Sunteți pe pagina 1din 8

Amenajarea in scopuri turistice a Centrului de Echitatie si Hipoterapie Speranta

Cap. I Optiunea pentru tipul de amenajare Motivatia alegerii zonei respective Orasul Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai populat oras, este principalul centru politic, administrativ, economic si comercial al tarii si cu un important nod rutier, feroviar si aerian. Desi Bucurestiul si-a pierdut farmecul de Micul Paris acesta aduna zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialistii prognozeaza ca , in urmatorii cinci ani, totalul va depasi patru milioane. Datorita faptului ca, in prezent, Bucurestiul nu detine un hipodrom si nici prea multe centre de echitatie si hipoterapie, este indicat ca acesta sa beneficieze de cat mai multe astfel de locuri avand in vedere numarul mare de cereri. Avand in vedere ca exista un club de echitatie si hipoterapie in apropiere de centrul orasului, este potrivit sa fie amplasat Centrul de echitatie si hipoterapie Speranta in apropierea Bucurestiului, respectiv sa fie situat la km 50 pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Amplasarea centrului este potrivita datorita zonei verzi situata la cativa km de padure,a fluxului mare de turisti ce traverseaza autostrada si a accesului facil. Centrul reprezinta un loc de relaxare si terapie si este destinat celor care iubesc animalele si celor care au nevoie de ajutorul lor pentru tratament. Tipul de amenajare In functie de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor turistice, se poate spune ca din punctul de vedere al resurselor este o amenajare echivoca ce utilizeaza suprafete mari de teren, fara ca resursele sa prezinte o anumita particularitate, dupa natura spatiului geografic este o amenajare periurbana, iar din punctul de vedere al resurselor

turistice si al modului de distributie al acestora in teritoriu este o amenajare punctiforma, fiindu-i specific vizitele pe perioade scurte de timp.

Cap. II Selectia zonei 2.1.Localizarea zonei.Cai de acces. Ora capital, Bucuretiul este situat n sud-sud-estul Romniei, n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn, fiind situat in partea centrala a acesteia Dezvoltat de-a lungul rurilor Dmbovia i Colentina, la o distan de 60 km de Dunre, la 120 km de Munii Carpai i la 226 km de Marea Neagr.. Centrul de Echitatie si Hipoterapie Speranta va fi amplasat la o distanta de 50 de km de Bucuresti, caile de acces fiind: rutiere: autostrada Bucuresti-Pitesti feroviare: magistrala Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Deva-Arad aeriene: Aeroportul International Henri Coanda (initial Otopeni, cel mai mare aeroport al Romaniei) si Aeroportul International Aurel Vlaicu (initial Baneasa)

2.2. Potentialul turistic al zonei 2.2.1. Resursele naturale - relieful. Relieful de cmpie pe care s-a ridicat Bucuretiul este uor vlurit, format din interfluvii largi (Sabar - Dmbovia, Dmbovia - Colentina, Colentina - Pasrea), netede, cu aspect de cmpuri (cmpurile Cotroceni, Bneasa, Filaret, Vcreti etc). Valea Dmboviei strbate Bucuretiul pe o lungime de 22 km i taie oraul n dou, de la nord-vest la sud-est. Are o lunc larg, iar malul drept, mai nalt, cu aspect colinar, remarcndu -se de-a lungul su: dealurile Cotroceni, Filaret, Belu sau Vcreti. Acestea sunt i corespondentele unor cartiere bucuretene. - clima. Clima este temperat-continentala, cu medii anuale de 2,5 grade C in ianuarie si 22,5 grade C in iulie. Temperatura medie anuala este de 10 grade C. Iernile aduc zpezi abundente dar nu frecvente; verile sunt calde, sufocant de toride uneori, urmate de ploi de toreniale, iar primavara i toamna aduc temperaturi plcute, cu zile senine.
2

