Sunteți pe pagina 1din 20

FISA MONOGRAFICA-COMUNA TULNICI

FISA MONOGRAFICA

1. COMUNA TULNICI 2. Scurt istoric Comuna Tulnici este atestat documentar n anul 1466. Se poate spune c nimic din ceea ce este vrncean nu este strin Tulniciului, tot aa cum tot ceea ce este tulnicean poart pecetea specificului vrncean. Geografia, cadrul natural, descrierea monografic a satelor componente comunei Tulnici, populaia, viaa spiritual, aezmintele monahale, instituiile publice, listele celor czui la datorie n rzboaiele secolului trecut, portretele unor oameni peste numele crora "ar fi nedrept s se atearn uitarea" acestea sunt punctele de reper ale monografiei comunei Tulnici Din studiile etno-istorice reiese ca atestarea cea mai veche a satelor comunei Tulnici dateaza din 1507 (acte ale Divanului Domnesc) Paraul Lepsa este atestat documentar in anul 1648 intr-un uric de danie. 3. Informatii geografice Amplasare Comuna Tulnici este situata in partea de sud vest a judetului Vrancea, la 65 km de municipiul Focsani in zona subcarpatilor de curbura, in depresiunea Tulnici-Birsesti Localitatea Tulnici, cu staiunile montane Lepa i Greu, se afl n mijlocul Parcului Natural Putna. Comuna este situat la o altitudine de 480 m deasupra nivelului mrii la poalele munilor Vrancei Relieful Asezata intr-o zona specific colinara relieful comunei Tulnici s-a dezvoltata pe terenuri marnoargiloase asociate cu nisipuri, pietrisuri si gresii. Plasticitatea acestor terenuri a favorizat nu de putine ori alunecari de teren si adancirea vaioagelor pe cursurile de apa si a torentilor. Alternarea culmilor cu varfuri gen piramida (creasta Ciutei) la est de Lepsa cu rapi adanci sapate de torenti(malurile Putnei, Vaii Marului Rapa Rosie, Dealul Morii) confera un aspect da salbaticie si pitoresc deosebit. Vecini
NORD:

SUD : EST: VEST:

comuna Soveja si Birsesti comuna Nistoresti comuna Birsesti judetul Covasna

Accesibilitate
Pe DN 2D care face legtura ntre Constana i Braov prin Focani i Trgu Secuiesc Suprafata Totala : ha 22728

Suprafata intravilan ha
795

Suprafata extravilan ha
21933

Suprafata agricol ha
3607

Suprafata neagricol ha
19121

Situatia suprafetelor UAT trim I 2005


U.A.T. TULNICI Intravilan 1/1/1990 Suprafaa PUG Extravilan aprobat Total

216

795

21933

22728

Sate componente:

- 4 sate
Tulnici Coza Lepsa Gresu

Echiparea teritoriului
.
Anul 2003 Suprafata totala ha Locuinte existente - total Locuinte in proprietate publica - numar Locuinte din fondurile private numar Suprafata locuibila total mp Suprafata locuibila proprietate publica - mp Suprafata locuibila fondurile private - mp Lung.simpla a retelei de distributie a apei potabile km Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile mc/zi Cantitatea de apa potabila distribuite consumatorilor total mii mc Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor uz casnic mii mc Lungimea totala a conductei de distributie a gazelor km Gaze naturale distributie total mii mc Anul 2008

38984 1955 11 1944 98751 404


98347

9,3

22728 2178 10 2168 116420 360 116060 9,3 375 72 62

Principalele forme de relief : Campie Deal Munte

x
Principalele cursuri de ape Comuna Tulnici face parte din bazinul hidrografic Putna suprafata cartata 5736 ha Reteaua hidrografica este alcatuita din : raul Putna; paraul Lepsa; parau Strei ; parau Ciuta; paraul Gresu; paraul Tisita; paraul Coza, paraul Dumei

Distanta fata de resedinta de judet:


Km 75 Distanta fata de orasele apropiate : Focsani Odobesti Numarul de gospodarii :
Recensamant 1992 Recensamant 2002

75 km 65 km

Numar de locuinte:
Recensamant 1992 Recensamant 2002

1955

Anul 2008 2178

4. Informatii demografice Populatia totala:


La 1977 TOTAL Femei Barbati La 1989 La 1990 La recens. 1992 La 1996 La 2000 La 2003 La 2006 La 2008 La Ian 2009

5902

6228 3112 3116

6252

6018 2999 3019

5957 2946 3011

5967 2926 3041

3873 1887 1986

3889 1870 2019

3873 1872 2001

3847

Natalitatea
Anul 2003 Nascuti vii Decedati - total Decedati sub un an Nascuti morti Anul 2008

