PROIECT

AUTORIZARE ŞI CONTROL ÎN ALIMENTAŢIA

PUBLICĂ ŞI AGROTURISM
Analiza comparativa privind pensiunile agroturistice din România versus
Irlanda

CAPITOLUL 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATEA SIGHISOARA – judetul Mures

1.1. Prezentarea localităţii:

 - istoric
Cetatea Sighişoara este considerată cea mai mare cetate medievală din Europa locuită
fără întrerupere, dar şi cea mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania, cel mai
atrăgător şi mai complet ansamblu urban medieval din România, devenit patrimoniu mondial al
UNESCO din anul 1999.
Desi istoria acestui oras incepe inca din anul 1191 despre Sighisoara propriu zis putem vorbi
dupa 1280 anul primei atestări documentare a cetăţii sub denumirea de „Castrum Sex”.
Conform documentelor, cetatea a fost construită iniţial doar pe vârful dealului înalt de 425 metri,
aşezat în mijlocul localităţii, astăzi „Dealul cetăţii”. În aceeaşi perioadă, ordinul călugărilor
dominicani întemeia aici o mănăstire.În anul 1298, papa Bonifaciu acorda, printr-un document, o
indulgență mănăstirii, în care este menţionat pentru prima dată numele orașului, sub titulatura
Schespurch.
Urmează o perioadă de înflorire, intre 1339 si 1500 în care orașul capătă statut de reședință de
comitat si devine centrul întregii Universităţii săseşti.
Pentru locuitorii Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii 1601-1676, aproape un secol
incarcat de calamitati naturale, razboaie, jafuri, molime si incendii.
In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand de lipsa
primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele orasului in Nemesvar,
ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit lasand in urma lor multe pagube.
Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30 aprilie 1676, cand in
cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde Orasul de Jos, Cetatea si toate
imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi locuitori au avut intentia de a parasi orasul
definitiv.
Următorul moment important din istoria oraşului îl reprezintă Revoluția de la 1848, când trupele
generalului Bem au asediat cetatea, fiind învinse de ruşii conduşi de generalul şi prinţul
Skariatin.
Din acest moment, Sighișoara, vechea cetate, și-a pierdut definitiv rolul strategic, orașul fiind
colonizat cu secui. Breslele de meșteșugari, în alte timpuri fundamentul societății, au decăzut,
locul lor fiind luat de mica industrie – cu precădere textilă și alimentară.
În perioada 1850 – 1860 orașul a fost legat prin șosele de Sibiu și Braşov, a urmat inaugurarea
căii ferate Braşov – Arad, în 1873, iar în 1898, inaugurarea unei căi ferate înguste Sighișoara –
Agnita.
În perioada interbelică Sighișoara este reşedinţa județului Târnava Mare, orașul cunoaşte o
dezvoltare considerabilă iar populaţia, aflată în continuă creştere, devine predominant
românească.

- geografia
Sighisoara este situate pe o parte din vechea platformă a Mării Panonice, existentă cu
sute de milenii în urmă, este tăiat în terase de curgere fără astâmpăr a apelor Târnavei şi ale
afluenţilor săi.
În valea largă a Târnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări, se ridică Dealul
Cetăţii de pe care coboară oraşul, întinzându-se dinspre nord-vest spre sud-est.
Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine – între 350m pe lunca Târnavei
Mari şi 475m pe Dealul din Mijloc. Diferenţa de înălţime în zona oraşului, de la nivelul
Târnavei, este de aproximativ 110 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a
Târnavei Mari. Oraşul se compune din vechea cetate medievală care se ridică pe Dealul Cetăţii
(475 m) şi „Oraşul de Jos” care coboară şi se întinde spre N-V şi spre S-E
Dealul Gării, Platoul Breite (Stejăriş) şi Hula Daneşului, sunt locurile preferate de odihnă şi
agrement ale oraşului.
În aceste zone se practică un turism de recreere, care reconstruieşte o punte de legătură între om
şi natură, oferindu-i acestuia posibilitatea ca, într-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieţii
de zi cu zi.

- aşezare, hartă
Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul
Tarnavelor (zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari, situat
la 123 de km de la izvoarele raului in zona de varsare a paraului Saes.
 - vecini
Dealul Cetăţii încoronat de Cetatea Medievală este înconjurat de alte dealuri mai înalte,
aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre nord, Dealul Gării spre vest Hula Daneşului şi
Dealul Stejăriş spre sud Lunca Poştei, care urcă spre Dealul din Mijloc, iar spre est, Dealul
Brădet.
Se situează la 56 km sud-est de municipiul Târgu-Mureş.