- flora. In nordul orasului (Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei) se afla oaze de verdeata. In parcul Cismigiu pot fi admirate magnolii, platani, stejari si alti arbori ocrotiti. In parcul Libertatii si Gradina Botanica pot fi admirate specii rare de plante si arbori. - fauna. In Bucuresti exista o Gradina Zoologica ce adaposteste animale salbatice, printre care si specii rare de animale. - hidrografia. Bucuretiul se afl situat pe malurile rului Dmbovia, ce se vars n Arge, afluent al Dunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului, precum Lacul Herstru, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i n centrul oraului exist un lac, n Parcul Cimigiu. - rezervatiile. Multe specii de plante si arbori sunt ocrotite, acestea se gasesc in parcuri si in Gradina Botanica. - protectia mediului. Poluarea in Bucuresti provine de la multe surse cum ar fi: autoturismele personale, mijloacele de transport in comun, intreprinderi cu diferite profiluri, etc. 2.2.2. Resursele antropice In Bucuresti se afla cele mai multe biserici din Romania, respectiv 230 de biserici din care 74 sunt declarate monumente istorice, majoritatea fiind in stil bizantin. Cele mai importante dintre acestea sunt: - Ansamblul Arhitectonic Antim (sec.XVIII) -Ansamblul Arhitectonic al Patriarhiei Romane (sec.XVII) -Radu Voda (sec.XVI) -Biserica lui Bucur (sec.XVIII) -Ansamblul Arhitectonic Curtea Veche In Bucureti s-a concentrat mare parte din activitatea cultural, social, de sntate, economic i sportiv, de prim rang a rii. Aici exista peste 40 de muzee. Bucurestiul dispune de numeroase palate si muzee, precum: -Casa Banului Ghica (sec.XIX) -Palatul Cantacuzino
3

-Muzeul Enescu -Casa Lahovari -Casa Melik -Muzeul de Arta -Muzeul Taranului Roman -Muzeul Antipa -Muzeul de Arta Populara Dintre monumentele din Bucuresti amintim: Arcul de Trumf, Monumentul Aviatorilor, Lupoaica Romei, statuia lui Mihail Kogalniceanu etc. 2.2.3. Cadrul socio-economic Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. n anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al Romniei i mpreun cu judeul Ilfov 25,3% conform datelor instituiilor de specialitate, iar PIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media naional. n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romniei excluznd agricultura. In Bucuresti se concentreaza peste 9% din populatia tarii (2011305 locuitori) din care 942 803 barbati (49%) si 1 068 502 femei (51%), 13% din numarul total al personalului muncitor, 51% din industria poligrafica, 18% din constructiile de masini, 17% din industria sticlei, portelanului si faiantei, 17% din industria textila, 14% din industria chimica, 11,5% din industria alimentara, 10,8% din industria confectiilor. 2.2.4. Infrastructura Autostrada Bucuresti-Pitesti masoara 115 km lungime. In Bucuresti sunt 5 400 de strazi insumand aproximativ 2 000 km: 500 km trasee de tramvaie, 900 km trasee de autobuze, 300 de km trasee de troleibuze si 60 km retea de metrou, 6 gari, 7 autogari, 2 aeroporturi. Reteaua comerciala este dezvoltata atat in oras cat si la periferia acestuia, beneficiind de diverse complexe comerciale.
4

Bucurestiul are o retea de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa, gaze, canalizare bine dezvoltata. De asemenea in zona aleasa pentru amenajare exista o retea de alimentare la energie electrica, energie termica, apa si canalizare. 2.2.5. Echipamentul de cultura si odihna unitatile de cazare In Bucuresti sunt foarte multe posibilitati de cazare in hoteluri, structurate pe stele astfel: -hoteluri de 5 stele: Marriot, Athenee Palace Hilton -hoteluri de 4 stele: Bucuresti, Continental, Intercontinental, Lido, Sofitel, Lebada, Majestic -hoteluri de 3 stele: Ambasador, Bulevard, Capitol, Minerva -hoteluri de 2 stele: Astoria, Central, Triumf -hoteluri de 1 stea: Bucegi, Carpati, Dambovita, Dunarea unitatile de alimentatie Bucurestiul dispune de foarte multe restaurante cu specific romanesc, dar si international. Dintre acestea mentionam cateva: Boema, Bolta Rece, Capsa, Caru cu Bere, Doi Cocosi, Hanul lui Manuc, Herastrau, Casa Romana etc. instalatiile si echipamentele de agrement Orasul Bucuresti este un important centru turistic al Europei si dispune de o multitudine de posibilitati de a petrece timpul liber, de ex: parcuri, teatre, cinematografe, cluburi, cazinouri etc. 2.2.6. Legislatia in vigoare si protectia zonei Zona nu este protejata, nu intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta nr. 236/200 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitaturilor naturale, a florei si faunei salbatice si nici sub incidenta Legii 137/1995 privind protectia mediului.

In privinta proprietatii asupra terenului, suprafata de teren poate fi cumparata deoarece este scoasa la vanzare.