55 67 5 -

43 50 -

Starea civila
Anul 2003 Anul 2008

Casatorii Divorturi

20 7

Stabiliri si Plecari din localitate


Anul 2003 Anul 2008

Stabiliri de domiciliu in localitate Plecari cu domiciliul din localitate

48 46

52 64

Stabiliri de resedinta in localitate la 1.VII - persoane Stabiliri de resedinta in localitate la 01 ian.(pana in 2000 la 01 iul.) Plecari cu resedinta din localitate la 1.VII- persoane Plecari cu resedinta din localitate la 01. ian(pana in 2000 la 01 iul.) Emigranti Imigranti Densitatea populatiei: Comuna Judet Rata natalitatii: Comuna Judet Categorii de varsta:
TOTAL
TOTAL POPULATIE- 2002

7 59

11 26 2 -

loc/km2

%0

0 -14 1213 538 152 49 18

15 - 19 409 177 61 13 15

20 - 39

40 - 59

PESTE 60

TULNICI TULNICI COZA LEPSA GRESU

5858 2424 870 284 120

TULNIC I TULNICI COZA LEPSA GRESU

20-24 ani 384 174 49 18 9

25-29 ani 404 184 56 25 8

30-34 ani 416 176 62 25 3

35-39 ani 270 116 42 10 2

Populatie la 2002 40-44 45-49 50-54 ani ani ani 321 362 388 127 57 7 6 169 43 15 6 160 50 19 6

55-59 ani 293 98 51 14 4

60-64 ani 383 148 56 29 9

65-69 ani 322 124 56 17 14

70-74 ani 317 123 54 23 8

75 ani 376 110 81 20 12

Numarul de locuitori pe nationalitati:


Nationalitatea La recensamantul din 2002

Romana

Populatia activa :
Anul 2003 Anul 2008

247 Pe domenii : Domeniul Total

354

Numar salariati2003

Numar salariati2008

247 25 21 2 1 8 47 2

Agricultura, silvicultura si pescuit Industrie Constructii Comert Transport, depozitare, posta Financiar Administratie publica Invatamant Sanatate Informatii si comunicatii Producerea si furnizarea energiei electrice In distributia apei, salubritate Alte domenii

354 18 165 8 10 19 1 21 55 57 1 5

Pensionari
Anul 2009

886 5. Starea economica Utilizarea terenului la 31.12.2004: suprafata 227 1520 1829 11 20 3607 Terenuri neagricole paduri ape drumuri constructii neproductive TOTAL suprafata 18685 153 111 96 76 19121

Terenuri agricole arabil pasuni fanete vii livezi TOTAL

Utilizarea terenului : anul 2008 Terenuri agricole arabil pasuni fanete suprafata 223 1520 1825

vii livezi TOTAL Agricultura :

11 20 3599

Structura exploatatiilor (numar)

Mari (> 150 ha) Mici (< 150 ha) Asociatii familiale Ponderea productiei agricole a comunei in productia globala a judetului : (%) In 1998 : In 1999 : Ponderea principalelor produse agricole in productia pe judet : 1998 Porumb Grau si secara Cartofi Floarea soarelui Legume Fructe Struguri Carne tone gr. vie Lapte de vaca hl
fizic

1999
Suprafata ha

2003
Productie tone

2006 340 296 227 367 97 173 14691 780 4560

170 37 35

Oua mii bc Lana kg fizic Cresterea animalelor (numar capete) anul 2003: cai bovine 702 Turism porcine 600 ovine 1930 capre

pasari 6500

Stupi de albine

Numar locuri cazare 2003 17 592 2008 20 731 1 1 1 1 1 232 7 390 15 1 2

TURISM ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare (total) numar Locuri in unitati de cazare (total) numar Hoteluri numar Moteluri numar Campinguri - numar Pensiuni turistice rurale numar Tabere de elevi si prescolari - numar Cabane numar Locuri in campinguri numar Hanuri si moteluri - numar Locuri in hanuri si moteluri - numar Locuri in campnguri- numar Locuri in tabere de elevi si prescolari numar Locuri in moteluri numar Locuri in pensiuni turistice rurale Locuri in hoteluri Locuri in cabane numar Total locuri-zile Tabere de elevi si prescolari - locuri -zile Pensiuni turistice rurale - locuri-zile Moteluri locuri-zile Hoteluri locuri- zile Sosiri -total nr Sosiri in tabere de elevi si prescolari Sosiri in pensiuni turistice rurale nr Sosiri in hoteluri numar Sosiri in moteluri numar Innoptari total nr Innoptari in hoteluri numar Innoptari in moteluri numar Innoptari in tabere de elevi si prescolari Innoptari in pensiuni turistice rurale nr

390 36 218 53 34 188780 127300 28995 13140 19345 11106 1731 4498 1790 3087 20246 3719 3691 6518 6318

