UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

DISCIPLINA: INDUSTRIA AGREMENTULUI

Titlul referatului: AGREMENTUL IN STATIUNILE TURISTICE DE IARNA

Profesorul de disciplina : ANCA ADRIANA CRISTEA

Student:DONICIOARA GEORGE ALEXANDRU

Anul : III FR

PREZENTAREA STATIUNII POIANA BRASOV

Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie
turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de
schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante.
Cazarea este asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, in Poiana se afla
o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal.  Poiana Brasov este poate cea
mai frumoasa si mai dotata statiune climaterica din tara. Pozitia si frumusetile ei naturale – carora
omul le-a adus foarte multe si interesante amenajari moderne  constituie o permanenta atractie
pentru sutele de mii de turisti din tara sau de peste hotare. Oferta turistica a statiunii Poiana
Brasov, se structureaza pe activitati specifice, dupa cum urmeaza: activitati de agrement specifice
sezonului de iarna, sezonului de vara si activitati ce se desfasoara pe tot parcursul anului. Iarna
sunt intrunite conditii pentru practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in celelalte
anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile.  Domeniul schiabil detine partii cu diverse
grade de dificultate, pentru toate categoriile de schiori (Partiile Lupul, Ruia si Kanzel-cu grad ridicat
de dificultate, Partiile Sulinar si Slalom – cu grad mediu de dificultate, si Partiile Dumul Rosu,
Bradul ( prima partie din Romania prevazuta cu instalatie de zapada artificiala si iluminare
nocturna). Lungimea totala a partiilor (in numar de 8) este aproximativ 13,8 km, iar diferenta de
altitudine variaza intre 28 – 775m, transportul pe cablu, alaturi de domeniul schiabil, satisfacand
gusturile cele mai exigente. Pentru transportul pe partii, pretul biletelor este insa destul de mare.
Chiar daca se apeleaza la cartele cu sistem de punctaj teoretic mai avantajos, un schior hotarat
consuma o astfel de cartela cu 30 de puncte in doua zile, platind pentru ea 51 RON lei; o cartela cu
240 de puncte costa 250 RON lei. Pentru un transport cu telefericul se consuma 4 puncte, iar cu
telecabina 8 puncte. Ascensiunea in Masivul Postavarul se efectueaza cu doua telecabine (Kanzel si
Capra Neagra), o telegondola, iar iarna cu cele 6 teleschiuri. Iarna Poiana Brasov ramane locul
preferat pentru practicarea schiului alpin, schiului fond, a snowboardului, a saniusului si nu in
ultimul rand, al plimbarilor cu sanii trase de cai sau cu motoscuterele pentru zapada (snow mobile).

In sezonul de vara, turistilor li se ofera posibilitatea drumetiilor montane:

Poiana Brasov – Cabana Postavarul, pe versantul nordic al Masivului Postavarul. Marcaj:

banda galbena. Durata: 2-21/2 ore. Traseu usor accesibil;

Poiana Brasov – Drumul Vechi – Brasov. Marcaj: banda rosie. Durata: 31/2 – 4 ore.

Accesibil tuturor excursionistilor;

Poiana Brasov – Cabana Cristianul Mare. Marcaj: cruce rosie. Durata: circa 3 ore.

Traseu usor accesibil; practicarea diverselor sporturi (tenis de camp, mountainbike, paintball,
echitatie, pescuit de agrement pe lacul din statiune, windsurf si plimbari cu barca la Lacul
Moacsa 40km), plimbari cu carute trase de cai.

Pe parcursul intregului an, oferta este intregita de practicarea inotului in piscinele din
statiune, a curelor de sauna si masaj, a gimnasticii de intretinere, a joggingului, a sporturilor de
agrement (popice, biliard, tenis de masa), a diverselor jocuri distractive, a numeroaselor excursii in
Brasov si imprejurimi, de organizare de mese festive la restaurantele cu specific din Poiana Brasov
sau Brasov si de programul de variate din discoteci si restaurante.

La 1.700 m altitudine se pot petrece momente de relaxare in PUB ul Kanzel, iar in sezonul de
iarna la barul APRES-SKI situat pe partia BRADUL, se poate savura in tihna un ceai fierbinre sau un
delicios vin fiert.