- climă
Prin poziţia sa geografică, Sighişoara se încadrează în tipul climatic al Podişului
Transilvaniei, aparţinând sectorului cu climă temperat – continental moderată, prezentând câteva
particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai coborât al Târnavei
Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conducând la inversiuni de
temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar.
Temperatura medie anuală este de 8,2°C, valoare ce indică un potenţial termic redus şi care
scoate în evidenţă climatul destul de răcoros.
Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650-700 mm/an. Lunile cele mai ploioase fiind mai-
iunie (în medie 90-100 mm/mp), iar cele mai secetoase, noiembrie-decembrie (20-30 mm/mp).
Ploile torenţiale nu au un caracter prea accentuat.

- populaţie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la
28.102 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
32.304 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele
de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și
minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali
(1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

- economie
În prezent, principalele activităţi economice sunt în industria textilă (ţesătorii şi croitorii),
industria ceramică (porţelan, faianţă), construcţii, producţie alimentară, prelucrarea lemnului şi
turism. Majoritatea societăţilor comerciale sighişorene sunt cu capital privat, iar în ceea ce
priveşte investitorii străini, aceştia sunt în principal elvețieni, coreeni, germani şi italieni. Cea
mai mare pondere în economia locală, ca număr de firme, o au întreprinderile mici şi mijlocii.
Numărul persoanelor beneficiare de indemnizație de șomaj în anul 2019 a fost de 131, ponderea
şomerilor în populaţia stabilă la sfârşitul anului 2019 a fost 2,71%.

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localităţii:

- munţi
 Sighişoara este situată într-o zonă colinară a Podişului Târnavelor, are un relief colinar,
fiind una dintre cele trei subdiviziuni transversal ale Podişului Transilvaniei. Are un aspect
deluros şi altitudini caracteristice dealurilor (400-600 m).
La aproximativ 100 km de oras sunt situatii muntii Gurghiu iar la 200 km sunt situatii Muntii
Calimani.
Muntii Gurghiu, impreuna cu muntii Harghita, formeaza partea centrala si sudica a lantului
eruptiv Caliman-Harghita, situat in vestul Carpatilor Orientali, pe care ii separa depresiunea
Transilvaniei.Au un relief relativ simplu-o creasta generala orientata NV-SE, ferestruita lateral
de paraie ce dau nastere la creste cu orientare estica si vestica. Pe acelasi aliniament se insira
cateva caldari, marturii ale activitatii vulcanice de aici: Fancel, Seaca, Sumuleu si Ciumani.
Peretii acestora sunt de fapt varfurile cele mai inalte din regiune si inchid in interior paraie
dispuse radial. In interiorul acestor caldari sunt pante abrupte, pline de blocuri de stanca si
bolovanis, greoaie atat la urcat, cat si la coborat, iar la exterior sunt pante domoale, regulate.

Munții Călimani aparțin laturei interne a Carpaților Orientali, situat în zona munților de încrețire
cu marile depresiuni de prăbușire a Transilvaniei, este cel mai extins masiv vulcanic din
România, cel mai înalt vârf fiind de 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor.
Munții Călimani include cel mai mare crater vulcanic (calderă, stins în prezent) din România si
are diametru de circa 10 km.

- ape (râuri, lacuri, ape minerale)

 Apele de suprafaţă aparţin în ansamblu bazinului hidrografic al Târnavei Mari.
Principalul curs de apă care drenează teritoriul este Târnava Mare cu direcţie de curgere est –
vest. Târnava Mare străbate oraşul de la confluenţa cu Valea Naghirocului până la confluenţa cu
Valea Cetăţii, la Venchi, pe o distanţă de aproximativ 15 km.
Albia majoră a Târnavei Mari prezintă o extindere mai mare la Albeşti, la Sighişoara albia
traversează un culoar cu aspect de defileu, foarte pitoresc pentru vechiul burg, dar strâmt pentru
marile viituri ca acelea din 1970 şi 1975.
Oraşul Sighişoara este brăzdat de văi adânci, iar dinspre sud de râuleţe şi pâraie capricioase:
Valea Şaeşului, Valea Dracului, Valea Câinelui, Valea Şapartocului şi Valea Scroafei. Acestea
sunt aproape secate primăvara şi toamna şi involburate de viituri primăvara. Dintre acestea doar
râul Târnava Mare, Valea Şaeşului şi Valea Câinelui au debit permanent.
Actualmente în Sighişoara exista un singur luciu de apă amplasat în partea de NV a
intravilanului, Lacul Şercheş cu o suprafaţă de cca. 0,8 ha.

- rezervaţii naturale
Rezervaţia Naturală „Stejarii seculari de la Breite Municipiul Sighişoara“
Pe platoul Braite de langa Sighisoara se afla cel mai mare, reprezentativ si bine conservat habitat
de pajiste impadurita cu goruni si stejari multiseculari din centrul si estul Europei. Prin originea
sa, platoul Breite este o padure modificata cultural, purtand atat amprenta culturii locale sasesti
de peste opt secole, cat si a unei naturi bogate si variate. Atat din punctul de vedere al
patrimoniului natural, cat si ca marturie vie a istoriei orasului Sighisoara, Breite reprezinta o
valoare unica in Europa.
Alta rezervateti natura aproipata de oras este Parcul Naţional Călimani cu o suprafață
totală de 24.041 ha, in component caruia intra rezervațiile naturale: Rezervaţia ştiinţifică
Jnepenişul cu Pinus cembra – Călimani, rezervaţia geologică Doisprezece Apostoli (cu poteca
tematică 12 Apostoli) și rezervaţia naturală Lacul Iezer.