Potentialul economic in functie de resursele locale : Sunt conditii pentru dezvoltarea urmatoarelor forme de turism : - turism intinerant cu valente culturale care permite realizarea unor trasee tematice
care include valorile etnografice, monumente istorice si de arta cu character educativ - turism de tranzit

- turism de circulatie - este favorizat de existenta a numeroaselor localitati cu valoare culturala, etnofolclorica, istorica si peisagistica. Caile de acces de-a lungul principalelor vai, inlesneste aceasta activitate turistica - turism rural - se adreseaza locuitorilor din centre urbane ce vor sa se recreeze intr-o ambianta rustica nepoluata cu case taranesti vechi din lemncu arhitectura traditionala cu temelie din piatra, tencuieli cu lut, invelite cu sindrila cu foisor si cerdac, cu cioplitura si crestatura principalele tehnici de decorare folosite. - turism de vanatoare si pescuit sportiv - se bazeaza pe un important patrimoniu cinegetic

o o o

Elemente de atractie turistica Fond cinegetic si piscicol Fond cinegetic - (urs, capr neagr, cerb, cprioar, mistre) Fond piscicol - (pstrv) Rezervaiile naturale floristice: Cheile Tiitei este o arie protejat mixt, hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic i de peisaj, ocup o mare parte din bazinul hidrografic al Prului Tiia i este una dintre cele mai importante arii protejate din judeul Vrancea. Relieful este caracterizat printr-o puternic fragmentare tectonic i hidroerozional, prezentnd vi adnci, de tip canion, lunci largi, de o mare frumusee, dar i piscuri semee de o spectaculozitate aparte, care se detaeaz n lungul cumpenelor de ap. Din punct de vedere biogeografic, aria protejat Cheile Tiiei se remarc prin prezena unui mozaic de specii, care ilustreaz marea varietate a condiiilor staionale. Se remarc prezena a numeroase specii endemice de plante i animale, precum i a numeroase specii declarate Monument al Naturii: Floarea de col, Papucul doamnei, Bulbucii de munte, Garofia de stnc, Tisa; iar din lumea animal: Corbul, Fluturaul de stnc, Capra neagr, Rsul, Ursul, o Pdurea Lepa- Zboina, rezervaie forestier i floristic este aflat n apropierea localitii Lepa, are o suprafa de 210,7 ha. Situat n bazinul superior al prului Lepa, pe versantul sud-vestic al Munilor Zboina Neagr ( 1350 m ). Acest areal conserv arborete forestiere de tip natural fundamental, cu vrste cuprinse ntre 100-120 de ani precum i o flor care, datorit condiiilor staionale foarte variate, este deosebit de bogat n specii endemice, vulnerabile sau rare. De remarcat este aici prezena unor specii de plante i animale declarate Monument al Naturii : Papucul doamnei (Cypripedium calceolus ), Bulbuci de munte (Trollius europaeus ), Ursul ( Ursus arctos ), Rsul (Lynx lynx ), Corbul ( Corvus corax) o Aria protejat Cascada Putnei ( tip hidrogeomorfologic, botanic, peisaj ), ocup o suprafa de 10 ha, fiind localizat n apropierea localitii Lepa, areal unde rul Putna traversnd bordura extern a Munilor Vrancei pe o linie de falie, a format cascada actual, iar n aval, la cca. 200 m, pe malul stng exista o veche cascad, prsit n urma micrilor geotectonice, n urma crora Putna i-a schimbat cursul spre dreapta, pe albia actual, fenomen unic cunoscut n Romnia. Din punct de vedere botanic, pe versanii stncoi se ntlnesc numeroase specii de plante saxicole, de exemplu: Saxifraga aizoon, Alyssum saxatile, iar odinioar Floarea Reginei ( Leontopodium alpinum) o . Aria protejat Strmtura Coza ( tip geomorfologic, peisaj ) are o suprafa total de 15 ha i este localizat n apropierea satului Coza, com. Tulnici. Procesele tectonice ( falierea stratelor ) i eroziunea de suprafa pun n eviden succesiunile litologice divers colorate, de o mare frumusee peisagistica Aria protejat Groapa cu Pin ( tip paleontologic ) are o suprafa total de 11,1 ha i este localizat n apropierea satului Coza, comona Tulnici. Stratele de vrsta eocen sunt

