CUPRINS

1) Repere fundamentale
Unul dintre cele mai mari orase ale tarii, resedinta a jud. Cluj, municipiul Cluj-Napoca are o suprafata de 179,5 km2 si este situat in zona centrala a Transilvaniei, la contactul a trei mari unitati de relief: Muntii Apuseni, Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. Traversat de Somesul Mic, orasul s-a dezvoltat la confluenta acestuia cu Nadasul. Spre Sud este strajuit de Dealul Feleacului cu prelungirile
1

sale vestice Peana si Magura Salicii. Spre Sud-Vest se afla Capul Dealului, cu Dealul Spinilor si Razoarelor, spre Vest Dealul Hoia, cu prelungirea sa, in centrul orasului, Cetatuia. La Nord domina Dealul Popestilor si Dealul Lombului, cu versantii dinspre oras plantati cu livezi. Pe calea ferata, Cluj Napoca este situat la 497 km de Bucuresti, la 153 km de Oradea si 194 km de Baia Mare. Pe sosea, se afla la 136 km de Oradea, la 85 km de Zalau si la 107 km de Targu Mures. Municipiul Cluj Napoca este conectat la transporturile aeriene, avand zilnic multe curse spre Bucuresti, iar in sezonul estival direct spre litoral. Aeroportul se afla la 9 km de oras.

2) Scurt istoric
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru ntia oar n secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaia de nchis n latin i se refer la dealurile care nconjoar oraul. Orasul Cluj Napoca este atestat documentar in anul 124 e.n ( in 1974 s-au sarbatorit 1850 de ani) cand devine municipium, insa urme de locuire dovedesc existenta unei populatii autohtone inca din paleoliticul superior. In perioada dacica asezarea a cunoscut o civilizatie infloritoare, purtand numele de Napoca. Dupa cucerirea sa de catre romani, orasul se dezvolta ajungand colonia in anul 174. In ciuda numeroaselor vicisitudini (nenorociri, necazuri), Napoca se mentine ca asezare si fortificatie romaneasca pana spre sec X. La sfarsitul sec.IX si inceputul sec.X fortificatia de la Manastur (cartier al orasului) face parte din voievodatul lui Gelu, cel care a opus rezistenta invadatorilor maghiari. Denumirea de Cluj se mentioneaza ca resedinta unui comitat organizat in sec. XII. In anul 1316 redevine oras, iar in veacul al XVI-lea este ridicat la rangul de civitas primaria. Sub Mihai Viteazul, in fruntea orasului s-a aflat generalul Baba Novac, ucis in anul 1601, de nobilimea maghiara. Sec. XVII si prima jumatate a sec.XVIII se caracterizeaza printr-o stagnare in evolutia orasului. In 1791 este prezentat in Dieta, memoriul natiunii romane Supplex Libellus Valachorum. Din anul 1870 are acces la cale ferata, in 7 septembrie intrand primul tren in gara orasului. Ecou deosebit trezeste Marea Unire, in urma careia orasul cunoaste o dezvoltare remarcabila, indeosebi industriala si culturala. Intre anii 1940-1944 au avut loc actiuni de rezistenta impotriva regimului de ocupatie hortysta. La 1 octombrie 1944 este eliberat. In perioada postbelica orasul a cunoscut o accentuata evolutie in domeniul social edilitar, aparand noi cartiere de locuinte ca Grigorescu, Gheorgheni, Zorile etc. ca raspuns la industrializarea excesiva si cresterea demografica rapida.

3) Evolutia demografica
Cluj-Napoca s-a dezvoltat din punct de vedere demografic, mai ales n secolul XX, n decurs de 100 de ani crescnd de peste 5 ori ca numr de locuitori. Creterea demografic din cea de a doua jumtate a secolului XX se datoreaz n mare parte aezrii n localitate a populaiei din mediile rurale adiacente. Populaia oraului a oscilat n ultimii ani n jurul cifrei de 300 000 de locuitori . Conform ultimului comunicat al Institutului Naional de Statistic, oraul avea, n anul 2009, o populaie de 306. 009 locuitori, fiind al patrulea oras ca populaie din Romnia, dup Bucureti, Iai i Timioara. Evolutia sa constant pozitiva este rezultatul unei importante dezvoltari economice, indeosebi industriale. Practic in industria orasului sunt reprezentate toate ramurile, cele mai importante intreprinderi fiind in domeniul industriei constructiilor de masini: Unirea si Fimaro (utilaje pentru industria usoara), Tehnofrig (utilaje tehnologice pentru industria alimentara si instalatii frigorifice), Termorom, Armatura, si altele. Astfel, Cluj Napoca este cel mai important centru urban din centrul si nord-vestul tarii. n Cluj-Napoca triesc aproximativ 60 000 de maghiari. Dup Trgu Mure, n oraul Cluj se regsete cea mai mare comunitate maghiar urban din Romnia, cu o via cultural i academic intens. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunitii maghiare din Romnia. n ora funcioneaz Opera Maghiar de Stat din Cluj i Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici nva i studiaz peste zece mii de studeni de etnie maghiar, precum i cteva mii de elevi, unii provenii din judeele nvecinate (diaspora intern), n care instituiile colare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt att de prestigioase.