- monumente ale naturii

● Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea
paraului Bistra, în directia nord;
 ● Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul
Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
● Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), în directia
nord-est;
● Pasul Bucin (1.287 m), între Sovata si Gheorgheni;

- vegetaţie (floră)
În strânsă dependenţă de relief, clima şi sol, în această zonă s-a format o vegetaţiei
aparţinând ca şi tip pădurilor de foioase. O climă propice, în general umedă, favorizează o
puternică dezvoltare a vegetaţiei naturale.
Fondul forestier al municipiului Sighişoara se întinde pe 4985 ha din care 2% sunt răşinoase,
35% fag, 32% gorun-stejar, 28% diverse (carpen, arţar, paltin, frasin, alun, tei), iar 3% esenţe
moi (plop, salcie, arin, mai rar mesteacăn), în luncile râurilor, inundate periodic, cu o umiditate
ridicată.
Amatorii de curiozităţi botanice pot întâlni în regiunea Sighişoarei arbori şi plante mai puţin
obişnuite. Pe platoul Stejăriş se găsesc stejari falnici – declaraţi monumente ale naturii - la un
stejar răsturnat de vânt s-au numărat peste 700 cerculeţe, ceea ce indică o respectabila vârstă. Tot
în jurul oraşului au fost aclimatizaţi arbori originari din Extremul Orient. Astfel, un arbore mai
rar ca Ginkgo-biloba, considerat ca fiind originar din China de vest, a găsit condiţii climatice
prielnice şi aici. O orhidee, Cypripedium calceolus, numită de localnici Papucul doamnei, creşte
în pădurile din valea Târnavei Mari între Sighişoara şi comuna Daneş. Tot în apropierea oraşului
se găsesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze căzătoare, “larice”, care creşte
obişnuit la altitudini de peste 1000 m, dar care se simte bine şi pe Hula Daneşului, la o altitudine
de 500 m. În sfârşit, vara stârneşte curiozitatea o specie de viorele albe, care contrastează plăcut
cu cele obişnuite.
   
- fauna

Fauna, bogată în vânat cu păr, oferă mari satisfacţii vânătorilor, care se laudă, pe drept, cu
trofee premiate la expoziţii internaţionale (căpriori, cerbi, mistreţi, lupi, urşi), iar colecţionarii de
fluturi găsesc aici o specie rară, fluturele de sidef (Argynius laodice)

Muntii Calimani

Raul Tarnava Mare

Stejarii seculari de la Breite

Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m)
 1.2. Resursele agroturistice antropice ale localităţii:

- vestigii arheologice
Cetatea Sighisoara, centrul orasului medieval, construita intre secolele al XIII-lea si al
XVII-lea, este una dintre cele mai importante repere culturale din Ardeal. Cetatea, cu ziduri
inalte de pana la 10 metri, este formata din 14 Turnuri de aparare, din care s-au pastrat pana in
prezent noua:
Castrul Roman Stenarum din Sighisoara, situat pe platoul Podmoale, unde s-au regasit 26 de
monede emise in perioada 108 – 248 dupa Hristos.
 - monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)
Manastirea Sighisoara Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir, sfintita pe 6
mai 2005, construita in stilul Cruce Greaca Inscrisa care se afla la 4km de centrul orasului.
Catedrala ortodoxa Sfanta Treime, construita in stil neobizantin in perioada 1934-1937,
cladire emblematica pentru orasul Sighisoara, aflata pe malul nordic al Tarnavei Mari

Biserica romano-catolica, construita in 1895, pe locul unei vechi biserici, din Evul
Mediu.

- muzee
Considerat și simbolul orașului Sighișoara, Turnul cu Ceas este unul din turnurile
strategice de unde cetatea era apărată în cazul eventualelor asedii. Este cel mai înalt dintre
turnuri, din acest motiv fiind și cel mai vizibil dintre toate, protejând intrarea principlă din cetate
care este accesibilă și acum prin pasajul ce trece pe sub turn. În construcția sa îmbină o varietate
de stiluri de arhitectură, deoarece a fost construit în trepte, iar tendințele fiecărei perioade și-au
pus amprenta asupra sa, de la stilul gotic la influențe specifice renașterii, apoi romantice și
baroce.
Ceasul uriaș include două cadrane pe ambele fațade ale turnului – cea dinspre intrare și cea din
cetate – care măsoară fiecare aproape 2 metri și jumătate în diametru și sunt însoțite de figurine
sculptate în lemn, reprezentând simboluri importante pentru viața oamenilor în trecut. De-a
lungul timpului turnul a avut roluri diferite, de la închisoare la sediu al primăriei orașului, iar în
momentul de față găzduiește Muzeul de Istorie din Sighișoara, singurul astfel de muzeu din țară
organizat pe verticală, distribuit pe șase niveluri, având spre expunere piese de arheologie sau ale
breslelor și o colecție de icoane vechi, pictate pe lemn sau pe sticlă