formate din isturi marnoase cu fucoide, gresii mrnoase micacee cenuii i gresii cu hieroglife, iar stratele oligocene sunt formate din conglomerate foarte dure cu elemente de situri verzi, gresii de Tieti, isturi argiloase cu eflorescente glbui, intercalaii de isturi menilice cu silexuri i isturi disodilice cu ichtiofauna fosila similar cu aceea gsit n strate de aceei vrst ( oligocena ) la Piatra Neamt Aria protejat Rpa Roie ( tip geomorfologic ) are o suprafa total de 49,6 ha i este localizat n apropierea satului Coza, comuna Tulnici. Situat pe un orizont al breciei srii, care, fiind foarte slab coeziv i uor solubil este puternic fragmentat de eroziunea pluvionival care au modelat-o sub form de ogae, canioane, turnuri, plnii i avene sufozionale care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst. n scopul prevenirii alunecrilor de teren i a eroziunii solului au fost efectuate plantaii de proteci Apele minerale de la Lepa si Gresu Trasee turistice marcate:
Cascada Putnei Valea Tisitei Paraul Cristianu - Golu Roibului Saua Geamana marcaj - triunghi rosu, timp de parcurs - 10 ore o Tulnici - Masivul Coza Dealul Negru Culmea Paisele Muntele Pietrosu Muntele Zboina Frumoasa Culmea Laposului de Jos Nereju marcaj : -banda rosie timp de parcurs : -3 3 zile o Paraul Goru Vf. Goru Vf. Lacauti marcaj : - cruce albastra timp de parcurs : -5-6 ore o Gresu Casa lui Neagu Valea Putnei Paraul Bradului - Saua Poienita marcaj : -punct rosu timp de parcurs : -6 ore o Barsesti Paraul Alunu - Masivul Coza marcaj : - punct galben timp de parcurs : - 6 ore o Soveja - Sezatoarea Lupilor Muntele Zboina Neagra marcaj : - cruce rosie timp de parcurs : - 4 4 ore o Tabara Galaciuc Roschila - Soveja marcaj : - nemarcat timp de parcurs : - 4 ore

Poiana Marului Lepsa Potok la 88 km fata de Focsani si 33 fata de Targul Secuiesc, unde exista : o fond cinegetic si piscicol; o peisaj montan pitoresc nepoluat o domenii pentru drumetii o partie de sanius Manastirea Lepsa reinfiintata in 1990 initial schi de maici din sec.al XVIII lea, cu o biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului(1780) ctitoria staretului Vasile impreuna cu domnitorul Constantin Mavrocordat, refacuta total in 1930-1936 ; - Accesul: la DN2D si DN 2L - Istoric: Manastirea Lepsa este o manastire de maici din comuna Tulnici sat. Lepsa cu hramul

Nasterea Maicii Domnului a fost intemeiata in anul1774 de calugarul Kipsa de origine rusa, ucenic al lui Pastie Velicikovski, cu ajutorul crestinilor din satul Tulnici

A fost rectitorita in 1869. In anul 1929 a ars, incendiul distrugand atat chiliile cat si biserica, fiind salvata icoana Sfintului Nicolae din sec al XVII lea. Ieromonarhul Ilarian Ciulin a reconstituit repede schitul,pe aceleasi temelii, ajutat de localnici, dandu-i o forma si mai frumoasa Regele Carol II trecand prin Vrancea in 1934 a vizitat schitul si i-a daruit un policandru, care exista si astazi. In 1952 devine schit de maici iar in 1960 este desfiintat, asezamantul transformandu-se in depozit forestier, grajd si apoi tabara pentru copii. In anul 1974 cu prilejul implinirii a 200 de ani de la infiintare, schitul incepe sa fie reinoit. In 1990, schitul devine manastire de maici iar in 1993 este sfintit noul paraclis si incep sa se construiasca si alte anexe gospodaresti

