal si postliceal si " !) au studii universitare

Organizarea administrativ - teritoriala

Judetul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia impreuna cu alte sase judete: Arges, Calarasi, Dam ovita, !iurgiu, "alomita si #eleorman$
'46 localitati, din care $ municipii, '$ orase si 2A comune cu !4" sate

/rofilul economic al localitatilor este conferit de paleta si comple0itatea activitatilor lor economico-sociale, de ec7ilibrul dintre ramurile productive, aducatoare de venit si serviciile oferite populatiei si agentilor econornici =a nivelul judetului /ra7ova se poate defini urmatoarea tipologie de localitati urbane- municipii de importanta interjudeteana municipiul /loiesti 3$6! &4& locuitori5, resedinta de judet, principal centru economico-social cu functiuni comple0e industriale si tertiare administrative, politice, cercetare-dezvoltare, invatamant superior El constituie si un important nod de comunicatii avand si o importanta concentrare de dotari publice 3ocrotirea sanatatii, invatamant, cultura, sport, comert, financiar-bancare5: - municipiile de interes judetean municipiul +ampina 362 66" locuitori5 centru economico-social cu profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial:

- orase cu profil dominant industrial - agrar dotate cu unitati de servire teritoriala- Valenii de ,unte, Baicoi, Boldesti-Scaieni, ,izil: - orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servire de importanta localaAzuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Slanic, +omarnic: - oras cu activitati agro-industriale si dotari de servire de importanta locala- .rlati: - oras cu activitati dominant industriale si dotari de servtcii de importanta locala/lopeni

Infrastructura de transport
9udetuI dispune de o retea de drumuri publice cu lungimea totala de $ 'A& (m din care $A6 (m drumuri nationale, densitatea acesteia, !%",A (mB' 444 (m $ teritoriu, situeaza judetui pe locul $ in tara 9udetuI /ra7ova este strabatut de o retea densa de cai de comunicatie, dintre care se remarca arterele majore de circulatie si transport propuse a se realiza sau moderniza-

%$ drumul national DN ' respectiv drumul european E%4 care face legatura Intre
Bucuresti si municipiile /loiesti si Brasov strabatand si localitatile situate pe Valea /ra7ovei,

&$

autostrada Bucuresti - Brasov prin *asnov 3parte a coridorului IV paneuropean5:

'$ autostrada Bucuresti - Albita 3parte a coridorului IC pan-european5: ($ DN 'B /loiesti - Buzau, viitorul drum e0pres: )$ DN 'D /loiesti D.rziceni *$ DN& $ /loiesti->argoviste

.nul din cele mai mari proiecte ce vor fi puse in aplicare in /ra7ova este construirea unor artere de importanta nationala si europeana Autostrazile - Bucuresti /loiesti - Brasov, varianta a culoarului IV /aneuropean de transport rutier si BucurestiAlbita, componenta a culoarului IC /aneuropean, care vor fluidiza traficul, vor imbunatati in mod real infrastructura de acces rutier si vor asigura legaturi optime cu cele doua porti aeriene- Aeroportul International ,,?enri +oanda8 ;topeni si Aeroportul International Baneasa si vor oferi noi oportunitati

Autostrada Bucuresti - Brasov impartita in patru sectoare 3Bucuresti /loiesti, /loiesti - +omarnic, +omarnic - /redeal, /redeal -+ristian5 va avea o lungime de circa '!4 de (ilometri si o latime variabila cuprinsa intre $6 si 66 de metri /e teritoriul judetului /ra7ova traseul va insuma ''4,6 (ilometri 3"&,& (m in zona urbana si "$,% (m in zona rurala5 si va strabate $$ de localitati - $ municipii, % orase, '! comune *ealizarea in perioada urmatoare a autostrazii Bucuresti - Brasov constituie un important element de dezvoltare economica legata de transporturi, constructii, servicii, turism /arcari de scurta durata- grup sanitar, statie pompe si conducta refulare ape uzate, statii epurare, parcaje auto, spatii de odi7na, =ocatii cu servicii tip S'- statii de alimentare cu carburanti, snac(-bar, grup sanitar, parcare auto, spatii de odi7na, spatii de protectie si amenajari peisagistice, spatiu comercial, centrala termica etc , la (m 6", intre Balta Doamnei si @7erg7ita si la Barcanesti

Spatii destinate serviciilor tip S6- cladire sociala, spatii comerciale, statie alimentare cu carburanti, autoservice, motel cu circa $4 de locuri, parcaje auto, de o parte si de alta a autostrazii etc /uncte de sprijin si intretinere la Banesti si Busteni, avand rolul de a mentine in stare corespunzatoare de e0ploatare a autostrazii si asigurarii securitatii circulatiei rutiere, prin supraveg7erea traficului, acordarea de prim ajutor in caz de accidente, intretinerea autostrazii pe tronsonul aferent Activitati economice, avand ca profil comertul, depozitarea, targuri si e0pozitii, mica productie in vecinatatea nodurilor rutiere situate din apropierea centrelor urbane importante - /loiesti 3(m %"E444, &4E4445, Sinaia 3(m '$%E4445 si Busteni 3(m '6'E4445 Structuri productive, de comert si depozitare in principalele centre situate in imediata vecinatate a autostrazii 3'4 - $4 (m5 Baicoi, Breaza, +omarnic, +ampina, <ilipestii de /adure, /loiesti, Berceni, Barcanesti care beneficiaza de acces direct la nodurile rutiere

*eteaua de cale ferata are o lungime de 6!2 (m din care ' %6 (m este electrificata, densitatea fiind de &6,2 (mB' 444 (mp teritoriu situand judetul pe locul 6 in tara ,unicipiul /loiesti, resedinta judetului, este un important nod de cale ferata, asigurand tranzitul atat spre capitala tarii cat si spre >ransilvania si ,oldova

ZONE DE IN ERES A!E "#DE #!#I

Zona agro - industriala 'ocalizare( partea de sud a judetului: Pro#il( dominant agricol si potential de dezvoltare a unor activitati industriale de valorificare a produselor agro-zoote7nice: )portunitati de investitii- unitati de prelucrare valorificare produse agricole zoote7nice si legumicole Spatii si terenuri disponi ile- cca A $44 7a: luciu de apa F "' 7a *orta de munca disponi ila( cca ' &44 persoane: Populatia-2& 4$' persoane Zona industrial $ agrara 'ocalizare- partea de mijloc a judetului: Pro#il- dominant industrial si in secundar agricol conditii favorabile de dezvoltare a pomiculturii, viticulturii si zoote7niei Aici sunt concentrate principalele activitati industrial e0tractive, energetice si prelucratoare: )portunitati de investitii( unitati de prelucra si valorificare a fructelor, strugurilor, fructelor de pai 3zmeura, catina, afine, mure5, plante medicinale: +,$4- ha terenuri apartinand S + *omfosfoc7im Active S * = si partial +onsiliului =ocal Valea +alugareasce care se poate implementa un proiect de reabilitare ecologica si reconversie in parc industrial Spatii si terenuri disponi ile- cca $ &"4 7a: *orta de munca disponi ila( cca & %"4 persoane:

Populatia- $6! 4!& persoane Zona turistica si agrosilvica 'ocalizare( partea de nord a judetului Pro#il- dominant turistic, agrosilvic si in secundar industrial )portunitati de investitii- investitii in activitati de valorificare a potentialului turistic si agroturistic Spatii si terenuri disponi ile- cca ' 4"4 7a *orta de munca disponi ila- cca " 2"4 persoane: Populatia- $4! 4'$ persoane Zona %etropolitana 'ocalizare- /loiesti, /aulesti, Blejoi, Bucov, Berceni, *afov, Barcanesti, Brazi,>argsoru Vec7i si Aricesti *a7tivani Pro#il- dominant industrial, in secundar agricol si de agrement )portunitati de investitii( Investitiii in constructii de locuinte, activitati de agrement si industrii de prelucrare: conditii pentru parteneriate public-private in proiecte de mediu

decontaminare sol, subsol, ape freatice si ape de suprafata: Spatii si terenuri disponi ile( cca $42 7a *orta de munca disponi ila( cca " !44 persoane Populatia- 646 A!% persoane

