MATRICEA STRUCTURI URBANE

Analiza sistemica a localitatii urbane

Localitatea Cluj Napoca
Judetul Cluj
Suprafata: 165.2 km2
Populatie: 306 474 loc.
Densitate:1872 loc./km2

1.Cadrul natural (CN)

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km².
Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul
este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor
Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului,
Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al
dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri.
La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura
Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află
dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău
(633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570
m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.
Cluj-Napoca, văzut de pe Dealul Feleacului

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul
Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul
Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare
cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice
cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi
Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ,
bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de
fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina
Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor
Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la
primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie
anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3°C, iar cea a lunii iulie, de 19
°C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută,
de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai
ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă
faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15°C şi cu
zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile
tropicale (în care maxima depăşeşte 30°C)

2. Unităţile economice (UE)

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului
activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23
843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115
societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la
156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active,
fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari
americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele
Unite.

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a
înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către
UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea
reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de
unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a
dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec
(cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi
desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a
construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile
construcţiilor ş.a. Totodată, printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis
reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL,
Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.

3. Dotările urbane (DU)

Reprezentate de gări, staţii de călători, depouri, staţii de epurare a apei etc. care asigure servicii
de tip urban;

4. Forţa de muncă (FM)

5. Populaţia (P)
Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani
crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a
secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale
adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:

6. Locuinţele (L)
Fondul locuibil existent ocupa o mare parte din suprafata orasului, gradele de confort se dezvolta de
la scazut la ridicat.
Fondul locativ este din 113846 locuinte (cu o suprafata locuibila de 4011,1 mii mp), din total un
numar de 109224 locuinte constituie proprietate privata, 3390 proprietate publica si 1232 apartinnd
unor organizatii.
Delimitate de cai de comunicatie sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 13 cartiere -
unitati urbanistice complexe ce constituie zone de referinta cu cladiri al caror regim de naltime
variaza de la nivelul de parter pna la 10 etaje.
Se disting astfel cartierele : Zorilor (cu 20580 locuitori - la recensamntul din 07.01.1992), Manastur (
91341 locuitori), Grigorescu (25741 locuitori), Gheorgheni (41676 locuitori), Central(16849 locuitori),
Andrei Muresanu (9119 locuitori), Marasti (41676 locuitori) etc.

7. Spaţiile verzi (SV)

In Cluj Cele mai importante spatii verzi sunt: Parcul Central, Parcul Feroviarilor, Gradina Botanica,
Dealul Cetatuia.

8. Circulaţia (C)
Prin localitate trece linia ferată Arad - Bucureşti, cu ramificaţii spre Alba Iulia şi Cluj. Oraşul se află
la 423 km de Bucureşti, 108 km de Sibiu, 157 km de Cluj-Napoca, 176 km de Arad, 193 km de
Timişoara şi la 18 km de principalul nod de cale ferată Simeria. Localitatea este aşezată pe o
principală arteră de comunicaţie (DN7, E15) şosea modernizată ce vine de la Arad şi merge spre
Sibiu - Braşov - Bucureşti. Oraşul se situează la 404 km de Bucureşti, 146 km de Cluj-Napoca, 90 km
de Sibiu, 162 km de Timişoara, 175 km de Arad. Spre sud, din Orăştie porneşte şoseaua modernizată
pe traseul Beriu - Orăştioara - Costeşti.
Oraşul este legat de zona înconjurătoare şi prin şoselele Geoagiu - Geoagiu Băi - Zlatna şi Romos -
Vaidei - Romoşel. O altă şosea leagă Orăştia de satul Pricaz, iar la vest, spre Deva, din şoseaua
naţională se ramifică un drum pe direcţia Turmaş - Mărtineşti - Jeledinţi.

9. Cadrul construit şi compoziţional (CCC)

Monumente şi clădiri

* Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

* Biserica "Sfântul Mihail"
* Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla
* Biserica "Calvaria"
* Biserica Franciscană
* Casa şi Statuia lui Matei Corvin
* Palatul Bánffy
* Teatrul Naţional şi Opera Română
* Bastionul Croitorilor

Muzee

* Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.

* Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe secţiuni,
care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
* Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest
gen din România.
* Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.
* Casa memorială Emil Isac.
* Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului
Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

Suburbii, străzi şi alte zone

 * Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe
ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu
* Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul
secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre
* Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf.
Mihail
* Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea
* Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori
* Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial
* Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase
spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement
* Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est
* Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
* Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai
frumoasă panoramă a Clujului
* Cimitirul Hajongard

10. Echiparea tehnică (ET)

Orasul este echipat cu reţele edilitare de apă potabilă şi industrială, canalizare, gaze, termoficare,
telefonie, electricitate.

MATRICEA STRUCTURII URBANE

 c.n u.e d.u f.m p. l. s.p c. ccc. e.t.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

cadru 1 - XX XX XX XX XX
natural -
-

Unitati 2 - X XX XX XX
econom -
ice -

Dotari 3 - X XX XX XX
urbane -
-

Forta 4 - X X
de -
munca -

Populat 5 - X X X
ia -
-

Locuint 6 - XX XX XX
e -
-

Spatii 7 - XX
plantat -
e -

Circulat 8 - XX
ia -
-

Cadrul 9 -
Constru -
it -

Echipar 10 -
e -
tehnica -

Legenda
X – relatii cantitative
XX – relatii spatiale
GRAFUL SISTEMULUI URBAN