Biserica ortodoxa de zid Sf. Voievozi(datata ante 1809) refacuta in 1899 satul Tulnici. La anumite date comemorative se organizeaza aici manifestari culturale legate de viata si opera cercetatorului Ion Diaconu Bisericile de zid cu hramurile Sf. Ioan Botezatorul (ridicata la sfirsitul sec. XVIII ) si Sf. Stefan (ante 1809) reparata intre anii 1870-1873 satul Coza ; Prima mentiune documentara a satului Coza apare intr-un document din anul 1683 ceea ce inseamna existenta unei comunitati satesti care si-au construit un locas de cult. Biserica a fost construite din barne de lemn in coada de randunica. Pe una din icoane este inscriptionat anul 1873 ceea ce se crede ca in acest ans-a adus unele modificari bisericii Biserica este tip plan triconc precedat de un pridvor urmat de pronaos, naos si altar cu absidele poligonale Mestesuguri traditionale : Prelucrarea artistica a lemnului- arta lemnului presupune cea mai diversificata specializare din toate mestesugurile populare. Fiecare tehnica este in concordanta cu scopul urmarit: Cioplirea si sculptura se folosesc in construirea caselor , bisericilor sau acareturilor; Excizia si incizia sunt folosite la mobilier si obiecte casnice. Perforarea si traforarea sunt tehnici noi . Incovoierea este folosita la confectionarea cosurilor si lingurarelor. Pirogravarea este folosita pentru decorarea vaselor. Afumarea lemnului inainte de horjire, tehnica prin care ornamentul este patentat de contrastul de tonalitate dintre fond si culoarea sapaturii in lemn Obiectele din lemn create in zona sunt: lada de zestre;masa; scaune; lavite;dulapuri;blidare;polite;cuiere;coltare;furci de tors; casuleti; tiparele de cas si ca instrumente muzicale tulnicele si buciumele Tiparele de cas rotunde in care predomina motivele solare sunt intilnite in Tulnici. Papusile sunt tot o forma de cas care redau schematic pe ambele parti omul in intregime Cusaturi si tesaturi populare Oua incondeiate se practica in comuna Nereju , - numite si oua chicate sau muncite in nuante de verde, rosu, albastru cu chenare in negru, pe fond galben deschis, cu motive ornamentale, intre care predomina cele florale si vegetale Confectionarea mastilor populare folosite la sarbatorile de iarna care reprezinta ; mos, baba, ursar,sanitar,padurar Confectionat instrumente populare : cimpoaie, cavale, fluiere Cojocarie Fierarie Cultura populara, etnografie, folclor : Etnografie - Grupuri de colindatori

Obiceiuri si datini o Chiparusul obicei apartinand valoroasei zone etnofolclorice de pe vaile Putnei,Narujei si Zabalei. Dans practicat de sute de ani la priveghiul unei persoane decedate. La priveghi vin oameni, prieteni, rude etc cu lumanari, uneori cu flori (in numar par) imbracati in haine de doliu. Trecand prin fata sicriului, ei saruta icoana, se pun bani se aseaza florile lateral de sicriu, se aprinde lumanarea si se aseaza in sfesnic, spunand cuvintele:Dumnezeu sa-l ierte. La priveghi preotul face slujbe. Era obiceiul ca la cei batrani sa apara mascati care in afara scenelor ce le faceau in casa ieseau in curte aprindeau focul in jurul caruia jucau si peste care sareau mascatii o Mosul si Baba, Ursu si Capra mastile grotesti de o mare expresivitate marcand coregrafic intreruperea firului vietii, Focul purificator al al facliilor purtata de mascati, iar salturile si trecerile personajelor peste si chiar prin papa focului ce exprima dorinta de purificare si alungare a spiritelor raului; o Jocul caprei: intruchipeaza simboluri ale fertilitatii si fecunditatii. Capul caprei, cioplit din
lemn, cu maxilarul inferior mobil, este acoperit cu un amalgam de materiale care de care mai colorate si mai stralucitoare, margele, clopotei. Trupul Caprei este realizat din covoare, tesaturi rosii. Dansul Caprei este repetat frenetic in fiecare gospodarie.

o
Jocul ursului: foarte bine pastrat in zona, ursul este simbolul mortii si al reinvierii naturii. Imbracati cu o blana de urs sau de oaie, flacaii care executa acest dans se afla sub conducerea unui ursar" (fara masca si cu un coif pe cap) care ii indeamna sa se miste tot mai alert in ritmul tobelor. Uratii" insotesc alaiurile de Craciun fiind personaje caricaturale care reprezinta cele mai respingatoare racile ale caracterului uman. Ei au rolul de a crea buna dispozitie, atragand atentia prin coloritul costumelor lor

o Valaritul este specific pentru vaile Putnei si Zabalei si se practica in a doua zi de


Paste. Baietii tineri se organizeaza in grupuri si merg condusi de un vataf ales prin concurs si este considerat cel mai destoinic, pe rand la fetele bune de maritat, acompaniati de lautari. Simbolul specific al valarilor este steagul alb cu flori si busuioc. Urarile specifice acestei traditii au fost pastrate de-a lungul anilor de catre sateni si preluate de generatiile tinere. Ceata valarilor strabate intreaga zona si ureaza Hristos a inviat! tuturor celor care le deschid poarta si le asculta uralele, iar in schimb primesc oua rosii si cozonac. Au plecat valarii-n sat, la fete de maritat si la hora sa le joace, casa la valari le place", spun tinerii pe masura ce cauta fecioare pe care sa si le faca mirese.

o Suratia (prinderea suratelor)


Este un obicei practicat a doua zi de Pasti cand grupuri de fete se aduna la casa unei batrane din sat sa le invete prinsul suratelor si martora la acest legamant. Fiecare fata aduce ; oua rosii ; pasca si cate un chip de pasare numita pupaza facuta din aluat de cozonac. Legamantul cum ici variante de la sat la sat se face astfel : se schimba pupezele intre ele si rostesc : Te prinzi surata pan-la moarte ?/ Ma prind surata pan la moarte sau Sa fim surate pan-la moarte si pe lumea asta si pe lumea aialalta Fetele se saruta pe ochi si se imbratiseaza. Obiceiul este incheiat cu o masa comuna, uneori urmata de joc. Afland unde se intalnesc fetele, flacaii vin si rostesc strigaturi, apoi fetele organieaza hora.Este singurul prilej al fetelor de a organiza hora. Flacaii intra-n hora. In timpul horelor functiona candva si un scranciob ( dulap).