Parcuri Industriale
+reeaza oportunitati evidente de investitii, prin dotarile te7nico-edilitare accesibile, precum si prin potentialul uman disponibil, bine calificat cu o oferta profesionala variata 1 S... P!/0)"/ 123US4!1/' P/!. S./. "/'5211 35 MU245 6 se afla la $A (m spre nord de municipiul /loiesti: suprafata parcului F 6', 62 7a Avantaje, utilitati si servicii

spatii de productie amenajate pentru activitati de productie variate astfel incat investitorul sa-si poata incepe activitatea de productie in scurt timp: acces la DN ' A, E%4 si viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov: aeroportul ;topeni la A4 (m : acces la calea ferata:

preturi de inc7iriere accesibile:

Se asigura- energie electrica, gaze, apa, canalizare, salubrizare, rejea comunicatii, servicii medicale, servicii de paza

7 S... P')15S41 123US4!1/' P/!. S./. P')15S41 6 la 2 (m spre vest de municipiul /loiesti: suprafata parcului F '"', 24 7a

Avantaje, utilitati si servicii drumuri de acces interioare cu suprafata de '" 444 mp cu acces pe ambele laturi ale 7alelor de productie: cladiri de productie cu suprafete intre $"4 si $ $44 mp si inaltimi intre !," si '4 m , dotate cu toate utilitatile necesare 3energie electrica, gaze, canalizare, retea comunicatii5: iluminat perimetral pe intreg teritoriul: sistem de supraveg7ere si inregistrare video: spatii verzi " 444 mp : acces direct la DN&$ printr-un comple0 de intrare automatizat cu paza asigurata si la viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov: acces la calea ferata- parcul dispune de cale ferata uzinala in lungime de 6 (m cu 2 rampe de incarcare-descarcare cu legatura la +ragul lui Bot: c7irii si tarife deosebit de atractive

7 S... P')P521 123US4!1/' P/!. S./. P')P521 $ pe D9 '4$ /lopeni-Slanic, la '" (m nord-vest de /loiesii: suprafata parcului F 6%,!& 7a

Avantaje, utilitati si servicii '" (m fata de autostrada si E %4: &4 (m fata de aeroportul ;topeni: $ (m fata de calea ferata: Aria amenajata !,46$' 7a : 6$ locatii interne, '$ locatii e0terioare: drum betonat la fiecare din cele !$ obiective: energie electrica, canalizare, apa curenta, telecomunicatii: c7irii si tarife deosebit de atractive

7 S... 8!/91

123US4!1/' P/!. S./.%8!/91 - in sud-vestul municipiului /loiesti suprafata parcului F$!,&6 7a: suprafata construitaF '2," 7a Avantaje, utilitati si servicii acces la DN', DN' A si autostrada Bucuresti-Brasov: acces la calea ferata: parcul dispune de cale ferata uzinala cu rampe de incarcare-descarcare: drum betonat: iluminat perimetral pe intreg teritoriul drumuri de acces interioare: energie electrica, gaze naturale, apa curenta, telecomunicatii: spatii de productie si cladiri 7 S... S5!P') S./. 4/4/!/21% 8/!./25S41 $ =a sud - estul municipiului /loiesti, pe linia de +entura de Est, la &44 m fata de DN ': suprafata parcului F$$4," 7a Avantaje, utilitati si servicii 64 de foraje proprii care acopera necesarul de apa industrials si potabila pentru orice tip de activitati care se desfasoara in parc: furnizeaza energie electrica la parametrii necesari: constructii speciale cu suprafata intre 6"4-$ "44 mp care pot fi adaptate oricarui gen de activitate: frigorifer: spatii de depozitare: asistenta te7nica in domeniul 7orticol, sortare si e0port legume: permite legaturi imediate cu municipiul /loiesti, linia de +entura Vest a municipiului spre >argoviste si Brasov, linia de +entura Est spre Buzau si .rziceni in partea de nord-est la "44 m se afla statia +<* @7ig7iu: 244 m distanta fata de autostrada Bucuresti-Brasov producerea de material saditor pentru cultura de legume, arbusti si plante ornamentale

Domenii de interes

1ndustria *amura de baza, prelucrarea petrolului 3benzine, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc5 este o activitate de traditie, prima rafinarie petrol din lume fiind pusa in functiune in anul '2"% la /loiesti /relucrarea petrolului va detine in continuare o pondere de peste %4) si va asigura mai mult de 24) din productia industriala a judetului In aceasta ramura functioneaza importante unitati, cum sunt- S + /E>*;B*AGI S A , unitate de productie, componenta a S + /E>*;, -;,V care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu in *omania, S + /E>*;>E=-=.H;I= S A , rafinariile AS>*A *;,ANA SA *;,/E>*;= VE@A S A din /loiesti si S>EA.A *;,ANA S A din +ampina ,ai mult de "4) din produsele petroliere ce sunt obtinute la nivel national sunt prelucrate in judetul /ra7ova 3benzine, motorine, petrol uleiuri minerale, gaze lic7efiate5 =a produsele uleiuri minerale si petroluri ponderea este de 26,"), respectiv A',$) +apacitatea de rafin urmeaza a fi acoperita cu petrol din import si din concesiuni

)portunitati(
e0ista potential bun pentru productia derivatelor petroc7imice: conditii pentru parteneriate publice-private in proiecte de mediu decontaminare sol, subsol, ape freatice si ape de suprafata forta de munca calificata disponibila- 64" persoane +ladiri cu utilitati- $ 444 mp >erenuri cu utilitati si acces la cai de transport- !% 444 mp: >erenuri afectate de poluare ce pot fi transformate in terenuri pentru constructii- " 7a

1ndustria alimentara. auturi si tutun Este reprezentata in judet de societatile cu participare importanta de capital strain+;+A +;=A, E<<ES /I=SENE*, B*I>IS? A,E*I+AN >;BA++;, Ale0andrion @rup, *ovit S A 3vinuri5, +ramele /ra7ova ?aleIood, >o7ani SA, Salsi, E0trapan, +ris->im

)portunitati( /roducerea de sucuri naturale din fructe si legume, conserve din legume, fructe si
carne, diverse sortimente de lacta branzeturi, preparate din carne, diverse sortimente de rac7iuri naturale din fructe 3tuica superioara, batrana, rac7iur drojdie, din spuma de drojdie, rac7iu din pere Jiliams si mai ales renumita tuica de Valeni5

conditii pentru parteneriate public-privat in proiecte de mediu de contaminare sol, subsol, ape freatice si ape de suprafata

1ndustria de masini si echipamente .nitati reprezentative- .petrom S A /loiesti, Electroutilaj S A +ampina, ?idrojet S A Breaza, >I,HEN /loiesti, /++ S>E*;,, S A Sinaia S + ?idraulica . , /lopeni etc

)portunitati(

<orta de munca calificata disponibila- $ '$A persoane Spatii pentru productie cu utilitati- '% %"6 mp Spatii desc7ise- & 444 mp

1ndustrie e&tractiva $ E0ploatarea carbunelui in declin evident, se realizeaza in cadrul e0ploatarilor de la <ilipestii de /adure si +eptura

)portunitati(
E0ploatarea sarii la salina Slanic *esurse de sare nevalorificate >elega, Baicoi, >intea si /redeal Sarari Spatii, 7ale, forta de munca 1ndustrie te&tila si a produselor te&tile /e langa unitatile consacrate, Dorobantul /loiesti si Inte0 /aulesti, s-au dezvoltat noi unitati in special in mediul urban- *;S>K==, B*I>ANI+ J;*=D, ,I=A/A>?, SA?IN=E*:

)portunitati( <orta de munca disponibila, in special feminina- $'' persoane

1ndustria materialelor de constructii

*esurse e0istente nevalorificate 3nisip cuartos: nisip bituminos: gips: calcar, tufuri vulcanice: argila bentonitica: argila comuna: nisip si pietris5