Poiana Brasov este de asemenea renumita ca statiune turistica si pe timpul verii. Este
apreciata mai ales pentru faptul ca este situata inte munti.

Iarna sunt intrunite conditii pentru practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in celelalte
anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile

Statiunea este de asemenea, locul favorit de antrenament si relaxare in scopul obtinerii de

perfornante, al sporturilor de performanta din diferite discipline. Cercetarea medicala a demonstrat
benefica influenta a curei de altitudine in ceea ce priveste cresterea capacitatii de efort si
concentrare, a eliberarii de stres.

In statiunea Poiana Brasov exista si posibilitatea practicarii de gimnastica medicala sub

supraveghere stricta.
 Seara turistii au mai multe posibilitati de a-si petrece timpul liber, fie in discoteci(Violeta,
Sport, Ciucas si altele), fie in restaurante cu orchestra (Capra Neagra, Ciucas, Vanatorul). La
cererea acestora se pot organiza cine cu specific: haiducesc, romanesc, ciobanesc, vanatoresc, etc.

De asemenea se pot organiza excursii de o zi in statiunile din zona, vizitandu-se obiective de

larg interes turistic (Rasnov, Brasov, Predeal, etc).

Actuala oferta a statiunii poate satisface cele mai exigente cerinte ale turistilor romani si
straini, fiecare sezon avand o paleta larga de agrement. Activitatea turistica cea mai intensa se
desfasoara pe perioada sezonului de iarna, cand oferta turistica are mari compartimente: oferta
turistica specifica si oferta turistica complementara (apreschi – activitati de agrement pe tot
parcursul anului).

De asemenea, Poiana Brasov poate gazdui diferite consfaturi, intruniri, simpozioane pentru
grupuri de 150-200 de persoane, asigurandu-se cazarea, masa si sali de conferinta, la care se
adauga seara si la sfarsit de saptamana, variate programe de agrement, excursii prin imprejurimi
(unul dintre cei mai apreciati pentru organizarea unor astfel de evenimente fiind hotelul Sport – al
grupului ANA HOTELS ). Poiana Brasov ramane unul din locurile preferate pentru organizarea
intalnirilor de afaceri, congrese si seminarii. In prezent statiunea se afla intr-o continua
transformare. Pe zi ce trece apar tot mai multe locatii noi, crescand gradul de confort si satisfactie
al turistilor ce aleg sa-si petreaca vacantele in statiune.Cunoscuta ca o statiune climaterica
permanenta si de sporturi de iarna, Poiana Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de
liniste care te face sa te detasezi rapid de mediul citadin. Vara turistul invatat cu muntele poate sa
faca drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee
marcate, dar poate sa surprinda si adevarata natura, intrand pe potecile umblate numai de
salbaticiuni. Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de schi de diferite grade de dificultate
destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta schiului. Transportul pe munte este asigurat cu
mijloace mecanice pe cablu.

          

  1 Incadrare geografica si cai de acces

 Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si
totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite
de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom
special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac,
un funicular, un teleferic, un ski lift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci,
baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria
A, in vile sau cabane.

             Asezare geografica

Statiunea turistica Poiana Brasov este situata in partea centrala a tarii, In Muntii Postavaru
din cadrul Carpatilor de Curbura, la sud de Depresiunea Brasovului. Muntii Postavaru apartin,
impreuna cu Masivul Piatra Mare (de care ii separa valea Timisului),de grupul Muntilor Barsei.
Statiunea se afla la intersectia meridianului de 25o 33’ 12” longitudine estica cu paralela de
45o 35’ 42” latitudine nordica, la o altitudine de 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de
care o leaga o sosea moderna.

Perspectiva ce se deschide din Varful Postavarul, este foarte larga privirea cuprinzand
intreaga Tara a Barsei pana dincolo de Olt, catre nord si est – lantul Carpatilor Rasariteni, iar catre
sud si est Muntii Bucegi, Piatra Craiului si culmile indepartate ale Fagarasului.

Tot din muntele Postavarul fac parte Pietrele lui Solomon si stancile Tampei din raza orasului
Brasov.

Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Postavarul la est si ale Muntilor Poiana Brasov la
est, pe un platou intins, larg ondulat cu altitudini cuprine intre 950 -1050 m. Masivul Postavarul
situat la nord-vest intre Valea Cheii – Valea Timisului si Poiana Brasov atinge inaltimea maxima
de 1804 m in Varful Postavarul.

Culmile montane care se gasesc in apropierea statiunii au altitudini cuprinse intre 1000
– 1450 m – Pisiac, Poiana Ursului, Prapastia Lupului, Muchia Groapa Lunga, Poiana Ruia, exceptie
fac Varful Postavarul (1799 m), Muchia Cheii, Stejarisul, Tampa, etc. Prezenta calcarelor, a gresiilor
si conglomeratelor confera Muntilor Postavarul peisaje deosebite. Versantul vestic care domina
statiunea este mai inclinat cu numeroase partii, este mai slab fragmentat si prezinta unele pante
reduse.

Prin pozitia sa, in zona centrala a tarii, statiunea Poiana Brasov se afla la distante apreciabile
de punctele de frontiera (peste250 km).

Acesta perla a turismului montan, renumita mai ales pentru sporturile de iarna, se afla la 12
km de municipiul Brasov, situata pe E60 si o diferenta de nivel de 430 m, pe un drum judetean
modernizat, care a fost dat in folosinta in anul 1965 si urmeaza in cea mai mare parte traseul de
culme al unui vechi drum de carute.

Punctul de plecare este situat in centrul Brasovului, langa Biblioteca Judeteana - la o inaltime
de 590 m – la punctul inferior al strazii  Sirul Livezii.

Potentialii turisti ce se indreapta spre Poiana Brasov dinspre Pitesti pot folosi soseaua
modernizata Rasnov - Poiana Brasov (11 km, 390 m diferenta de nivel).
 Soseaua porneste din centrul orasului Rasnov si urca spre est in lungul Vaii Cetatii, spre
Poiana Brasov, folosita ca traseu pentru competitiile automobilistice de raliu.

Accesul in statiune se realizeaza, deci si printr-o a doua sosea modernizata, dinspre Rasnov,
dar si prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitatile Brasov, Timisul de Jos, Timisul de
Sus, Predeal, Paraul Rece, Rasnov si Cristian.

Statia C.F.R. Brasov asigura un acces comod, ea fiind asezata pe traseul principalelor
magistrale feroviare care leaga capitala de centrul, nord-vestul Romaniei, raportandu-se in acelasi
timp si la punctele de frontira de pe granita sudica (Giurgiu), vestica (Curtici), sau nord-vestica
(Episcopia Bihorului).   Distanta fata de capitala este de 184 km.

Distanta fata de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar fata de aeroportul
international Otopeni de 164 km.

       

   2 Scurt istoric al statiunii

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov.
Prima constructie inceputa aici a fost o cabana , construita la inceputul secolului trecut (1904), pe
locul denumit Poiana de Jos, iar in 1906 se desfasoara primul concurs intern de schi. Pana in anul
1951 ramane un pitoresc decor natural numarand numai 15-20 de vile frecventate mai mult in
zilele de sarbatoare si la sfarsit de saptamana. Odata cu organizarea jocurilor mondiale universitare
de iarna din 1951 Poiana Brasov devine prima statiune montana din tara destinata indeosebi
practicarii sporturilor de iarna.