Cand se termina runda stabilita de-o invartire veneau flacaii cu fetele din hora, in soecial cele care au primit valarii si ocupau politele dand bani sau oua muncite celor care invarteau dulapul.

o Obiceiul scrinciobului este unul de amiaza, realizat tot de tineri flacai, care are loc
tot in cea de-a doua zi de Paste. Aceasta traditie aduna laolalta toti satenii, care asista la datul in leagan al tinerelor fete. Scrinciobul, pe vremuri miscat fie manual sau antrenat de cai, s-a motorizat intre timp. Ca rasplata pentru datul in scrinciob, baietii primesc oua inrosite din partea mindrutelor. Acest obicei are, printre altele, si rolul de a lega cununii trainice intre fete si flacai.
o

Boteitul oilor- Traditie veche de 500 de ani In preajma Rusaliilor are loc festivitatea
de deschidere a boteitului la oi unde ciobanii negociaza cu proprietarii de oi pretul, dupa ce se termina tocmeala ciobanii sunt cinstiti de proprietarii oilor. Un rol important la tocmeala il au bositele, nevestele ciobanilor care mulg oile. Urmeaza apoi sfintirea oilor stropind-le cu aghiazma pentru a le feri de vitregiile vremii si de stihiile paduri, pentru a fi pazite de lup isi ursi cat timp sunt in munti .Dupa ce preotul le-a dat binecuvantarea ciobanilor, a inceput procesul de transfumanta. Turmele de oi se intoarc in sat toamna

Obiceiuri traditionale pentru muncile agricole Obiceiurile traditionale de asociere pentru muncile agricole sunt: la arat ; la prasit sau la culesul porumbului; la coasa ; la cladit ; apoi clacile de dezghiocat porumbul precum si obiceiurile legate de cresterea animalelor si sezatorile si clacile de tors ce se tin toamna si iarna, cand femeile se adunau. mai multe la o casa, unde
povesteau, cantau si se ospatau Aceste obiceiuri au un important rol in inchegarea si pastrarea sentimentului de coeziune colectiva a tuturor membrilor obstei

Obiceiuri pentru aducerea ploii din teama de seceta: -procesiunile religioase cu icoane, preoti si rugaciuni care implora pe
Dumnezeu pentru a trimite ploi. Icoana Sfintei Marii recunoscuta ca facatoare de minuni era scoasa din biserica cu mari rugaciuni si asezata pe o caruta frumos impodobita trasa de boi. Satele pe unde trecea caruta erau pregatite curate, maturate. Era asteptata in fiecare sat de oameni si copii care aveau cofite cu apa faceau rugaciuni si copii stropeau cu apa inaintea icoanei pana la iesirea din sat; -paparudele un ritual laic pentru invocarea ploilor prin care femei tinere si fete chemau ploaia prin cantece adecvate - purtarea papusii numita Gherghita- Batranele satului adunau multi copii intre varstele de 10-14 ani la o casa unde se pregateau sa mearga noaptea pe dealuri cu papusa numita Gherghita. Plecarea era de cum se insera, fetele cu mamele lor si batranele satului cu lumanari cu lampi de vant, cu tamaie si cu cate doi-trei batrani mai curajosi sa le apere de animalele salbatice. La fieracer izvor se opreau luau apa se stropeua si se rugau la Dumnezeu pentru ploaie spunand Gheorghita, Gheorghita deschide portitele sa vina ploitele

Ritualurile i dansurile nunii:


- "Chematul la nunta" de catre cativa tineri "chematori" imbracati in costume nationale cu steaguri si stergare este inlocuit astazi prin invitatii tiparite. Dar cu ocazia nuntilor s-a mai pastrat "cantecul gainii' o gaina frumos impodobita, cand una sau doua femei pricepute, o duc la masa mirilor si nasiilor cu cantece si piuituri si care-si cer plata de la nasi. - Inhobotatul miresei: n unele sate, fetele sau trei femei gospodine ajutau la aezarea voalului, dar n Vizantea acest lucru era fcut de ctre o femeie n vrst care era chemat la toate nunile. Jucatul hobotului pe dou crengue de mr dulce, pe dou fire de trestie este o practic ce se ntlnete n toat Moldova. n Vizantea apare crengua de brad folosit la mpodobirea mirilor : coronia miresei i floarea mirelui se aduceau pe