Cap. III Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Componentele ofertei turistice I Resurse naturale -relief -clima -hidrografia -rezervatiile -protectia mediului II Resurse antropice -biserici -cladiri civile urbane III Poluarea mediului IV Accesul V Distanta fata de: -capitala -alte centre emitente 0,30 0,04 0,04 0,05 0,10 0,07 0,10 0,07 0,03 0,10 0,15 0,15 0,10 0,05 3 4 0,30 0,20 1 1 2 3 0,07 0,03 0,20 0,45 2 2 3 4 2 0,08 0,08 0,15 0,40 0,14

VI Forme de turism 0,20 practicate -sporturi de vara 0,20 3 0,60

I=2,7 Indicele de atractivitate depaseste nota 2, deci zona este atractiva din punct de vedere turistic, fiind indicata pentru o astfel de amenajare. Cap. IV Determinarea ariei de atractie

Deoarece zona amenajata se afla la km 50 pe autostrada Bucuresti-Pitesti, piata potentiala a acesteia va fi formata din turistii in tranzit ce calatoresc pe ruta Bucuresti-Pitesti si Pitesti Bucuresti, deci turisti vor veni din Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Targoviste, Curtea de Arges, Gaesti, Titu si din comunele si satele invecinate.

Cap.V Determinarea capacitatii optime de primire

=1000 persoane

Cap. VI Conceptia de amenajare a zonei

Centrul de echitatie si hipoterapie Speranta Centrul de echitatie si hipoterapie Speranta va fi amplasat la km 50 pe autostrada Bucuresti-Pitesti, langa localitatea Corbii Mari, in sudul judetului Dambovita. Aici sunt primiti iubitorii de cai, copii si adulti, dar si copiii cu probleme de sanatate care au nevoie de terapie ajutatoare in prezenta animalelor. Centrul este amplasat pe o suprafata de 4 hectare su are 20 de cai de rasa: cal pur-sange romanesc, cal pur-sange arab, ponei, lipitan si andaluz. Acesti cai sunt dresati special pentru sedintele de hipoterapie de care vor beneficia copiii care sufera de autism sau diverse tulburari de comportament. Beneficiile terapiei sunt: imbunatatirea tonusului, controlul corpului, gatului si capului, posturii, aprecierii de sine, fortei fizice, coordonarii, echilibrului si comunicarii. Copiii pot incepe cursurile inca de la varste indrumarea terapeutilor. Adapostul este construit din lemn de stejar pentru a avea o buna rezistenta in timp, are acoperisul din tigla de culoare rosie si este alcatuit din mai multe boxe pentru cai. Adapostul are acces liber la padoc. Padocul este terenul amenajat in mod special in apropierea adapostului, destinat intretinerii si miscarii animalelor in aer liber. Acesta este imprejmuit cu gard de lemn si in interior are spatii special amenajate pentru umbra unde animalele gasesc hrana si apa.
7

fragede sub

Tarcul are gardul de lemn si este amenajat cu nisip. Acesta este imprejmuit de mai multe foisoare din lemn, cu acoperisul in forma conica. Tarcul este impartit in doua zone: zona pentru adulti si zona pentru copii,incluzand aici si copiii cu dizabilitati. Toata zona este amenajata cu spatii verzi si de asemenea este alimentata la o retea de energie electrica, energie termica, retea de apa si canalizare. Centrul va dispune de un numar de cinci terapeuti ce se vor ocupa de copiii cu dizabilitati, patru instructori de dresaj si zece angajati care se vor ocupa de ingrijirea cailor. Serviciile oferite sunt: Cursuri de echitatie: 50 lei/h Cursuri de hipoterapie: 40 lei/h Spectacole si concursuri sportive

Sunt oferite clientilor casti de protectie si echipamentul necesar pentru cursurile de echitatie si asistenta din partea terapeutilor si dresorilor. Turistii pot veni din zonele apropiate cum ar fi: Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Targoviste, Gaesti si din comunele apropiate: Corbii Mari, Podu Corbencii, Vadu Stanchii, Petresti, Grozavesti, Ungureni. Obiective turistice in zona sunt: Biserica Sfanta Treime din comuna Corbii Mari monument istoric, ctitorita in vremea domnitorului Constantin Brancoveanu (1688-1703) de catre Dumitrascu Corbeanu Rezervatia naturala Corbii Mari (5 km suprafata) pe malul raului Neajlov, la 5 km distanta de comuna Lac piscicol in Corbii Mari Raul Arges Padurea Pintenoaica Popas turistic la km 56 Popasul Iancului