)portunitati(
<orta de munca calificata disponibila- %&& persoane

Investitii straine in &udetul Pra'ova

Analiza S(O
InformaLiile cuprinse Mn capitolele privind starea economicN, socialN, infrastructura Oi factorii de mediu, constituie suportul pentru efectuarea unei analize diagnostic de specialitate 3SJ;>5 AceastN metodN, deja intratN Mn practica elaborNrii strategiilor Oi programelor de dezvoltare, opereazN dupN repere cuantificabile care evidenLiazN punctele tari, punctele slabe, oportunitNLile Oi ameninLNrile 3SJ;>DStrengt7sB/uncte tari, Jea(nessesB/uncte critice, ;pportunitiesB;portunitNLi Oi >7reatsBAmeninLNri5 Analiza SJ;> nu este o simplN prezentare a factorilor care descriu situaLia economicN Oi socialN Oi condiLiile de potenLial ale judeLului /ra7ova, este un instrument de bazN Mn procesul de identificare a celor mai importante direcLii strategice Oi prioritNLi care sN conducN la dezvoltarea economicN Oi coeziunea socialN a judeLului Mn perioada $44&-$4'6 Analiza va permite astfel identificarea Oi stabilirea fundamentatN a obiectivului general, a obiectivelor specifice Oi domeniilor majore de intervenLie, Mn concordanLN cu cele stabilite de /lanul NaLional de Dezvoltare Oi cu /lanul *egional de Dezvoltare De menLionat cN, dacN la nivel regional analiza SJ;> vizeazN patru domenii importante D InfrastructurN localN Oi regionalN, Economie, ,ediul *ural, *esursele .mane, - la nivelul judeLului /ra7ova ne propunem detalierea domeniilor analizate astfel MncPt sN fie identificate direcLiile strategice Oi prioritNLile care vor conduce la dezvoltarea economicN Oi socialN a judeLului Mn perioada $44&-$4'6 /naliza teritorial: Puncte tari Accesibilitate: Atractivitate faLN de investitori: BogNLia Oi varietatea resurselor naturale: Gona de nord -zonN turisticN renumitN: +ondiLii naturale favorabile dezvoltNrii economice: ,unicipiul /loieOti este desemnat pol de creOtere Puncte critice Gone afectate de poluare: InfrastructurN rutierN suprasolicitatN: Dezvoltarea urbanisticN influenLatN de zona industrialN: >rafic intens Puncte tari Sectoare industriale tradiLionale bine dezvoltate precum- e0tracLia Oi prelucrarea petrolului, fabricarea utilajului petrolier Oi c7imic: Dezvoltarea sectorului de servicii: E0istenLa unor firme private )portunit:;i 9udeL de rang I: DistanLN micN faLN de BucureOti: Accesul facil la serviciile educaLionale, culturale Oi comerciale oferite de capitalN: /arcul Natural Bucegi situat Mn nordvestul judeLului /menin;:ri @rad de sNnNtate afectat de poluare: Situarea Mn zona seismicN: E0istenLa unor zone e0puse la risc natural 3alunecNri de teren, inundaLii, eroziuni5 care necesitN mNsuri specifice )portunit:;i +ooperarea Mntre mediul de afaceri Oi administraLia publicN: Accesul la piaLa internN a .niunii Europene: +reOterea potenLialului oferit de domeniul cercetNrii Oi mediul universitar:

Structura economic:

QmbunNtNLirea calitNLii mediului de afaceri: Dezvoltarea infrastructurii de susLinere a activitNLilor economice: QmbunNtNLirea nivelului de atractivitate al judeLului Puncte sla e /menin;:ri E0istenLa de zone monoindustriale: +alitate scNzutN a managementului +ooperare redusN Mntre cercetare Oi industrial Oi agricol: industrie: =ipsa mar(etingului Oi promovNrii: /ondere micN a te7nologiilor moderne Mn *iscul de a nu face faLN presiunii industrie Oi agriculturN: competitive e0istente Mn .niunea /redominarea producLiei cu valoare EuropeanN: adNugatN micN =ipsa capitalului de susLinere a investiLiilor Mn economie:

reprezentative cu capital strNin sau mi0t: E0istenLa bazei de cercetare Mn domeniile petroc7imiei, resurselor minerale, utilajului petrolier precum Oi zoote7niei Oi viticulturii

/gricultura

Puncte tari SuprafaLa arabilN reprezintN baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sN obLinN produse ecologice: Sisteme antigrindinN: /otenLial agricol Oi zoote7nic ridicat preponderent Mn partea de sud a judeLului: <ertilitate ridicatN a pNmPntului: /otenLial forestier ridicat Mn partea de nord a judeLului Puncte critice E0ploatarea necorespunzNtoare a terenurilor agricole: IneficienLa terenurilor datoritN parcelNrii individuale: +ompetitivitate Oi eficienLN scNzutN a agriculturii: +apital investiLional redus Mn agriculturN: Nivel scNzut privind procesarea Oi mar(etingul produselor agricole: /racticarea, Mn multe zone, a agriculturii de subzistenLN

)portunit:;i IniLierea Oi dezvoltarea unor activitNLi de punere Mn valoare Oi de dezvoltare a meOteOugurilor: Implementarea unor proiecte de modernizare a infrastructurii Mn mediul rural: Dezvoltarea agriculturii ecologice: Diversificarea producLiei agricole

1ndustria

<ntreprinderile Mici =i Mijlocii

/menin;:ri Slaba putere financiarN a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivNrii suprafeLelor: <ragmentarea e0ploataLiilor agricole: Qncetinirea procesului de dezvoltare Oi diversificare a economiei rurale: /rocesul lent de modernizare Oi restructurare a agriculturii: NumNr redus al I , , cu activitNLi Mn domeniul prelucrNrii Oi valorificNrii superioare a produselor agroalimentare Puncte tari )portunit:;i <orLN de muncN calificatN Mn sectoarele .tilizarea patrimoniului industrial industriale tradiLionale : e0istent: .niversitatea cu profil te7nic din /loieOti *ete7nologizarea unor Mntreprinderi pregNteOte specialiOti pentru industria de creazN cadrul favorizant pentru utilaj Oi foraj petrolier Oi c7imicN: atragerea investitorilor: +reOterea ponderii industriei alimentare Oi *evitalizarea activitNLilor economice Mn de bNuturi Mn producLia industrialN: cadrul parcurilor industriale situate Mn /romovarea unei imagini performante a zona centralN a judeLului precum Oi Mn judeLului noile locaLii Puncte critice /menin;:ri @ruparea activitNLilor economice Mn special +alificare unidirecLionalN a forLei de Mn jurul municipiului /loieOti: muncN: Accentuarea ponderii industriei de DominanLa industrialN: prelucrarea a petrolului Mn cadrul ramurilor Dimensionare redusN a sectorului privat industriale: performant Industrii poluante Puncte tari )portunit:;i /rezenLa I , , Mn unitNLile economice /articiparea la /rogramele cu finanLare active: e0ternN: Dezvoltarea activitNLilor Mn parcurile +redite cu dobPndN avantajoasN oferite industriale: pentru I , , care angajeazN Oomeri ,ediu economic desc7is Puncte critice /menin;:ri Nivel scNzut al spiritului MntreprinzNtor al /regNtirea managerialN Oi economicN populaLiei: deficitarN a MntreprinzNtorilor: Subestimarea rolului I , , Mn economia <acilitNLi reduse pentru dezvoltarea judeLului: sectorului I , , +ontacte reduse cu parteneri de afaceri e0terni

1nvesti;iile cu capital str:in

Puncte tari Surse importante la bugetele locale: /rezenLa unor investitori strNini importanLi: Aport important de capital Oi te7nologie: Stimularea competiLiei Puncte critice <ocalizarea investiLiilor strNine pe ramura industriei uOoare Oi Mn comerL Puncte tari +adru natural deosebit: *eLea de cazare Oi dotNri pentru primirea turiOtilor: +ondiLii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism- montan, agroturism, turism de tranzit, turism de Iee(-end, turism cultural, turism tematic etc : >abere Ocolare Mn zone atractive: /otenLial natural, cultural Oi istoric pentru dezvoltarea turismului Puncte critice Infrastructura de sport-agrement slab dezvoltatN: /robleme la infrastructura te7nicoedilitarN Mn localitNLile cu resurse turistice: +Nile de acces aglomerate cNtre localitNLile turistice din zonele montane: *aportul dintre preLul Oi calitatea serviciilor turistice oferite: Venituri relativ reduse ale populaLiei 3Mn special pensionari Oi din mediul rural5 Puncte tari <orLN de muncN calificatN, adaptabilN, creativN Oi relativ ieftinN: /ondere ridicatN a populaLiei ocupate Mn sectorul serviciilor: E0istenLa politicilor active de angajare: *esurse de educare, formare Oi instruire bune:

)portunit:;i Diversificarea activitNLilor Mn localitNLile judeLului: >erenuri, clNdiri, forLN de muncN calificatN disponibile /menin;:ri ,entalitatea anti -investiLie strNinN: EficienLN scNzutN a activitNLilor de atragere a investiLiilor strNine )portunit:;i /osibilitatea MnfiinLNrii de baze de agrement Oi de petrecere a timpului liber: /osibilitatea dezvoltNrii turismului de tranzit, datoritN drumurilor naLionale care traverseazN judeLul: +oncesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice: /otenLialul turistic Oi MmbunNtNLirea calitNLii serviciilor turistice determinN creOterea numNrului de turiOti /menin;:ri Qn lipsa investitorilor, e0istN pericolul degradNrii bazei turistice e0istente determinPnd scNderea numNrului turiOtilor: <NrN utilizarea potenLialului turistic veniturile populaLiei ar scNdea, populaLia ocupatN s-ar diminua Oi implicit bugetul localitNLilor ar fi afectat simLitor, toate acestea Mn conte0tul rNmPnerii Mn anonimat a zonei )portunit:;i +apital de forLN de muncN femininN pentru industria uOoarN Oi servicii: Dezvoltarea formelor de stimulare a angajNrilor: /rograme de includere socialN Mn mod egal pe piaLa forLei de muncN, a femeilor Oi bNrbaLilor:

4urismul

.apitalul social

+reOterea gradului de angajare Mn sectorul +ooperarea Mn domeniul educaLiei Oi serviciilor Puncte critice Declinul general al populaLiei: ScNderea populaLiei active Oi ocupate: Sporul natural negativ: /ondere ridicatN a populaLiei vPrstnice: Nivel educaLional scNzut al populaLiei rurale: Nivel scNzut al oportunitNLilor de angajare Mn special Mn mediul rural: formNrii /menin;:ri *ata Oomajului: Subestimarea problemelor sistemului educaLional: AdPncirea dezec7ilibrului pe piaLa muncii Mntre cerere Oi ofertN: Nivel scNzut al investiLiilor angajatorilor Mn perfecLionarea Oi pregNtirea resurselor umane:

Dezec7ilibrul pieLei muncii: ScNderea interesului pentru instruirea profesionalN: =ipsa oportunitNLilor egale pentru persoanele supuse e0cluziunii sociale: Venituri reduse

,igrarea forLei de muncN cu MnaltN calificare: =ipsa oportunitNLilor de angajare: Necorelarea educaLiei Oi instruirii cu cerinLele pieLei muncii

1n#rastructura tehnico$edilitar:( .:ile de comunica;ie Puncte tari *eLele de drumuri naLionale Oi europene 3+oridorul IV Oi IC5 modernizate: *eLea rutierN Oi feroviarN: Devierea traficului din oraOele aflate pe traseul viitoarei autostrNzi: Asigurarea transportului rutier Mntre unele localitNLi pra7ovene precum Oi Mntre judeL Oi judeLele limitrofe, de cNtre operatori privaLi Oi de cNtre regiile locale de transport rutier: /rograme de MmbunNtNLire a circulaLiei pe drumurile judeLene Puncte critice Neutilizarea reLelelor de cNi ferate la Mntreaga capacitate: +apacitatea portantN calculatN pentru un anumit numNr de autove7icule Oi un anumit tonaj pe osie este depNOitN pe unele drumuri publice: Imaginea localitNLilor deterioratN de starea infrastructurii /limentarea cu ap: Puncte tari )portunit:;i /menin;:ri Surse financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii locale: Deprecierea infrastructurii rutiere pe unele sectoare )portuni t:;i +reOterea atractivitNLii judeLului: Situarea la intersecLia celor mai importante cNi de comunicaLie: AlocNri financiare pentru investiLii Mn infrastructura rutierN: /rogramul de construire a autostrNzilor BucureOti-BraOov Oi BucureOti-AlbiLa: .tilizarea eficientN a fondurilor interne Oi e0terne: /roiecte Mn pregNtire pentru fondurile structurale

*eLea de alimentare cu apN potabilN Mn && Surse de alimentare cu apN disponibile, localitNLi 3&!)5 din care !6 alimentate Mn totalitate Oi 6! de comune 3'4' sate5 alimentate parLial: *eLele de alimentare cu apN reabilitate prin programul SA,>ID: =ocalitNLi rurale alimentate cu apN prin lucrNri finanLate prin programul SA/A*D: /roiecte de alimentareBe0tindereB Mn curs de valorificare: E0istenLa operatorului unic S + ?ID*; /*A?;VA S A avPnd ca obiect de activitate- producerea, transportul Oi distribuLia apei potabile, precum Oi gestionarea apei uzate: E0tinderea ariei de operare a operatorului unic Oi Mn localitNLile rurale:

modernizareBreabilitare a reLelelor de apN Mn e0ecuLie sau depuse Mn vederea obLinerii finanLNrii Puncte critice

Surse de apN aflate Mn proprietatea +onsiliului 9udeLean

/menin;:ri

$& comune nu sunt racordate la sistemele Interesul capitalului privat este de alimentare cu apN: StaLii de tratare a apei care necesitN modernizare: insuficient comparativ cu nevoile de investiLii Mn acest sector : /ericolul neconformNrii cu Directivele Mn

Vec7imea Oi gradul de uzurN a reLelelor de domeniu !e;eaua de canalizare =i sta;ii de epurare a apelor uzate alimentare cu apN din mediul urban Puncte tari =ocalitNLi rurale Mn care s-au realizat reLelele de canalizare Oi staLii de epurare finanLate prin programele /?A*E Oi SA/A*D Puncte critice )portunit:;i @ruparea zonalN a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai competitivi Mn raport cu alLi operatori /menin;:ri

Slaba dezvoltare a reLelei de canalizare a /ericolul neconformNrii Directivelor apelor uzate Mn mediul rural 3Mn $4 localitNLi rurale funcLioneazN sisteme de canalizare cu lungimea sub '4 (m 5: *esursele limitate ale localitNLilor pentru realizarea reLelelor de canalizare Oi a staLiilor de epurare .niunii Europene privind gestiunea completN a apei

Producerea% transportul =i distri u;ia energiei termice

Puncte tari +onstituirea Serviciului /ublic de Alimentare cu Energie >ermicN /rodusN +entralizat al municipiului /loieOti Mn sistem producLie DtransportDdistribuLie, avPnd ca gestionar operatorul unic S + Dal(ia >ermo /ra7ova S A /loieOti Puncte critice Implementarea dificilN a /rogramului de reabilitare termicN datoritN posibilitNLilor

)portunit:;i Intens program de investiLii Oi reparaLii, atPt la unitNLile de producLie, cPt Oi la reLelele de transport Oi distribuLie, pentru a asigura Mn permanenLN servicii la cei mai MnalLi parametri calitativi, respectPnd Mn acelaOi timp mediul MnconjurNtor /menin;:ri Neutilizarea energiilor neconvenLionale pentru eficientizarea sistemelor de

/limentarea cu energie electric:

financiare limitate Puncte tari Electrificare totalN a localitNLilor judeLului

S:n:tatea

5duca;ia

/sisten;: social:

MncNlzire )portunit:;i /osibilitNLi de producere a tuturor formelor de energie Puncte critice /menin;:ri Slaba valorificare a potenLialului energetic /ondere mare a energiei produse de e0istent: centralele termoelectrice pe cNrbune Oi Aport scNzut al energiilor neconvenLionale pNcurN Puncte tari )portunit:;i /reluarea unitNLilor medicale de cNtre *eforma sistemului sanitar: +onsiliul 9udeLean /ra7ova Oi consiliile Implementarea sistemului informatic Mn locale: sectorul medical QmbunNtNLirea calitNLii actului medical prin apariLia Oi dezvoltarea sectorului medical Oi farmaceutic privat Puncte critice /menin;:ri NumNr redus de farmacii Mn mediul rural: =imitarea utilizNrii sistemului /reponderenLa serviciilor curative faLN de informaLional medical: serviciile preventive Oi de reabilitare: SubfinanLarea sistemului sanitar: InsuficienLa infrastructurii de sNnNtate: Neimplicarea comunitNLii Mn atragerea Oi Atragerea de surse financiare pentru stabilirea medicilor Mn mediul rural sistemul sanitar la nivel local Puncte tari )portunit:;i /rograme speciale pentru modernizarea /rograme de asfaltare a drumurilor unitNLilor de MnvNLNmPnt: publice pPnN la unitNLile Ocolare: .nitNLi Ocolare racordate la reLeaua de ,icrobuze pentru transportul elevilor din alimentare cu apN Oi canalizare: satele izolate: Rcoli aflate Mn programul de instalare a /rograme de informatizare: centralelor termice: /;S D*. oferN cadrul educaLiei Oi E0istenLa tuturor nivelurilor de educaLie Oi formNrii profesionale Mn sprijinul creOterii formare: economice Oi dezvoltNrii societNLii bazate E0istenLa MnvNLNmPntului postliceal Oi pe cunoaOtere: universitar privat >e7nici moderne de educaLie Puncte critice /menin;:ri *esurse financiare limitate ale autoritNLilor DesfiinLarea unitNLilor Ocolare Mn unele locale pentru realizarea unor lucrNri ample localitNLi pe fondul scNderii numNrului de de reabilitare Oi consolidare a clNdirilor copii: unitNLilor de MnvNLNmPnt Neacordarea importanLei procesului de MnvNLNmPnt va avea consecinLe negative asupra pregNtirii viitoarelor generaLii Puncte tari )portunit:;i DirecLia @eneralN de AsistenLN SocialN Oi /rotejarea persoanelor care, datoritN /rotecLia +opilului /ra7ova asigurN unor motive de naturN economicN, protecLie, ocrotire, gNzduire, Mngrijire, fizicN, psi7icN sau socialN, nu au activitNLi de recuperare Oi reintegrare posibilitatea sN MOi asigure nevoile socialN pentru copii, persoane cu sociale, sN MOi dezvolte propriile 7andicap, persoane vPrstnice Oi alte capacitNLi Oi competenLe pentru

Mediul rural

Mediul >nconjur:tor

/ctivitatea de salu rizare

categorii de persoane, Mn funcLie de nevoile integrare socialN: specifice Demararea unor proiecte de modernizare a centrelor de recuperare, asistenLN, integrare Oi Mngrijire Puncte critice /menin;:ri Alinierea cu dificultate la standardele SoluLii insuficiente pentru integrarea moderne de Mngrijire, pe principiul persoanelor cu 7andicap, a copiilor aflaLi demedicalizNrii Oi dezinstituLionalizNrii Mn dificultate Oi a persoanelor vPrstnice Mn +entrelor de protecLie a persoanelor cu comunitatea din care provin 7andicap: +apacitate redusN a serviciilor sociale Puncte tari )portunit:;i +ondiLii naturale favorabile: /rograme pentru dezvoltarea sectorului AgriculturN de tradiLie Mn zona de sud: I , , Mn domenii productive Oi de E0istenLa unor structuri Mn domeniul servicii, specifice mediului rural 3/ND*5: agroturismului: Surse de finanLare pentru proiecte de ,ediu de viaLN nepoluat: dezvoltare a agroturismului Oi protejarea /atrimoniu cultural, folcloric Oi istoric tradiLiilor istorice Oi culturale: deosebit: ActivitNLi pentru protecLia mediului Oi >radiLii istorice Oi culturale: reducerea poluNrii: *eLele de energie electricN dezvoltate Mn +ererea pentru produse ecologice: toate localitNLile rurale: Dezvoltarea activitNLilor nonagricole Accesibilitate bunN la reLelele de telecomunicaLii: <orLN de muncN disponibilN: >endinLa migrNrii populaLiei din mediul urban cNtre mediul rural Puncte sla e /menin;:ri Starea reLelei de drumuri comunale: Subestimarea importanLei mediului rural Nivelul de dezvoltare al infrastructurii Mn dezvoltarea generalN a judeLului: sociale , serviciilor Oi utilitNLilor publice: =ipsa capitalului pentru susLinerea NumNr redus al I , , -urilor: investiLiilor: =ipsa oportunitNLilor de angajare: Valorificarea insuficientN a potenLialului =ipsa forLei de muncN specializate: e0istent: =ipsa de interes acordatN educaLiei: Dezvoltarea lentN a economiei rurale: +ondiLii de viaLN dificile Mn localitNLile +reOterea disparitNLilor Mntre comunitNLile izolate: rurale, Mntre mediul rural Oi mediul urban: /utere financiarN scNzutN a populaLiei ,igraLia tinerilor rurale Puncte tari )portunit:;i /roiecte pentru realizarea staLiilor de *ampe ecologice Mn funcLiune: epurare Oi a reLelelor de canalizare Mn /roiecte cu finanLare e0ternN pentru localitNLile judeLului ameliorarea factorilor de mediu Puncte critice /menin;:ri /oluare sonorN majorN: ,ultiple surse de poluare: <azN incipientN la selectarea deOeurilor DepNOirea nivelului pentru anumiLi Mnainte de depozitare Mn tomberoaneB indicatori ai factorilor de mediu: containere E0istenLa solurilor poluate Puncte tari )portunit:;i E0istenLa a ! rampe zonale ecologice de >e7nologii noi, performante, cu efecte deOeuri Oi a staLiilor de transfer: minime din punct de vedere al S/lanul judeLean de gestionare a impactului asupra mediului: deOeurilorT aprobat Atractivitate pentru sectorul privat Puncte critice /menin;:ri =ocalitNLi Mn care nu sunt organizate servicii ,ajorarea tarifelor de salubritate pentru de salubrizare: recuperarea investiLiilor: =ipsa unor politici locale pentru colectarea =ipsa educaLiei ecologice a cetNLenilor selectivN a deOeurilor

/dministra;ia pu lic: >n conte&t european

Puncte tari /rograme finanLate cu fonduri europene Mn domeniul modernizNrii administraLiei publice: E0istenLa unor strategii pr oprii: Sistem informatic integrat Mn administraLia localN Mn dezvoltare: >ransparenLa deciziilor

)portunit:;i +entrul de Informare Europa, centru de diseminare a informaLiilor privind fondurile structurale Oi oportunitNLile de finanLare ale proiectelor: *elaLii de cooperare Oi asociere: /lan de amenajare a teritoriului judeLului: +onvergenLa factorilor de decizie locali Puncte critice /menin;:ri *elaLii de cooperare cu localitNLile europene Bugete insuficiente ale autoritNLilor MnfrNLite nefructificate pe plan economic administraLiei publice locale pentru a /utere financiarN scNzutN a localitNLilor susLine cofinanLarea mai multor proiecte din fondurile structurale

Agricultura
Agricultura este al doilea sector ca importanta in economia judetului >erenul agricol, cea mai importanta rezerva naturala a teritoriului judetean, reprezinta "A) din suprafata totala, respectiv $&A 444 7a Structura pe folosinte agricole punem evidenta predominant terenurilor arabile '!! 444 7a 3"',%) din suprafata agricola5 @uvernul *omaniei si autoritatile locale promoveaza procesul de transformare a gospodariilor individual taranesti in ferme agricole cu c7aracter comercial apte sa fie consolidate economic si atractive pentru parteneri investitionali straini Atat structura suprafetei agricole cat si conditiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri comple0e a productiei agricole, toate tipurile de activitate specifice productiei vegetale si animale intrunind conditii favorabile de dezvoltare +elelalte folosinte sunt reprezentate de pasuni si fanete '4& 444 7a 362,&)5, livezi sj pepiniere pomicole '% 444 7a 3%)5 si vii si pepiniere viticole peste '4 444 7a 36,&)5 Pretul terenurilor agricole( - >eren arabil $%4-"$4 UuroB7a - Vie nobila-' 244UuroB7a - =ivada- &"4UuroB7a Bazine agricole- productia pomicola in arealele Baicoi pana in zona Voila, ,agurele, Valea +alugareasca cu zona /lopu: - productia viticola concentrata in cunoscuta podgorie Dealu ,are cu bazineleValea +alugareasca cu zona Seciu Boldesti Scaieni .rlati, +eptura,>o7ani @uraVadului: - productia de legume in culturi de camp 3<ilipestii de >irg, >argsoru Vec7i, Blejoi, Bucov5, culturi in solarii 3/uc7enii ,ari, Balta Doamnei, *afov5