- case memorial
Casa Memoriala a scriitorului N. D. Cocea se afla situata pe strada Scolii, nr. 10
Casa Vlad Dracul, aflata in Piata Turnului Sfatului, unde se presupune ca a locuit, pana la varsta
de 4 ani, Vlad Tepes. In aceasta casa functioneaza in prezent un restaurant

- calendarul sărbătorilor populare

Festivalul Medieval de la Sighisoara este organizat anual, in luna iulie.
 CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN
LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

- enumerarea pensiulilor si unitatilor de cazare agroturistice

1. Campul Cetatii - Han pescaresc

"Campul Cetatii" se afla intr-un loc pitoresc a devenit cunoscut de multa lume ca urmare
a pastravului pescuit si pregatit aici. Asta dovedeste numarul mare a oaspetilor din tara si
strainatate care viziteza zilnic locul. in afara pastravului gustos vizitatorii pot sa-si probeze
"talentul" lor in pescuit cu echipamentul de pescuit oferit de han. in lacuri se pot pescui pastravi
curcubeu.

2. Casa Verde - Cazare Laslea

La numai 10 km de Sighisoara, in comuna Laslea, la numarul 45, va asteapta "Casa
Verde", o pensiune agroturistica, care va ofera toate conditiile unei vacante linistite, in
atmosfera satului traditional sasesc cu case colorate, si fatade frumos varuite cu acoperisuri de
tigla arsa, ascunse între vai înguste, dealuri împadurite si pajisti bogate în flori.
 3. Castelul Haller
Construit intre secolele XVI-XVII. Situat la 17 km de Tirgu Mures si 60 km de
Sighisoara are o istorie impresionanta. "Pensiunea Castel Haller", este primul castel renovat si
reamenajat in pensiune turistica din judetul Mures.

4. Hanul Cetatii - Cazare Saschiz

Saschiz-ul este situat in partea de S-E Podisului Tirnavelor, la poalele unor dealuri
impadurite, la 20 km de municipiul Sighisoara pe drumul european E60 si la 100 de km de
Brasov
 5. Hanul Dracula
Cazare agroturism in Danes la Hanul Dracula, intr-un peisaj pitoresc pe valea Stejareni la 5 km
(25 min.) de cetatea Sighisoara cu gradina zoologica, picnic, stana, pescuit. Ofera servicii de
calarie si dispune de piscina.

CAPITOLUL 3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
 - situaţia turismului rural (agroturismului)

Deşi judeţul Mureş nu este în general menţionat ca destinaţie agroturistică, punctele de

interes de lângă Târgu Mureş şi de lângă Sighişoara sunt foarte căutate. Lectii de calalarie si
excursii cu cai, agricultura traditionala si pescuit.
Datorită izolării unor localităţi s-a păstrat încă vie cultura tradiţională cu arhitectura şi
tehnica populară (construcţiile de case, porţi, edificii religioase), materialele folosite, instalaţii
tehnice (mori, pive) cu tehnicile utilizate în prelucrarea lemnului, în realizarea de împletituri,
ţesături, pictură pe sticlă, ceramică, fierărit. Pe teritoriul judeţului Mureş s-au identificat zone
etnografice care prezintă elemente arhitecturale distincte, meşteşuguri specifice, tipuri diferite de
aşezări, diversitate de obiceiuri, tradiţii şi gastronomie. În cadrul arhitecturii ţărăneşti mureşene,
se evidenţiază peste 40 de biserici de lemn de pe Valea Mureşului, a Gurghiului şi a Nirajului.
Între meşteşugurile practicate se numără împletitul paielor, al papurei, pănuşilor şi nuielelor în
satele Chendu, Viforoasa. Pentru valoarea lor documentară pot fi menţionate centrul de olari de
la Deda şi centrul de ceramică săsească de la Saschiz. Specificul artei populare maghiare se
regăseşte în ţesăturile lucrate la Aluniş, în zona Sovatei şi a Reghinului, iar decoraţiunile
interioare cu motive populare se realizează pe Valea Gurghiului şi Valea Mureşului.

- Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari,

puncte slabe, oportunităţi, riscuri)
Puncte tari
• Sighişoara în sine este o marcă recunoscută
naţional şi internaţional - anual atrage sute de mii de
turişti;
• Mulţi localnici văd în turism o sursă de venit şi
dezvoltare locală şi doresc să investească în acest
domeniu;
• Patrimoniul imobiliar al oraşului este pe lista
Patrimoniului Mondial al UNESCO şi este inclus în
rândul obiectivelor turistice;
• Există o infrastructură de cazare şi masă de diferite
categorii financiare pentru turişti: atât pentru
studenţi cu rucsac cât şi pentru turişti care caută
confort.
• În prezent preţurile mici (comparate cu alte
destinaţii turistice din lume) atrag turişti din EU şi
USA.
• Importanţa istorică a Cetăţii este un factor de
atracţie turistică, în primul rând pe plan naţional;
• „eticheta” UNESCO contribuie la atractivitatea şi un
interesul internaţional
• Imaginea originală şi autentică a oraşului poate fi
considerată de asemenea ca un factor de
atractivitate;
• Firmele turistice sunt legate în reţea prin două
asociaţii.
• Exisă câteva firme turistice foarte bine organizate
(hoteluri şi restaurante).
Oportunitati
• Exploatarea turistică a moştenirii construite şi a
mediului natural aparţinătoare Unesco şi teritoriului
Natura 2000.
• Realizarea unui plan de economie turistică
Puncte slabe
• Serviciile oferite de operatorii turistici sunt de slabă
calitate (exemplu: pentru a găsi facilităţi de cazare şi
masă pentru un grup de turişti, un client trebuie să
ceară în continuu oferte de la hoteluri şi agenţii din
zonă, deşi ş-a făcut o înregistrare, există riscul ca
locaţia să nu fie disponibilă la timpul dorit); • Ofertele
de cazarea şi masă sunt insuficiente în unele perioade
ale anului;
• Deşi, este considerată prioritate pentru Sighişoara,
oraşul nu dispune de un birou pentru managementul
informaţiilor şi datelor pentru satisfacerea turiştilor şi
cerinţelor acestora – nu există o cercetare de piaţă în
turism în Sighişoara;
• Turismul în Sighisoara efectiv este aproape în
întregime legat de Cetate, care limitează mult timpul
petrecut de un turist în Sighişoara.
• Este imposibil realizarea unui turism de afaceri - nu
există infrastructură sau servicii pentru un turism de
acest gen.
• Accesul vizitatorilor (interni sau străini) este foarte
dificil din cauza unei dotări slabe a infrastructurii de
transport.
• Infrastructura turistică este în evoluţie, încă cu
lacune din un punct de vedere profesional,
organizatoric şi al marketingului.
Amenintari
• Risc fizic pentru moştenirea UNESCO, cauzat de
dezvoltarea turistică, dacă nu se va include o
întrţinere şi monitorizare adecvată în planul de
management.
 profitând în primul rând de preţurile scăzute, şi în al
doilea rând de rangul de moştenire, o dată promovat
şi comunicat.
• Reducerea riscurilor unui eventual declin
economic, prin promovarea treptată a turismului, ca
activiate complementară economiei.
• Deschiderea unei perspective pentru turismul de
afaceri, prin construirea unui centru de congrese.
• Monopolizarea dezvoltării turistice de câţiva
operatori şi întreprinzători, dacă localnicii nu sunt
informaţi şi susţinuţi în demararea activităţilor
antreprenoriale.
• Alterarea culturală şi socială a vecinătăţii Cetăţii,
dacă se ignoră hotarele şi capacităţile din planul de
dezvoltare .

CAPITOLUL 4. STUDIUL DE CAZ:

METODOLOGIE PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ

Pornind de la abordările teoretico–metodologice de până acum, cu privire la principiile de

realizare a zonării turistice a teritoriului, s-a realizat evaluarea potenţialului turistic al unităţilor
administrativ-teritoriale de bază din România. Pentru aceasta au fost stabilite următoarele
elemente de analiză pentru delimitarea teritoriului naţional:
- potenţial turistic natural
- patrimoniu cultural
- infrastructură generală
- infrastructură specific turistică
- calitatea mediului
În urma consultării cu specialiştii în domeniul turistic şi conex, precum şi a legislaţiei
specifice în vigoare a rezultat un model de clasificare a componentelor de potenţial şi de
infrastructură, astfel:
A. Resurse turistice naturale
B. Patrimoniul cultural
C. Infrastructură specific turistică
D. Infrastructură tehnică

A. Resurse turistice naturale

 În urma evaluării resurselor turistice naturale, au fost acordate maxim 25 puncte
repartizate astfel pe criterii:
CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
A1. Cadrul natural 10
A2. Factori naturali terapeutici 10
A3. Arii naturale protejate 5
TOTAL 25

Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural fiecărei unităţi administrativ
teritoriale de bază i s-a acordat un punctaj între 1 şi 10 (1 fiind minim şi 10 maxim, acordat celor
cu potenţial turistic natural excepţional).
▪ Poziţia pe trepte de relief
câmpie 1
dealuri şi podişuri 2
subcarpaţi 3
munţi 4
litoral şi Delta Dunării 4
▪ geomorfologie
prezenţa unor chei, abrupturi, relief 1
carstic, vecinătatea unor unităţi
impunătoare
▪ vegetaţie
pădure peste 30% 1
pădure sub 30% 0,5
▪ faună
interes cinegetic mare 1
interes cinegetic mediu 0,5
▪ hidrografie
prezenţa unor lacuri, amenajări 1
piscicole, izvoare minerale, cascade
▪ peisaj
interes mare 2
interes mediu 1
 In ceea ce priveste orasul Sighisoara si zonele din jurul acestuia prezentate pana acum, se vor
acorda urmatoarele puncte: 2 puncte dealuri si podisuri si 4 puncte muntii; 1 punct prezenta unui
chei ( Defielul de la Topita), 1 punct padurea peste 30%, 0.5 fauna, 1 punct hidorgrafie si un 1
punct peisaj. Total 10.5 puncte.cadrul natural ( intrucat avem munti, dealuri, podisuri si rauri), 2
puncte pentru factorii naturali terapeutici datorita statiunii balneare de la Sovata si 2 puncte
pentru ariile naturale protejate astfel ajungand la un scor final de 12 puncte.

Cel de-al doilea criteriu în evaluarea resurselor turistice naturale (Factori naturali terapeutici)
a fost analizat astfel:
▪ categorii de localităţi cu factori terapeutici naturali:
o Staţiuni de interes general - în această categorie intră staţiunile cu numeroşi
factori naturali terapeutici valorificaţi, dotări pentru tratament şi cazare.
▪ durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi cazării în timpul anului:
o Staţiuni permanente
▪ după factorii terapeutici naturali existenţi:
o Bioclimat
- relaxant, sedativ, indiferent, de deal
- tonic- stimulent, de munte
-Ape minerale
- oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice
- sulfatate sulfuroase feruginoase iodurate
o Lac terapeutic sărat
o Nămol terapeutic:
▪ După indicaţiile terapeutice pentru diverse tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de factori
terapeutici naturali existenţi.
Criteriul privind durata, este clar şi ţine de multitudinea factorilor terapeutici valorificaţi
şi de posibilităţile de tratament existente. La acest criteriu sunt cuprinşi, practic, toţi factorii
naturali terapeutici.
În cazul apelor minerale s-a avut în vedere compoziţia minerală şi recomandările
terapeutice, pe diferite tipuri de afecţiuni.
 Pentru fiecare dintre factorii terapeutici, eventual valorificaţi într-o staţiune s-a acordat un
punctaj egal, nediscriminatoriu.
Conform criteriilor menţionate a fost calculat un punctaj, pentru fiecare staţiune.
Punctajul maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu
maxim de factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice.
Staţiunile au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în trei categorii ce
determină de fapt şi importanţa staţiunii:
▪ Categoria I: Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional -10 puncte
▪ Categoria II: Staţiuni de interes general - 6 puncte
▪ Categoria III: Staţiuni de interes local – 3 puncte
▪ Categoria IV: localitate cu factori naturali terapeutici – 1 punct
Soluţia de ierarhizare a staţiunilor conform criteriilor enunţate este legată strict de
aspectul balneoclimatic, folosindu-se un punctaj cumulativ. A rezultat astfel o listă selectivă ce
poate da o idee generală asupra reţelei de staţiuni balneoclimatice existente în România şi a
importanţei acestora.
Pentru regiunea Analizata Staţiunea Sovata poate fi vizitată de turişti în toate sezoanele.
ste situată la o altitudine între 475-530 m., la 65 km. distanţă de Târgu Mureş, aproximativ 75
Km de Sighişoara şi 200 km de Braşov. Ea a fost recunoscută la nivel european de acum 170 de
ani. Factorii naturali de cură sunt apele din lacurile cu ape clorurate și sodice, dar și nămolul din
ele. Staţiunea se află într-un cadru natural, este înconjurată de păduri de fagi, stejari, carpeni,
ulmi, castani, brazi și stejari, iar Muntele de Sare se află şi el în apropiere. Sovata este renumită
în special pentru lacurile Ursu, Aluniş, Verde, Negru, Roşu, Mierlei şi Şerpilor, cu o concentrație
mare de cloruri şi sodiu, ce se caracterizează prin heliotermie. Lacurile Aluniş, Roşu, Ursu,
Verde, Mierlei şi Şerpilor sunt formate natural, iar Lacul Negru este s-a format într-o veche mină
ce data încă de pe vremea romanilor. Staţiunea este cunoscută şi sub numele de “perla staţiunilor
balneoclimaterice din Transilvania” datorită calităţii terapeutice a nămolului, aerului curat din
zonă şi ale calităţilor terapeutice ale nămolului. În anul 2010, staţiunea a trecut printr-o
transformare majoră, iar turiştii vin chiar şi în număr de 8.000-10.000 persoane în lunile de vârf
ale verii.
Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de Arii naturale
protejate. Punctajul final acordat este între 1-5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul maxim
(acordat unităţilor administrative de bază care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei,
parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită), iar 1 punctajul minim.
Evaluarea s-a făcut pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm:
▪ gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate – 1p
▪ suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa uatb) – 1 p
▪ gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei – 1 p
▪ valoarea peisagistică a ariei naturale protejate – 1p
▪ posibilitatea practicării unei forme de turism – 1 p
Pornind de la punctajul acordat fiecărei rezervaţii, în final s-a acordat un punctaj general
fiecărei unităţi administrative care include o arie naturală protejată.
Pentru regiunea analizata se acodra 3 puncte din cele 5.