4) Incadrarea in tipologia urbana conform criteriilor de clasificare a asezarilor urbane

1 2 3 Criteriul istoric Pozitia geografica Suprafata Oras medieval ( Klaussenburg ) Situat in depresiune 179,5 km
3

4 5 6

Nr. Locuitori Critetiul administrativ Criteriul morfo-structural

Locul 4 (306. 009 locuitori) Oras-municipiu Oras radiar-concentric

5) Zonarea functionala
1) Zona rezidentiala

Cluj-Napoca este mprit n peste 15 cartiere, unele dintre ele avnd i propria primrie de cartier. Ele sunt dispuse circular, n jurul centrului. Acesta din urm dispune de o arhitectur mbinat cu miestrie, n stilurile gotic i baroc. Planurile primriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primrii de cartier n majoritatea cartierelor clujene. Principalele cartiere: Cart.Dambul Rotund, Cart. Somesani, Cart. Marasti, Cart. Gruia, Cart. Grigorescu, Cart. Manastur, Cart. Andrei Muresanu, Cart. Gheorghieni, Cart. Intre Lacuri, Cart. Bulgaria, Cart. Buna Ziua, Cart. Zorilor, Cart. Gara, Cart. Iris, Cart. Marasti.
2) Zona de circulatie si de transport

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare i rutiere care l traverseaz, lucru care asigur legtura cu principalele orae ale rii i cu centrele regionale, att pentru cltori ct i pentru marf. Municipiul este strbtut de 662 km de strzi, din care 443 km sunt echipai cu faciliti moderne (structur stradal, echipamente pentru servicii publice). Transportul n comun se realizeaz pe 342 km din reeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz,troleibuz i tramvai. Principalale artere stradale: Calea Manastur, Calea Floresti, Calea Motilor, Str. Unirii, Str. Pleveni, Str. Campina, Str.Horea, Str. Maxim Gorki, Str.Aurel Vlaicu etc.
3) Zona industriala : Cartiereul Dambul Rotund, Somesani, Str. Capitan Grigore Ignat, Cart.

Bulgaria, Zona industriala Est

4) Zona de centru:

a) Functie comerciala: Piata Unirii, Piata Mihai Viteazul, Piata Avram Iancu, Piata Marasti, Iullius

Mall, Hipermarket Cora, diverse magazine

b) Functie culturala:

Muzee:

Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul de

Etnografie,Centrul Cultural

German, Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural Britanic, Casa Matei Corvin, Muzeul Apei, Muzeul Zoologic,

Institutii de invatamant: Academia Romana,

Universitatea De Stiinte Agricole si Medicina

Veterinara, Universitatea de Arta si Design, Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor, Facultatea de Drept, Liceul de Informatica Tiberiu Popoviciu, Liceul de Muzica, Liceul teoretic Nicolae Balcescu, scoli generale, etc

Teatre: Teatrul National Lucian Blaga, Casa de Cultura a Filarmonica de Stat Transilvana,

Studentilor, Opera Maghiara,

Lacasuri de cult: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Biserica Reformata Calvina, Biserica Crestina, Penticostala Carpati, Biserica Ortodoxa a Tuturor Sfintilor

Biblioteci: Biblioteca Academiei, Biblioteca Judeteana Octavian Goga

c) Functie administrativa: primaria Mun. Cluj-Napoca, prefectura Mun. Cluj-Napoca, tribunalul d) Functie de utilitate sociala: Important centru medical, datorat i impunerii sale ca un prestigios

centru universitar, n Cluj-Napoca funcioneaz mai multe instituii medicale, clinici, institute i spitale de elit din Romnia: Medicala V. - Alte institutii: Politia Rutiera Cluj, Inspectoratul Judetean de Politie Cluj Policlinica de Ortopedie, Spitalul Universitar Cluj, Clinica