)portunitati( unitati de prelucrare a fructelor 3conserve, bauturi5 laValenii de ,unte,

,agurele, +ampina:

unitati de prelucrare a legumelor- Balta Doamnei, Bucov, @7erg7ita, +iorani, <ilipestii de >arg, >irgsoru Vec7i, Blejoi: investitii in e0ploatatii agricole- +iorani, <ulga, Salciile, Barcanesti, Baicoi, Baltesti, Albesti /aleologu, Aricestii *a7tivani: investitii in e0ploatatii pomicole- Scorteni, Baicoi, =ipanesti, ,agurele, +ornet, +7iojdeanca, >eisani, ,aneciu, /osesti: investitii in e0ploatatii viticole- .rlati, Valea +alugareasca, <antanele, @ura Vadului, +eptura, >o7ani activitati complementare - agroturismul- Valea Doftanei, Secaria, Izvoarele, Breaza, Slanic etc

+one cu potential ridicat in sectorul zootehnic - Bertea, Brebu, +erasu, +7iojdeanca, +iorani, Drajna, <ilipestii de /adure, Izvoarele, ,aneciu, Sangeru, Secaria, Starc7iojd, >eisani, >elega, Valea Doftanei, Blejoi, Scorteni, /osesti, Baba Ana, etc

)portunitati(
Spatii disponibile in comple0ele zoote7nice - >argsoru Vec7i-Stancesti 3$" 7a adaposturi de crestere a bovinelor si porcinelor5, +iorani 3$& 7a grajduri, depozite si 7ale de productie5

Silvicultura
,egetatia forestiera acopera 6$,6) 3'"$ 444 7a5 din suprafata judetului si se situeaza printre resursele naturale importante /rintre unitatile administrativteritoriale care beneficiaza de un important potential forestier sunt- Azuga 3&%) din suprafata totala5, Busteni 3%!,")5, +omarnic 3"$,A)5, Sinaia 3%2,$)5, +erasu 3%!,')5, /lopu 3%$,%)5, Stefesti 3%&,$)5, Valea Doftanei 3&4,")5 etc Compozitia padurilor- foioase &%) si rasinoase $!) Suprafata de fond forestier care revine la ' 44 7a este de $A," 7a, valoare superioara mediei pe tara 3$2,4 7a5 /osibilitatea anuala de e0ploatare a padurilor stabilita prin amenajamente silvice este de apro0imativ 62& 444 m 6 volum brut, din care '4 44Vm 6 posibilitate inaccesibila Accesi ilitatea fondului forestier este buna, fiind asigurata de o retea de drumuri forestiere in lungime de A&&, ' (m revenind in medie o densitate de &,4 mB7a, avand o valoare superioara mediei pe tara 3",! mB7a5 /adurile din judet sunt bogate in resurse de vanat, si de variate produse secundare 3fructe, ciuperci, plante medicinale etc 5, ceea ce ofera potential de dezvoltare a unor activitati cum ar fi de e0emplu vanatoarea, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, a ciupercilor si plantelor medicinale

4urismul
7 zone turistice( 9ona turistica "alea Prahovei Valea /ra7ovei este printre cele mai vec7i si reprezentative zone turistice ale *omaniei /rincipalul traseu in zona este DN ' care urmeaza Valea /ra7ovei si constituie directia pe care se va realiza viitoarea autostrada Bucuresti Brasov -ocalitati turistice: Azuga, Busteni, Sinaia, +omarnic, Breaza, +ampina, >alea, +ornu, Banesti, <ilipestii de /adure, <loresti, +alinesti, ,agureni, Baicoi

)portunitati(
/romovarea formelor de turism' turism montan, prin- aduce- rea ofertei pentru sporturi de iarna la standarde Internationale prin amenajarea unor dotari perfor- mante si diversificate care sa e0ploateze domeniul sc7iabil in statiunileW Sinaia partii de sc7i cu lungimi si grade de dificultate diferite in ariile- <urnica, Varful cu Dor, Valea Dorului, Valea Ggarburei, /aduc7iosu: -refacerea partiei de bob si sanie: -modernizarea si e0tinderea instalatiilor de transport pe cablu 3telesc7iuri si telegondole5: W Busteni- partii de sc7i in ariile Valea Alba +alinderu, Babele, /oiana Izvoare, /oiana +erbului, /ic7etu *osu: -sisteme de transport pe cablu 3telegondola, telesc7i si babX sc7i5 -instalatii de zapada artificiala: W Azuga dezvoltarea in continuare a partiilor de sc7i si corelarea cu capacitatea structurilor de cazare: W Valea Doftanei 3>raisteni si lacul /altinu5 6 partii de coborare,$ 6 partii sc7i plimbare, telesc7iuri5: -circuite montane turistice: -reabilitarea si modernizarea cabanelor si adaposturilor montane: -organizarea turismului legat de alpinism si speoturism in cooperare cu judetele limitrofe Dambovita 3formele carstice din Valea lalomitei5 si Brasov

$ turism de odi7na sj recreereWsejur, agrement sj sfarsit de saptamana se propune a se dezvolta in arealul montan 3statiunile Sinaia, Busteni, Azuga5, in zona colinara 3Breaza, +ampina5 balnear dezvoltarea unei microstatiuni de interes local la >intea Baicoi

Wturism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5in localitatile +ornu, >alea, /rovita de 9os: Wturism de circulateWturism de tranzit in principalele centre de coordonare turistica zonala 3+ampina, Sinaia5 si in localitatile situate pe traseele de importanta europeana si nationalaW viitoarea autostrada Bucuresti - Brasov W N &$ /loiesti >argoviste Wturism itinerant cu valente culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice in circuite care sa puna in valoare peisajul culturala ,,Drumul conacelor familiei +antacuzine8- /loiesti - Baicoi - +alinesti 3,agureni - <ilipestii de /adure5, <ilipestii de >arg 3,arginenii de 9os5 ,anesti - +ocorastii +olt - /loiesti b Valea /ra7ovei- Bucuresti, /loiesti, Banesti, +ampina, Sinaia, Busteni Azuga

6 turism de vanatoare si pescuit sportiv amenajarea zonelor cu potential cinegetic si piscicol, infiintareaB modernizarea unor baze de cazare

! turism de reuniuni, congrese, afaceri in statiunile Sinaia si Busteni, in care se vor asigura dotarile specifice 3ec7ipamente de sonorizare si traducere, sali modularem functie de numarul participantiloretc 5

9ona turistica "alea 3o#tanei - desfasurata pe directia nord-sud, despartita de Valea /ra7ovei prin masivul muntos @arbova, aceasta zona turistica are acces din DN ' de la municipiul +ampina, pe drumul judetean D9 $4& care urmeaza cursul Doftanei =ocalitati de interes turistic- Valea Doftanei, >esila si >raisteni, >elega, Brebu

)portunitati(
/romovarea formelor de turism-

1turism montan, prin- valorifica- rea ofertei pentru sporturi de iarna prin amenajarea unor dotari performante si diversifica- te care sa e0ploateze potential- lul montan in localitatile Valea Doftanei si >raisteni Wvariante de circuite montane turistice: Yturism de odi7na si recreere-sejur, agrement si sfarsit de saptamana langa lacul /altinu: Ybalnear dezvoltarea unei micro statiuni de interes local- >elega: Yturism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5 in localitatile >raisteni, >esila, Yturism itinerant cu valente culturale pentru valorificarea pa -trimoniului cultural pe traseul- /loiesti - +ampina - Brebu ,anastirei - lacul /altinu >esila >raisteni Ypunerea in valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi-Adunati Breaza Sotrile Brebu Alunis Stefesti Slanic Valenii de ,unte Drajna /osestii /amanteni: Yturism de vanatoare si pescuit sportiv amenajarea zonelor cu potential cinegetic si piscicol, infiintareaBmodernizarea unor baze de cazare 9ona turistica "alea 4eleajanului $ +alea de acces in zonia este vec7iul drum de legatura intre >ara *omaneasca si >ransilvania, astazi drumul national DN ' /rincipalele localitati- Boldesti Scaeni, =ipanesti, @ura Vitioarei, Valenii de ,unte, ?omoriciu si +7eia