o ramur de brad cu mai muli cracuori . Obiceiul este cunoscut i n satele ortodoxe din zon : Vornicul ia peteala pe o ramur de brad i caut s o ncolceasc de trei ori n jurul gtului miresei. Cu toat opunerea surorilor de mireas, izbutete s o aeze . Poate cei mai n vrst i mai amintesc (cu toate c i eu mi mai aduc aminte), de acei travestii nupiali. n unele localiti se mascau n diferite personaje i animale, dar la noi cuplurile de moi i babe sau un cuplu mascai n miri purtau n brae o ppu mare fcut din crpe

- Dansul miresei la vedrele de smbt seara


- Dansul mirelui la hobotit - Dansul miresei la scoaterea din cas - Hora mare a nunii - Colocia sunt oratiile de nunta - Iertciunea o Obiceiuri ale sarbatorilor de iarna : -Colindele - copii merg in grupuri mici pe la casele gospodarilor ca niste soli ai
Domnului sa le ureze sanatate, belsug cum ar fi : Florile dalbe ; Iata vin colindatorii ; Azi ajunul mani Craciunul etc fiind rasplatiti cu bani, fructe, covrigi sau colacei - Plugusorul(31 decembrie): aceasta traditie se mai pastreaza in forme inca nealterate in aceasta zona , scopul ei fiind de a ura gospodarilor belsug in anul care urmeaza. Grupuri de baieti imbracati gros si cu caciuli impodobite cu panglici colorate si cu bice pornesc pe la vecini. Obiectul emblematic al Plugusorului este buhaiul (o putinica de lemn careia i se scoate fundul si se inlocuieste cu o piele de oaie prin care se trece o suvita de par de cal). Muind mainile in bors si tragand parul de cal se obtine un muget ca de bou". Gazdele ii rasplatesc pe uratori cu mere, nuci, covrigi, bani. - Steaua - de la craciun pana la boboteaza- copii satului umbla cu steaua frumos ornata evocand prin cantece momente stravechi - Semanatul sau sorcova- este o urare asociata cu gestul semanatului graului in brazda, urare de sanatate, de viata lunga si belsug, adresata cu ocazia sarbatorilor Noului An. In loc de sorcova se folosesc seminte de grau, porumb, orez o Boboteaza - Ultima zi a ciclului srbtorilor de iarn i printre primele din noul an Tradiia specific zilei de 6 ianuarie se leag de sfinirea apelor, stropitul cu agheasm a caselor, oamenilor, animalelor, alungarea spiritelor rele n lcaurile lor subterane, purificarea vzduhului prin zgomote

Obiceiul privind sarbatoarea de paste

Sarbatoarea de paste culmineaza cu rastignirea, inmormantarea si invierea domnului Issus Hristos. Pregatirea sufleteasca a credinciosilor crestini incepe odata cu postul pastelui, trece prin Saptamana Floriilor s-au cum I se mai zice in popor Saptamana Mare sau Saptamana PatimilorIn plan spiritual in aceasta saptamana oamenii sunt mai buni, mai toleranti merg la biserica la denii se spovedesc, iar in ajunul invierii se impartasesc cu toti membrii familiei. Cel mai frumos moment la aceasta sarbatoare este luarea luminii si slujba de la orele 24 cand lumina se multiplica in zeci,sute , mii de lumanari aprinse si care se transforma apoi intr-un pelerinajla care participa toata suflarea satului . Dupa terminarea slujbei tot cortegiul cu lumanari aprinse se indreapta spre cimitir.Acest obicei satatornicit in zilele noastre vine sa sublinieze legatura spirituala dintre prezent si trecut dintre noi si parintii nostri. Un alt eveniment important la sarbatoarea de paste este scoaterea la mormant cand dupa slujba preotului se imparte oua rosii si cozonac Incheierea sarbatoarei de paste se face la Inaltarea domnului cand din nou gospodinele inrosesc oua si fac cozonac.Toate aceste zile (45 zile) se saluta Hristos a

Inviat iar in ziua de Inaltare se saluta Hristos a Inaltat

o Calendarul targurilor : -Targ - are loc in fiecare duminica in satul Tulnici

6. Dotari tehnico - edilitare


Cai de comunicatii :

Cai rutiere DRUMURI


denumire a Lungime km Origine/destinatie Km Km 0+000 3+000 Coza (DJ 205L) Alunu Paman t km Din care : Pietruite km Imbrac . Bit usoare Asfalt. km

Comunale Judetene

DC 68
DJ 205 F

3,000
77,000 Km

Km 0+000 DN 2D Satu Nou - Panciu - Stroane - Muncelu - Varnia - Rcoasa - Cmpuri Dragosloveni Km 77+000 Lepa (DN 2D)