B. Resurse turistice antropice

Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 25 puncte repartizate
conform tabelului de mai jos:
CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
B1. Monumente istorice de interes naţional 8
I - arheologie
II - arhitectură
III- monumente de for public
IV - memoriale
B2. Muzee şi colecţii publice 9
I. Muzee
II. Colecţii publice
B3. Artă şi tradiţie populară 8 (sau 4 - vezi mai jos)
I. Festivaluri, târguri obiceiuri,
sărbători etc.
II. Meşteşuguri populare
B4. Instituţii de spectacole şi concerte 8 (sau 4 - vezi mai jos)
 filarmonici, orchestre, formaţiuni
instrumentale, corale ori vocal-
instrumentale, etc.
B5. Manifestări culturale repetabile 0 sau 4
TOTAL 25

Unităţilor administrativ-teritoriale de bază ce deţin monumente UNESCO li s-a acordat

punctajul maxim, respectiv 25 puncte, fiind si cazul Cetatii Sighisoara, acesta devenit patrimoniu
mondial al UNESCO in anul 1999.

C. Infrastructura specific turistică

Etapa a doua a evaluării a constat în evaluarea infrastructurii specific turistice şi tehnice,
fără de care nu se pot desfăşura activităţi turistice de calitate.
Pentru infrastructura specific turistică a fost acordat un punctaj maxim de 20 puncte,
distribuit pe subcriterii astfel:

CATEGORIE PUNCTAJ
MAXIM
C1. Unităţi de cazare 7
C2. Instalaţii de tratament 5
C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale 6
C4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe 1
cablu
C5. Alte Instalaţii de agrement 1
2
TOTAL 0
0

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, unităţilor de cazare

omologate de către Autoritatea Naţională pentru Turism li s-a atribuit un punctaj maxim de 7
puncte.
În funcţie de distribuţia numărului de camere pe tipuri de structuri de primire turistică, au
fost atribuite următoarele punctaje:
▪ hoteluri - 5 puncte
▪ pensiuni turistice - 1punct
▪ alte tipuri de unităţi de cazare cu excepţia hotelurilor şi a pensiunilor turistice -1punct
Pentru infrastructura turistică reprezentată de săli de conferinţă şi centre expoziţionale au fost
acordate 6 puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important sector aducător
de venituri comparativ cu alte forme de turism.
Cel mai importante unitati de cazare care presteaza acest tip de serviciu sunt: Hotel Binderbubi
( 3 Sali de coferinte a 20, 50 si respective 60 de locuri), Hotel Casa Wagner ( sala max 80 de
locuri); Hotel Imperial Sighisoara ( 70 de locuri)
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a infrastructurii pentru conferinţe,
reuniuni, manifestări expoziţionale au fost următoarele:
▪ numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli)
▪ capacitatea totală a acestor spaţii exprimată în număr de locuri
▪ oraşul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de reuniuni.

Nr. locuri în săli de conferinte Punctaj

Peste 10.000 locuri 6,00
5000 – 9999 locuri 4,00
4000 – 4999 locuri 3,75
3500 – 3999 locuri 3,50
3000 – 3499 locuri 3,25
2500 – 2999 locuri 3,00
2000 – 2499 locuri 2,75
1500 – 1999 locuri 2,50
1000 – 1499 locuri 2,25
800 – 999 locuri 2,00
650 – 799 locuri 1,75
500 – 649 locuri 1,50
250 – 499 locuri 1,25
100 – 249 locuri 1,00
50 – 99 locuri 0,5
sub 50 locuri 0,25
Astfel, conform celor de mai sus Sighisaora primeste un punctaj de 1.25 din totalul de 6.
Pentru evaluarea amenajărilor domeniului schiabil au fost luate în calcul doar pârtiile de
schi omologate de către ANT şi instalaţiile de transport pe cablu avizate de către ISCIR
România. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructură a fost de 1 punct,
pârtiile de schi, respectiv instalaţiile de transport pe cablu primind câte 0,5 puncte fiecare.
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de
transport pe cablu au fost următoarele:
▪ numărul pârtiilor de schi, respectiv a instalaţiilor de transport pe cablu;
▪ diversitatea instalaţiilor de transport;
▪ lungimea şi capacitatea optimă de primire / transport;
▪ localitatea cu cele mai multe instalaţii de transport pe cablu.
Domeniul schiabil Pârtia Toplița se găsește la poalele munților Gurghiu. Este alcătuit din trei
pârtii de schi deservite de două instalații de teleschi și o bandă rulantă, plus o pârtie de sanie.