)portunitati(
/romovarea formelor de turism' turism montan- aducerea ofertei pentru sporturi de iarna la standarde internationale prin amenajarea unor dotari performante si diversificate care sa e0ploateze domeniul sc7iabil, in statiunile- +7eia Z partii de sc7i in arealele /laiul Bobu *osu ,untele *osu, Sana +7irusca cabana ,untele *osu, +7eia: telegondola 3+7eia ,untele *osu5 si $ telesc7iuri: intretinerea si modernizarea traseelor turistice pentru drumetii montane, marcarea corespunzatoare a traseelor din ,asivul +iucas: reabilitarea si modernizarea cabanelor si adaposturilor montane $ turism de odi7na si recreeresejur, agrement si sfarsit de saptamana in arealul montan 3+7eia si comple0ul ,untele *osu5 si in zona colinara 3 Valenii de ,unte5: 6 turism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5 in localitatile ,aneciu si Izvoarele 3zona Valea >eleajenului5: turismul de circulatie! turism de tranzit in principalul centru de coordonare turistica 3Valenii de ,unte5 si in localitatile situate pe traseul- DN 'A /Ioiesti Valenii de ,unte +7eia " turismul itinerant cu valente culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice in circuitul zonalValea >eleajenului- /loiesti, Valenii de ,unte, +7eia % turism de vanatoare si pescuit sportive- amenajarea zonelor cu potential cinegetic si piscicol, infiintareaB modernizarea unor baze de cazare 9ona turistica Slanic $ Amplasata central, cu acces din DN ' A de pe valea>eleajenului sau prin D9 '4$, este o zona de deal cu resurse balneare 3namol terapeutic, lacuri terapeutice cu apa sarata, salina terapeutica5 *ezervatia geologica 8,untele de sare8 de la Slanic este declarata de interes national, fiind protejata prin lege =ocalitati- Stanic, Alunis si Stefesti

)portunitati( /romovarea formelor de turism turism de odi7na si recreerealnear modernizarea si e0tinderea statiunii de interes national Slanic: turism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5 in localitatile Alunis si Stefesti 3zona Slanic5: . turism itinerant cu valente culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul- ,Drumul Sarii8-@uraVitioarei-Slanic-Valenii de ,unte: 9ona turistica 3rajna $ .erasu 6 Starchiojd - situata in partea estica a judetului, zona face parte din arealul subcarpatic fiind strabatuta de drumul judetean D9 '4$B, care face legatura cu judetul Buzau, cu peisaje variate, factori climatici de tratare, ape mineral nevalorificate =ocalitatile de interes- Drajna de 9os, Drajna de Sus, +eraau, Slon, Starc7iojd . .

)portunitati(

/romovarea formelor de turism turism de odi7na si recreereturism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5 in localitatile +erasu si Starc7iojd: turism itinerant cu valente culturale pentru valorificarea patrimoniului pe traseul- /rin dealurile si depresiunile subcarpatice- Valenii de ,unte +erasu - Slon - Drajna de Sus - Starc7iojd $ punerea in valoare a zonei subcarpatice

9ona "alea .ricovului Sarat - Situata in partea central-estica a judetului, zona este strabatuta de drumul national DN 'B 3/loiesti - Buzau5 si drumul judetean D9 '4$+ care urmeaza Valea +ricovului Sarat pe directia nord-sud dinspre judetul Buzau =ocalitatile reprezentative suntValea +alugareasca, .rlati, Albesti /aleologu, Apostolac7e, Sangeru,,izil, Vadu Sapat, +eptura de 9os si >o7ani

)portunitati( /romovarea formelor de turism' turism deodi7na si recreereturism rural dezvoltarea ofertei specifice 3pensiuni rurale sau ferme clasate5 in localitatile Apostolac7e si Albesti /aleologu: &$ turism de circulate 6 turism de tranzit in principalul centru de coordonare turistica zonal .rlati si in localitatile situate pe traseul- DN'B /loiesti D Buzau 3viitorul drum e0pres5 turism itinerant cu valente culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseeleW ,,+ircuitul Bucovelului8- /loiesti, Bucov, Albesti /aleologu, .rlati Apostolac7e, Sangeru, ,agurele, /loiesti: W /loiesti, Albesti, /aleologu, +ioranii de 9os turism uval in zonele viti-vinicole prin localitatile- =apos, 9ugureni >o7ani, @ura Vadului, +eptura de 9os, .rlati, Valea +alugareasca, Blejoi =ipanesti, Baicoi, <loresti, <ilipestii de /adure: 9ona turistica Ploiesti$?herghita $ Situata in sudul judetului, in arealul de campie, importanta turistica a acestei zone este marcata de municipiul /loiesti, resedinta de judet, in care se intersecteaza principalele drumuri care strabat judetul- DN ' , DN ' A, DN ' B =ocalitati- /loiesti, >argsoru Vec7i, @7ig7iu, /uc7enii ,ari, @7erg7ita, Draganesti

)portunitati( /romovarea formelor de turism

turism de odi7na si recreere- sejur, agrement si sfarsit de saptamana 3Bucov, /aulesti5 /arcul de Agrement ,,+onstantin Stere8, situat in imediata vecinatate a municipiului /loiesti are urmatoarele caracteristici- Suprafata parcului de 'A6,6" 7a, impartita in '4 zoneA Gona pentru cultura1 ;rganizarea ,uzeului ,emorial ,,+onstantin Stere8: 1 Amenajarea aleilor cu alveole destinate amplasarii de statui ale unor personalitati din istoria si cultura nationala: 1 *eabilitarea amfiteatrului pentru spectacole in aer liber B Gona pentru spectacole in aer liber1 Amfiteatru multifunctional: 1 Ane0e si servicii aferente + Gona pentru gradina zoologica1 *eabilitarea spatiului destinat gradinii zoologice si reorganizarea acestuia pe principii moderne: 1 E0tinderea spre vest a gradinii zoologice: 1 Delimitarea spatiilor pentru animate, separate de public prin santuri cu apa: D Gona pentru gradina botanica 1 infiintarea unei gradini botanice in zona de e0tindere a parcului actual: '