5) Zona spatiilor verzi si de recreree:

Parcul Mare, Parcul Feroviarilor, Parcul Babes, Parcul

Primaverii, Gradina Botanica Alexandru Borza, Belvedere, Parcul Mercur, Parcul de Est, Parcul Central, Padurea Faget, Padurea Hoia, Parc Farmec, Parc Intre Lacuri, Parcul Etnografic Romulus Vuia.
5

6) Zona speciala: de exemplu cimitirele: Evreiesc, Manastur, Central etc

6) Analiza S.W.O.T. municipiului Cluj Napoca

PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE OPORTUNITI si RISCURI ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

1) POZITIE GEOPOLITICA

Puncte tari:
-Situat n centrul Transilvaniei, Cluj-Napoca se intinde pe o suprafa de 179,5 kmp, find nconjurat de trei pri de dealuri i coline, aspectul lui mbrcnd forma unei adevrate ceti.

Puncte slabe:

-Imposibilitatea extinderii pe orizontal a

municipiului datorit reliefului.

-Dealurile Cetuia si Hoia, dei ofer o panorama

plcut, mpart oraul in dou, fcnd greoaie

-Situarea pe rul Someul Mic, fapt ce i asigura traversarea acestora necesarul de ap potabil, ct i de energie electric, aceasta din urm fiind chiar exportat i in alte judee.

Oportunitati
- Extinderea zonei metropolitane de municipiu.

Riscuri
- Numrul mare de baraje de acumulare construite n putea inunda oraul.

- Amplasarea autostrzii Bor-Brasov la doar civa km amonte pe rul Some, care s-ar putea fisura i ar

2) VALORIZARE RESURSE UMANE, POPULAIE, FOR DE MUNC

Puncte tari
- Cel mai mare numr de absolveni de studii superioare din Regiune. domeniile

Puncte slabe
- Spor natural negativ - Cel mai mare numr de omeri noi se nregistreaz

- Existena unui numr mare de specialiti n toate n industria uoar

Oportunitati
- Dezvoltarea de parteneriate i colaborarea cu universiti de prestigiu din UE i din SUA pentru ca diplomele universitilor clujene sa fie recunoscute i n aceste state, iar absolvenii lor s fie compatibili cu cei strini pe piaa muncii

Riscuri
- Exodul masiv al forei de munca n UE o dat cu integrarea n aceasta - mbtrnirea populaiei

3) INFRASTRUCTURA DE CIRCULAIE I TRANSPORT

Puncte tari
-Dotarea oraului cu toate tipurile de ci de transport, cu excepia celor navale

Punte slabe
-Relieful deluros din mprejurimile oraului, face foarte dificil i costisitoare construirea unei centuri

-Cluj-Napoca este traversat de magistrala rutier ocolitoare. E60(DN1): Bucureti - Braov - Cluj- Napoca - Oradea -Strzile nguste din zona central creeaz dificulti Budapesta Viena n provizionarea magazinelor din centru.

Oportunitati
Devierea circulaiei de tranzit din zona central a oraului pe trasee ocolitoare

Riscuri
- Evitarea oraului de ctre turiti datorit traficului aglomerat

- Continuarea procesului de modernizare a trotuarelor i - Creterea numrului de accidente rutiere n ora n cartiere
4) NVMNT

Puncte tari
- Construirea celei mai moderne coli cu Alexandru Vaida Voevod nr. 24) - Modernizarea celor mai multe sli de sport i construirea altora noi

Puncte slabe
- Neechivalarea studiilor fcute n strintate

clasele I-VIII din Transilvania (coala General Romnia de ctre universitile din

Oportunitati

Riscuri

- Prezena elevilor clujeni la numeroase olimpiade - Pe fondul scderii natalitii i al mbtrnirii naionale i internaionale i situarea acestora printre populaiei, scade continuu numrul de elevi locurile fruntae 5) MEDIU

Puncte tari
- Suprafaa forestier ntins - Devierea traficului greu prin zonele periferice ale oraului

Puncte slabe
-Ineficien n colectarea deeurilor menajere

Oportunitati
nepoluante

Riscuri

- Atragerea investitorilor care folosesc tehnologii - Poluarea Someului n amonte ( n Gilu)

7) Bibliografie

Vlasceanu, Gheorghe. , Ianos, Ioan - Orasele Romaniei, Editura ODEON, Bucuresti,

1998

***Cluj Monografie www.wikipedia.org www.clujnapoca.ro www.maps.google.ro