D. Infrastructura tehnică
Au fost acordate nivelului de echipare tehnică al unităţilor teritorial administrative maxim 30
puncte. Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport s-a avut în vedere
prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători, condiţie esenţială
pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică.
Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importanţa echipării tehnice a unei localităţi pentru
desfăşurare unei activităţi turistice, 16 au fost direcţionate către criteriul accesibilităţii. Cei patru
indicatori care au fost luaţi în considerare pentru a evalua accesul direct al unităţilor
administrativ teritoriale la reţeaua majoră de transport au fost ponderaţi în funcţie de importanţa
acestora într-o reţea internaţională de transport precum şi de intermodalitate în transportul de
călători.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ: 30 puncte

 Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Accesul direct la infrastructura 16
majoră de transport
Port 1 Da 1
Indicatori Nu 0
Aeroport naţional/internaţional 5 Da 1
Nu 0
Acces la drum european (E) 5 Da 1
Nu 0
Acces la drum naţional/cale 5 Acces la DN/E şi 1
ferată (DN/ CF) CF 0,5
Acces la DN sau
CF Fără acces la 0
reţeaua majoră

Din pacate, la acest capitol trebuie acordat un punctaj de numai de un 1 punct, pentru accesul
de la DN/E si calea ferata.
Pentru infrastructura edilitară s-au acordat 9 puncte din totalul de 30. Dintre acestea
alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate au fost notate cu 5, iar
alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu 4 puncte cunoscut fiind faptul că lipsa
acesteia poate fi mai uşor compensată.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ : 30 puncte

Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea de servicii 9
publice de gospodărire
comunală -
Infrastructura edilitară
Indicator Alimentare cu apă, 5 Apă şi 1
i canalizarea apelor uzate şi canalizare 0,5
pluviale Apă
Fără sistem de 0
alimentare cu
apă
Alimentarea cu gaze 4 Da 1
naturale Nu 0

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice a fost notată cu 5 puncte din totalul de 30.
Acestea au fost acordate numai pentru unităţile administrativ teritoriale în care poate fi accesată
reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ teritoriale care dispun doar de reţea la un punct fix s-
au acordat doar 2,5 puncte.
Notarea s-a făcut conform situaţiei existente în teritoriu conform datelor din anul 2003,
ceea ce a arătat că multe unităţi administrativ teritoriale de bază nu dispun nici măcar de reţea la
un punct fix.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ : 30 puncte

Denumire Punctaj Evaluar
e
Criteriu Furnizarea serviciilor de 5
comunicaţii electronice –
infrastructura de
telecomunicaţii
Indicatori Acoperirea GSM/ Telefonie la 5 Acoperirea GSM 1
punct fix cu/sau
fără telefonie la punct 0,5
fix 0
Telefonie la punct fix
Fără servicii de
telecomunicaţii
 CAPITOLUL 5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Beneficiind de o avantajoasă poziţie geografică în partea centrală a României, fiind situat

în culoarul Târnavei Mari, municipiul Sighişoara s-a afirmat de-a lungul secolelor ca un
important centru comercial, meşteşugăresc, administrativ şi cultural.

Centru istoric, cu clădiri seculare, considerat a fi cea mai frumoasă cetate locuită din Europa,
Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza
o întoarcere în timp în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.

Ca si recomandari trebuie sa se puna accent pe obiectivul general strategic de dezvoltare

durabilă si anume dezvoltarea unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor
fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la
creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor judeţului, în condiţiile conservării mediului şi a
patrimoniului. Prin „dezvoltarea durabilă” a comunităţii mureşene se înţelege atingerea
simultană a obiectivelor de dezvoltare economică, socială şi de protecţie a mediului.

Dezvoltarea unor unităţi agroturistice în zonele cele mai atractive ale judeţului (zona montană şi
submontană, văile râurilor, satele depopulate etc.) bazate pe oferte de servicii specifice locului;

• Atragerea unui număr cât mai mare de turişti în sfera turismului rural, prin servicii de calitate
şi prin îmbunătăţirea activităţii de marketing;

• Revitalizarea activităţilor de artizanat şi meserii tradiţionale în scopul promovării produselor

locale şi prin agroturism;

• Punerea în valoare a construcţiilor cu arhitectură istorică din mediul rural şi includerea lor în
oferta de servicii turistice ( cetăţi, schituri, biserici, mănăstiri, castele etc.).
BIBLIOGRAFIE

1. Drăguț, Vasile, Cetatea Sighișoara, Editura Meridiane, București 1968

2. Dubowy, Erich, Sighișoara. Un oraș medieval, Editura Tehnică, București 1997
3. Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2000
4. Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud.
Mureş 1850 - 2002,
5. Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-
9008-69-0
6. ***Agenda locală 21 - Planul de dezvoltare durabilă a municipiului Sighişoara, 2018