DJ 205 L

34,000 Km Km 0+000 DJ 205D (Grumazi) Puleti - Tulnici Negrileti Km F) 37+600 Soveja -(DJ 205

Nationale Europene

DN 2D

Legatura cu centrul judetului ;

Asigurata : da Neasigurata :

Legatura cu orasele apropiate : Asigurata : da Neasigurata :

Trasee feroviare : Linia : nu

Telefonie : Tipul centralei : Numar linii : Retea - noua - veche - numar de abonati

Echiparea tehnico edilitara (retele publice) : Alimentare cu apa Canalizare Electrificare Gaz metan Nevoi utilitare Drumuri Poduri Telefonie Relee TV Posta Constructi edilitare Lucrari tehnicoedilitare Partial 90% -

6. Servicii
Comert cu amanuntul Numar unitati Profil Alimentar Nealimentar Mixt Alimentatie publica Numar unitati: Proprietate cooperatista Particulara

Unitati de prestari servicii pentru populatie: Denumirea Unitati de prestari servicii CEC Posta Statii PECO Spalatorii Service auto Service radio-TV, casnice Alte unitati Nr. unitati

Educatie invatamant Numar unitati :


Anul 2003 Anul 2008

11 Gradinite
Anul 2003

1
Anul 2008

3 Scoli inv. Primar si gimnazial


Anul 2003

Anul 2008

8 Numar elevi total :


Anul 2003 Anul 2008

701 Numar elevi inv. primar:


Anul 2003

399

Anul 2008

337 Numar elevi inv. gimnazial:


Anul 2003

159

Anul 2008

349

189

Numar elevi inv. profesional,compl,ucenici


Anul 2003 Anul 2008

15 Numar copii gradinite


Anul 2003

51

Anul 2008

121 Numar personal didactic- totalAnul 2003

116

Anul 2008

67

41

Numar pers. Didactic inv. prescolar:


Anul 2003 Anul 2008

Numar pers. didactic inv. primar:


Anul 2003 Anul 2008

23

12

Numar pers. Didactic inv. gimnazial:


Anul 2003 Anul 2008

37

23

Numar pers. Didactic inv. profesional,compl,ucenici


Anul 2003 Anul 2008

1 Cultura Camin cultural Muzee

Biblioteci
2003 2008

Cinema

5 Sanatate Spitale Dispensare Crese

Punct Farmaceutic 2
Anul 2003 Anul 2008

PERSONAL IN SANATATE Medici - sector public - pers. -din total: Medici de familie sector public pers - din total: Medici de familie sector privat - pers

2 2

Personal mediu sanitar sector public - persoane Stomatologi sector public persoane Stomatologi - sector privat - persoane Farmacisti - sector privat - persoane Personal sanitar mediu sector privat - persoane OBIECTIVE SANATATE Puncte farmaceutice sector privat - numar Farmacii - sector privat - numar Dispensare medicale sector public - numar Cabinete stomatologice - sector privat - numar Cabinete medicale individuale (de familie) sector public Cabinete medicale sector privat Cabinete medicale de specialitate sector privat Cabinete stomatologice (individuale) sector public

1 1 1 2 1 2

1 1 2

1 1 1

Religie: Biserici
B Sat Lepsa iserica lemn B Sat Tulnici iserica veche

Denumirea

Monument

M Adormirea Maicii Dmnului 1930-1936 pe locul bisericii de la DA sec XVIII-1780 Sf Voievozi zid inainte de 1809 refacuta 1891 la anumite date comemorative se organizeaza aici manifestari culturale legate de viata si opera Ion Diaconu M Sf Ioan Botezatorul -sec XVIIIbiserica din zid Sf Stefan inainte de 1809 M -Manastirea Lepsa cu biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului ctitorita de staretul Vasile impreuna cu domnitorul Constantin Mavrocordat -refacuta 1930-1936

Sat Coza

DA

anastire

M Sat Lepsa

DA

roite

9. Elemente de patrimoniu cultural - artistic


Monumente istorice si de arta, lacase de cultura si case memoriale cu valoare de patrimoniu, alte obiective :
Cod LMI-2004 denumire monument datare

MONUMENTE
Loc amplasare

OBS

Pe malul drept al raului Coza la 1 km de DNFocsaniGresu Sat. Lepsa Manastirea Lepsa

VN-II-m-B-06506

Biserica Sf. Iona Botezatorul

1873

VN-II-m-B-06514

Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului

1930-1936

10. Mediul inconjurator


Situatia principalilor indicatori ai calitatii vietii : Nu sunt surse majore de poluare atmosferica prin gaze sau pulberi

Protectia mediului (masuri imediate) :