Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An: 2
Cuprins
Zona Bran-Moieciu se află în zona de trecere dintre două provincii istorice, Transilvania ( la
nord) şi Muntenia (la sud). Separate de lanţul munţilor carpaţi (sectorul meridional), cele două
provincii sunt în legatură prin numeroase trecători şi popasuri transcarpatice. Dintre acestea, cea
care a jucat mult timp un rol principal în istorie a fost trecătoarea Branului, situată la intrarea în
zona de culoar transcarpatic Bran-Rucăr.
Trecătoarea Branului a fost utilizată încă de pe vremea romanilor, fapt atestat de cele două
monumente funerare cu inscripţii în limba latină şi cărămizile cu ştampila Legiunii a XIII-a
Gemina descoperite în apropierea Branului.
Prima consemnare într-un document a localităţii datează din anul 1367, atunci când Petru,
voievodul Transilvaniei porunceşte conventului din Cluj-Manastur să ia parte la intrarea in
posesie de către magistratul Iacob „nobil de Drag”, zis de Braşov, a teritoriilor sale moştenite pe
cale ereditară, printre care se numără şi Terch (Bran).
Un moment însemnat în istoria Branului în prima jumătate a secolului al XX-lea îl
constituie perioada 1920-1948, când castelul Bran şi „dependinţele” sale au aparţinut Reginei
Maria (şi din 1938, principesei Ileana), în urma donaţiei făcute de către oraşul Braşov la 1
decembrie 1920, act benefic care a atras interesul statului şi al unor marcante personalităţi ale
vieţii culturale româneşti pentru comuna Bran.
Satul Moieciu de Jos este unul dintre cele 8 sate (care alături de Sohodol, Poarta,
Predeluţ, Şimon, Fundata, Şirnea şi Măgura) formau comuna Bran de odinioară. Aşezările
amintite apar treptat în documente din secolul al XVI-lea, dar prima menţiune asupra existenţei
locuitorilor datează abia din 1695.
Pe teritoriul comunei Moieciu, in satul Peştera, săpăturile arheologice au scos la iveală
urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei
Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu caţiva ani în urmă de către
profesorul Stelian Coşulet, au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea
sistemul de fortificaţii romane din Dacia, cunoscute sub numele de limesul transalutan.
Tocmai datorită importanţei sale deosebite, după ocuparea Transilvaniei de către regalitatea
maghiară, aceasta a dispus construirea castelului de la Bran, ca punct înaintat de pază şi apărare
în trecătoarea Branului.
Actul de naştere al castelului de la Bran a fost emis de către regele maghiar Ludovic I de
anjou la 13 noiembrie 1377, iar în 1382 castelul era terminat, în forma sa de atunci, dar trufaşul
rege n-a mai apucat să-l vadă. Satele de colobaşi ale branenilor, între care şi cele aparţinătoare
azi comunei Moieciu, sunt menţionate foarte des în documentele medievale, ele făcând de fapt
parte din domeniul Branului şi se aflau sub jurisdicţia castelanului de la Bran.
Cap I – Oportunitățile turistice ale zonei în care va fi amplasat obiectivul
investițional
Cadrul natural al zonei Bran-Moieciu şi climatul din zonă, care este reconfortant şi tonic
pentru activitaţile umane şi totodată favorabil turismului. Munţii Bucegi şi Piatra Craiului care
oferă atât peisaje inedite cât şi posibilitatea drumeţiilor montane sau a practicării sporturilor
extreme. Rezervaţiile şi parcurile naturale şi naţionale oferă posibilităţi de vacantă persoanelor
care vor să se recreeze într-un cadru natural nepoluat. Domeniul schiabil (limitat în prezent doar
la doua pârtii de schi, Zănoagă şi Măgura) a devenit în ultimii ani o componentă importantă a
turismului din Bran.
Castelul Bran este, bineînțeles, principalul obiectiv turistic ce trebuie vizitat în localitatea Bran.
Se află la 30 de kilometri de Brașov și se poate zări de la mare depărtare cum se înalță mândru pe
masivii Pietrei Craiului și ai Bucegilor, în culoarul Rucăr-Bran. În anii `20, cetatea medievală a
fost locuită de Regina Maria, care i-a adus câteva modificări. Cetatea este situata la granita dintre
Transilvania şi Ţara Românească, pe DN73. Este cunoscut sub numele de „Castelul lui Dracula”
fiind unul din multele locuri legate de legenda lui Dracula, inclusiv Castelul Poienari şi Castelul
Corvinilor.
Rezervatia Bio-geologica La Chisatoare - Numai urmand paraul Turcului poti ajunge intr-un mic
paradis: „La Chisatoare„. Uimitor este faptul ca, acest loc botezat de localnici, de pe malul stang
al paraului cu pricina, se poate observa cum tasnesc din perete doua fire de apa si se revarsa in
cascade de 15-20 metri.