E Gona parcului de distractie 1 Infiintarea unui pare de distractii tematic 3istorie, folclor, legende cu specific local5: 1 Delimitarea zonelor functionale 3instalatii de agrement, pavilioane, spatii comerciale si de alimentatie publica, servicii ane0e5: < Gona de agrement 1 Amenajarea spatiilor de odi7na, a plajei, a mobilierului si a locurilor de joaca: @ Gona de sport 1 +rearea de zone pentru practicarea diferitelor sporturi 3basc7et, 7andbal, volei, tenis, tir cu arcul, ciclism, etc 5: 1 Amenajarea strandului in lacul e0istent sau realizarea unei piscine ? Gona de cazare, alimentatie publica si reuniuni 1 +onstruirea unui 7otel cu capacitatea de "4-24 locuri, a unui restaurant, terase, sala de conferinte, parcare: I Gona de administrate si servicii a parcului 9 Gona comple0ului pentru protectia animalelor $ turism de circulateturism de tranzit in localitatile situate pe traseele de importanta European a si nationalaW viitoarea autostrada Bucuresti Brasov: W DN ' D /Ioiesti - .rziceni: W DN &$ /loiesti >argoviste 6 turism itinerant cu valente culturale care pune in valoare peisajul cultural pra7oveanW /loiesti - Albesti /aleologu D +ioranii de 9os ! turism de vanatoare si pescuit sportiv amenajarea zonelor cu potential cinegetic si piscicol, infiintareaBmodernizarea unor baze de cazare Pe scurt@@.. <iind numit dupN cea mai frumoasN regiune a +arpaLilor, Valea /ra7ovei, judeLul /ra7ova prezintN interes atPt pentru turiOti cPt Oi pentru investitori Valea >eleajenului Oi Valea SlNnicului, cu staLiunile lor renumite 3VNlenii de ,unte, +7eia, SlNnic5 completeazN potenLialul turistic al acestui judeL <iecare staLiune are particularitNLile sale Oi propriile ei facilitNLi de cazare Oi tratament 9udeLul dispune de A ""& locuri de cazare Mn !' de 7oteluri Oi moteluri moderne, "" pensiuni, '' cabane, %4 vile Sinaia, 8/erla carpaLilor8, este situatN la '444 m altitudine /unctul pricipal de atracLie al acesteia este +astelul /eleO, construit la sfPrOitul secolului al CIC-lea, Mn stil germanic, Oi are '%4 camere Oi valoroase colecLii de artN, arme Oi mobilier ,NnNstirea Sinaia, construitN Mntre '%A"-'&A% Mn stil brPncovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise Oi opere de arta valoroase StaLiunea BuOteni este situatN pe Valea /ra7ovei, la '6" (m depNrtare de BucureOti, Mntre Vf +araiman 3$ $2! m deasupra nivelului mNrii5 Oi Vf +oOtila 3$ !2A m altitudine5 Azuga, situatN pe drumul naLional la '" (m de BuOteni, este cunoscutN Mnca din secolul al CIII-lea ca loc de tratament datoritN apelor sale minerale VNlenii de ,unte este situat pe Valea >eleajenului Oi Mnconjurat de dealuri acoperite cu pNduri, cunoscut datoritN .niversitNLii de VarN 8Nicolae Iorga8 care reuneOte oameni de OtiinLN din *omPnia Oi de peste 7otare SlNnic, situat pe Valea SlNnicului, la !44 m deasupra nivelului mNrii, este renumit pentru terapia cu aerosoli Oi 7elioterapie Mn mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa Alte locuri interesante sunt- ,untele de Sare 3'44 m

Mnaltime, rezervaLie naturalN5, Vf /iatra Verde, la ! (m depNrtare de oraO Oi oferind turistului o minunatN panoramN +adrul natural deosebit oferit de Valea /ra7ovei Oi a >eleajenului, de ,unLii Bucegi, de numeroasele staLiuni turistice Oi dotNrile de care acestea dispun, alNturi de o serie de alLi factori 3populaLie numeroasN, important centru de afaceri, universitar, traversat de principalele cNi rutiere Oi feroviare ce fac legNtura cu restul LNrii Oi cu celelalte LNri din Europa5 fac ca judeLul /ra7ova sN se situeze pe locul 6 pe LarN 3 dupN judeLul +onstanLa Oi municipiul BucureOti5 din punct de vedere al numNrului de turiOti cazaLi 9udetul /ra7ova prezintN o distribuLie oarecum omogenN a obiectivelor turistice, deOi se remarcN zone turistice distincte ; primN zonN o reprezintN valea superioarN a /ra7ovei Oi ,asivul Bucegi, MmpreunN cu Oirul staLiunilor din lungul /ra7ovei ; altN zonN naturalN o reprezintN Valea >eleajenului cu ,asivul +iucaO, cNreia i se adaugN staLiunea SlNnic A treia zonN o reprezint Valea Doftanei, zonN Mn curs de dezvoltare ,asivul Bucegi a e0ercitat din totdeauna o puternicN atracLie asupra iubitorilor de drumeLie +onstituit din roci foarte variate, ,asivul Bucegi prezintN o mare diversitate de forme atrNgNtoare - c7ei, vNi strPmte Oi peOteri - c7eile .rOilor, ?oroabei, >Ntarului, GNnoagei, ;rzei, /eOtera IalomiLei etc - care conferN peisajului un farmec Mn plus =a poalele Bucegilor, In lungul v[ii /ra7ovei, se desf[soar[ o serie de statiuni renumite prin pitorescul lor 3Sinaia, Breaza, Busteni, etc5 ,asivul +iucas este a doua zon[ turistic[ a judetului, c[ruia i se al[tur[ statiunea +7eia, situat[ Intr-o mic[ depresiune de la poalele muntelui Statiunea are multi solicitanti care o prefer[ atat pentru climatul s[u reconfortant, cat si pentru multiplele posibilit[ti ce le ofer[ amatorilor de drumetie montan[ cu cortul In special, care In ziua de azi, cand tarifele de cazare la 7oteluri si vile au crescut foarte mult, practic[ tot mai mult acest gen de turism In apropierea v[ii >eleajenului se afl[ statiunea balneoclimateric[ Sl[nic, care dispune de & lacuri de ap[ s[rat[ si iodurat[, dintre care ! amenajate In aer liber /rofilat[ initial pentru tratarea aparatului locomotor, afectiunilor sistemului nervos periferic si afectiunilor ginecologice, In prezent statiunea este solicitat[ si pentru tratarea astmului bronsic, datorit[ amenaj[rii unui mic sanatoriu In vec7ea min[ de sare Statiunea e dotat[ si cu un comple0 balnear ,ai recent, al[turi de Valea /ra7ovei si Valea >eleajenului, Valea Doftanei Intruneste un num[r tot mai mare de turisti, care caut[ locuri de refugiu din marile centre urbane, aglomerate peisajului

Infrastructura si utilitati pu)lice

=ungimea drumurilor publice D $'A& (m modernizate D "'& cu imbracaminte usoara rutiera D 2"! (m Drumuri nationale D $A6 Drumuri de interes local D 'A4! ,odernizate D $$! cu imbracaminte usoara rutiera D 2"! Densitatea drumurilor publice Hm la '444 (mp teritoriu D !%", A =ungimea strazilor orasenesti D '$66 (m

Alimentare cu apa
Alimentate cu sistem centralizat &$ localitati>otal- 6$ localitati din care- W$ municipii W'$ orase W'2 comune cu "% sate /artial- !4 comunei cu $$' sate

Canalizare si epurare

In $' de localitati' $ municipii $ '$ orase 6 & comune

Alimentare cu gaze
Asigurata pentru !A localitati>otal $$ localitati' $ municipii $ '' orase 6 A comune cu 6% sate /artial $& comune cu %2 sate

%anagementul deseurilor
S-a realizat un /rogram judetean de management al deseurilor menajere, care este pus in aplicare, fiind date in folosinta 6 rampe ecologice moderne, la standarde europene carora li se adauga cea de-a patra, in curs de finalizare cu fonduri /?A*E +ele ! rampe ecologice din localitatile Boldesti-Scaieni, Banesti, Baicoi si Valenii de ,unte, asigura acoperirea necesitatilor pentru intregul judet .n aspect interesant pentru societatile de profil poate fi si inc7iderea rampelor vec7i de gunoi, precum si statiile de transfer, linii de colectare selectiva si incineratoare

Date statistice* Altitudinea ora+elor 'ocalitatea

/ltitudinea $m$

'ocalitatea

/ltitudinea $m$

/=;IER>I AG.@A B\I+;I B;=DER>I-S+\ENI B*EAGA

'%" A64 6'4 B $2" $4" B 'A4 %44

+;,A*NI+ ,IGI= /=;/ENI SINAIA S=\NI+

""" '$" $"$ 224 !"4

B.R>ENI +^,/INA

2&" !6"

.*=A]I V\=ENII DE ,.N>E

'!$ 6"4

NumNrul mediu al salariaLilor

mii persoane 4otal salaria;i !omAnia 'AA4 'AA" $444 $44' $44$ $446 $44! Prahova 'AA4 'AA" $444 $44' $44$ $446 $44! 2'"",% %'%4,! !%$6,4 !%'A,4 !"%&,2 !"A4,A !!%2,2 6!',4 $&&,! '&",2 '&2,& '&",% '2",' '&$,A din care( muncitori %!$&,4 !$A$,' $2&!,4 $2A!,6 $2'4,! $&66,A $%%&,% $&",6 $4",6 ''A,$ '$4,2 ''%," '$$,! ''6,A