Cheile Gradistei - Cheile Gradistei se afla situate in apropierea localitatii Moeciu de Sus, si
impresioneaza datorita salbaticiei peisajului si a formatiunilor stancoase.
Muzeul Vamii - Muzeul infiintat in 1987, este organizat in cladirea Vamii (supravegheaza
trecatoarea care face legatura între Transilvania si Muntenia).
Bisericuta Stella Maris - Construita la Bran, din piatra de rau, biserica este o copie fidela a
capelei Stella Maris de la Balcic. Este amplasata pe malul raului Turcu, in apropierea Vamii
Medievale. Scopul construirii acesteia a fost pastrarea inimii Reginei, dar datorita contextului
politic al Romaniei de dupa anul 1948, biserica nu si-a indeplinit niciodata scopul.
Inima Reginei - Nisa sapata in stanca Magurii Branului, de catre principesa Ileana, fiica Reginei
Maria pentru a adaposti in Romania, la 1940 caseta cu Inima Reginei Maria adusa de la Balcic.
Partia de schi Zanoaga - Pentru practicantii sporturilor de iarna, la doar 3km de Castelul Bran se
afla partia de schi Zanoaga cu o lungime de 650m si o diferenta de nivel de 145m, dotata cu
tunuri de zapada si ratrac.
Tiroliana in tandem 500 metrii Pentru adulti si copii peste 14 ani. Tiroliana are 500 metri
lungime si 50 metri inaltime. Traseul poate fi parcurs de 4 persoane deodata
Muzeul Satului Branean - Este amenajat chiar în curtea Castelului Bran, abia ce-i nimerești
intrarea mascată de magazinele de suveniruri. Dar când treci dincolo de porțile sale parcă treci în
altă lume.
Capitolul II - Descrierea elementelor viitorului obiectiv investitional
Obiectivul investițional este compus din 5 dormitoare cu acces la grup sanitar propriu, hol, o
încăpere destinată servirii mesei, o bucatarie si grup sanitar de serviciu.
- dormitoare dotate cu: pat, noptiere, dulap, măsuță de cafea, doua fotolii si o lampă
Suprafete:
- suprafață hol: 10 mp
- suprafață bucătărie: 30 mp
Investiție totală
Varianta 1:
Varianta 2:
1. Capacitatea de cazare
Varianta 1: 10 locuri
Varianta 2: 9 locuri
Varianta 3: 8 locuri
2. Număr om zile pe an
3. Gradul de utilizare
Varianta 1: K = 80%
Varianta 2: K = 75%
Varianta 3: K = 100%
Varianta 1: 3600 om zile x 80% grad de ocupare = 2880 clienți efectivi într-un an
Varianta 2: 3240 om zile x 75% grad de ocupare = 2430 clienți efectivi într-un an
Varianta 3: 2880 om zile x 100% grad de ocupare = 2880 clienți efectivi într-un an
5. Cheltuieli anuale
Varianta 1: 100 lei cheltuieli om/zi x 2880 clienți efectivi într-un an = 288000 lei cheltuieli
anuale
288000 lei/10 locuri = 28800 lei cheltuieli/loc de cazare = 28,8 mii lei/loc de cazare
Varianta 2: 100 lei cheltuieli om/zi x 2430 clienți efectivi într-un an = 243000 lei cheltuieli
anuale
243000 lei/9 locuri = 27000 lei cheltuieli/loc de cazare = 27 mii lei/loc de cazare
Varianta 3: 100 lei cheltuieli om/zi x 2880 clienți efectivi într-un an = 288000 lei cheltuieli
anuale
288000 lei/8 locuri = 36000 lei cheltuieli/loc de cazare = 36 mii lei/loc de cazare
6. Venituri anuale
Varianta 1: 200 lei încasare om/zi x 2880 clienți efectivi într-un an = 576000 lei venituri anuale
489600 lei/10 locuri = 57.600 lei venituri/loc de cazare = 57.6 mii lei/loc de cazare
Varianta 2: 200lei încasare om/zi x 2430 clienți efectivi într-un an = 486000 lei venituri anuale
504900 lei/9 locuri = 54000 lei venituri/loc de cazare = 54 mii lei/loc de cazare
Varianta 3: 200 lei încasare om/zi x 2880 clienți efectivi într-un an = 576000 lei venituri anuale
576000 lei/8 locuri = 72000 lei venituri/loc de cazare = 72 mii lei/loc de cazare
sI = 2895, 75 mii lei / 489,6 mii lei = 4,40 lei investiti la un leu valoarea serviciilor
sII = 2702,7 mii lei / 504,9 mii lei = 3,75 lei investiti la un leu valoarea serviciilor
*sIII = 2509,65 mii lei / 734,4 mii lei = 2,82 lei investiti la un leu valoarea serviciilor
Cheltuieli anuale:
Venituri anuale:
Profit anual:
Coeficientul de eficienta:
eI = 345,6 mii lei / 2895, 75 mii lei = 0,16 profit anual la un leu investit
eII = 356,4 mii lei / 2702,7 mii lei = 0,19 profit anual la un leu investit
*eIII = 518,4 mii lei / 2509,65 mii lei = 0.25 profit anual la un leu investit
Randamentul economic:
RI = 345,6 mii lei x 26 / 2895, 75 mii lei – 1 = 3,17 lei profit net la un leu investit
RII = 356,4 mii lei x 26 / 2702,7 mii lei – 1 = 3,88 lei profit net la un leu investit
*RIII = 518,4 mii lei x 26 / 2509,65 mii lei – 1 = 5,51 lei profit net la un leu investit
Cheltuieli recalculate:
KI = 2895, 75 mii lei + 345,6 mii lei x 26 = 65041,6 mii lei efort total
*KII = 2702,7 mii lei + 356,4 mii lei x 26 = 58595,68 mii lei efort total
KIII = 2509,65 mii lei + 518,4 mii lei x 26 = 67292,16 mii lei efort total
kI = 65041,6 mii lei / 10 locuri x 26 = 169,11 mii lei/efort total pe loc de cazare
kII = 58595,68 mii lei / 11 locuri x 26 = 138,5 mii lei/efort total pe loc de cazare
kIII = 67292,16 mii lei / 12 locuri x 26 = 145,8 mii lei/efort total pe loc de cazare
Pentru a surprinde şi influenţa structurii de producţie, acest indicator trebuie calculat şi în funcţie
de capacitatea de producţie exprimată valoric.
kI = 65041,6 lei / 345600 lei x 26 = 4,89 efort total/un leu valoarea serviciilor
kII = 58595,68 lei / 356400 lei x 26 = 4,27 efort total/un leu valoarea serviciilor
*kIII = 67292,16 lei / 518400 lei x 26 = 3,37 efort total/un leu valoarea serviciilor
Tabel 2.
Nr. Indicatori UM Variante
crt.
I II III
Analizând toate datele din tabelul de mai sus, varianta optimă este varianta a
Tabel 1.
Nr. Indicator UM Variante
crt.
I II III
Mărimea imobilizărilor
MI = 900 mii lei (2-1+0,5) + 1256 mii lei (2-2+0,5) = 900 x 1,5 + 1245 x 0,5 = 1350 +
622,5 = 1972,5 mii lei
MII = 750 mii lei (2-1+0,5) + 1147,28 mii lei (2-2+0,5) = 750 x 1,5 + 1147,28 x 0,5 =
1125 + 573,64 = 1698,64 mii lei
MIII = 840 mii lei (2-1+0,5) + 1229,76 mii lei (2-2+0,5) = 840 x 1,5 + 1229,76 x 0,5 =
1260 + 614,88 = 1874,88 mii lei
Imobilizarea specifică
*mII = 1698,64 mii lei / 11 locuri de cazare = 154,42 mii lei imobilizati/loc de cazare
mIII = 1874,88 mii lei / 12 locuri de cazare = 156, 24 mii lei imobilizati/loc de cazare
mI = 1972,5 mii lei / 489,6 mii lei = 4,02 lei imobilizati/un leu valoarea serviciilor
mII = 1698,64 mii lei / 504,9 mii lei = 3,36 lei imobilizati/un leu valoarea serviciilor
*mIII = 1874,88 mii lei / 734,4 mii lei = 2,55 lei imobilizati/un leu valoarea serviciilor
Imobilizarea ce revine la unitatea de capacitate de cazare exprimată fizic este mai mare la
varianta II.
esI = 295,9 mii lei / 10 locuri de cazare = 29,59 mii lei imobilizati/loc de cazare
esII = 254,8 mii lei / 11 locuri de cazare = 23,16 mii lei imobilizati/loc de cazare
*esIII = 218,2 mii lei / 12 locuri de cazare = 18,18 mii lei imobilizati/loc de cazare
esI = 295,9 mii lei / 489,6 mii lei = 0,60 lei imobilizati/1 leu valoarea serviciilor
esII = 254,8 mii lei / 504,9 mii lei = 0,50 lei imobilizati/1 leu valoarea serviciilor
*esIII =218,2 mii lei / 734,4 mii lei = 0,29 lei imobilizati/1 leu valoarea serviciilor
Interpretare:
Analizand toate cele trei variante, pentru care au fost calculate, atat imobilizarea specifica, cat si
efectul economic al imobilizarilor, putem concluziona faptul ca varianta optima este cea de pe
urma (III).
Itam1I = 900 mii lei investitie anul I x 0.909091 + 1256 mii lei investitie anul II x 0,826446
= 818,19 + 1038,01 = 1856,2 mii lei
Itam1II = 750 mii lei investitie in anul I x 0.909091 + 1147,28 mii lei investitie anul II x
0,826446 = 681,81 + 948,16 = 1630 mii lei
Itam1III = 840 mii lei investitie in anul I x 0.909091 + 1229,76 mii lei investitie anul II x
0,826446 = 763,6 + 1016 = 1779 mii lei
Profitul actualizat