         Statiune turistica de interes national, Poiana Brasov este etalonul statiunilor unde se pot
practica sporturile de iarna. A debutat in anii '50 -'60 cand a atras prin frumusete, virginitate si
primele servicii in turism de inalta clasa, pretentioasa clientela germana. Romanticul Hotel Sport
apartine acelei perioade. In anii '70-'80 s-au construit hotelurile moderne, care puteau gazdui 2000
de persoane pe zi, Alpin, Soimul, Ciucas, Teleferic, Piatra Mare, Bradul ,s.a., apogeul fiind atins in
anii '80 cand iernile erau dedicate turistilor britanici. Seviciile de alimentatie au fost la cote maxime
in anii '70-'80 si- au revenit dupa 2000, cu cateva exceptii care au pastrat standardele. Scolile de
instructori de schi au luat amploare inca din anii '70, crescator pana in prezent. A urmat o perioada
de tranzitie iin anii '90 cand majoritatea unitatilor au parcurs etape de modernizare sau au aparut
altele noi. Azi, Poiana Brasov are o noua infatisare, o combinatie intre un centru rezidential de
vacanta si o statiune de iarna, cu doua tinte ale unitatilor, turismul de bussines si cel de relaxare.
Unitatile de cazare modernizate si cele noi aparute apartin sectorului privat. Serviciile sunt
structurate pe categorii, dar daca ar fi sa selectam printr-o reintoarcere imaginara in trecut, pentru
calatorii de rand, am alege pentru alimentatie, serviciile de servire din anii '70 combinat cu
accesoriile si posibilitatile prezentului, iar pentru cazare confortul de azi si preturile din anii '70
-'80. Desi drumurile sunt curatate fiind practicabile si iarna, parcarile nu sunt suficiente intr-o zi de
maxima afluenta turistica. Pretul pentru o zi de schi a ramas relativ accesibil pentru fani. Astazi,
Poiana Brasov este o statiune de lux, cu pachete de sejur care se adreseaza in special oamenilor de
afaceri, clasei bogate si mijlocii, turistilor straini, infrastructura ospitalitatii fiind orientata si
dezvoltata catre trei si patru stele, dar permite o zi de relaxare si sanius oricui isi doreste sa
descopere albul iernii, intr-un decor de vis.

             Prima constructie, mentionata documentar in anul 1904, a declansat dezvoltarea acestei

regiuni pentru ca in anul 1906, Poiana Brasov sa fie declarata statiune turistica.
             Trei ani mai tarziu in anul 1909 a avut loc prima competitie de ski iar in anul
1951, statiunea Poiana Brasov, gazduieste Jocurile Internationale de Iarna studentesti.

             In acest moment, Poiana Brasov se afla intr-o continua extindere si modernizare.
Numeroase hoteluri, pensiuni si vile au fost construite in ultimii ani, iar serviciile oferite catre
turistii romani si straini au devenit complexe.

             Gradul de confort si calitatea serviciilor, recomanda Poiana Brasov in orice sezon, dar in
special in sezonul de iarna. Dintre monumentele reprezentative  mai mult ca arhitectura ale
statiunii se numara: Biserica Sf. Ioan, Sura Dacilor, Coliba Haiducilor.

              3 Potentialul turistic

         Activitatea turistica este determinata de satisfacerea unor nevoi ca odihna, recreerea,

distractia, cunoastere;  Acest lucru este posibil in conditiile existentei unui cadru adecvat,
nepoluat, a unor valori de cultura, arta si c i v i l i z a t i e   capabile sa trezeasca interesul turistilor,
sa genereze  si sa stimuleze calatoria.
Parte integranta a ofertei turistice, potentialul constituie, prin dimensiunile si
varietatea componentelor sale prin valoarea si originalitatea acestora, conditia esentiala .1
a dezvoltarii turismului in limitele unui perimetru.
Potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta ansamblul elementelor ce se constituie ca
atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.
  Pentru definirea continutului potentialului turistic, in literatura de specialitate sunt
consacrate notiuni ca: atractii turistice  si resurse turistice.
Atractiile turistice se limiteaza la elementele care atrag atentia, produc impresie, incita la
calatorie.
Resursele turistice - notiunea este utilizata pentru a desemna motivul de vizitare, se
refera atat la atractia propriu-zisa cat si la modul de exploatare. De asemenea, pentru
exprimarea ansamblului atractiilor se mai utilizeaza si conceptele de 'fond turistic' si
'patrimoniu turistic'.

Si in aceasta situatie se impun cateva precizari; daca notiunea de fond turistic, definit prin
totalitatea resurselor

          3.1. Potentialul turistic natural

Datorita reliefului, complex ca forme si nivele, se semnaleaza variatiuni climatice multiple

manifestate in cadrul aceluiasi sezon. Pozitia si frumusetile naturale ale Poienii Brasov, climatul
alpin agreabil, - fiind numita si „Poiana Soarelui” -, peisajul incantator ce se desfasoara in acest
loc, nenumaratele posibilitati de petrecere a timpului liber, constituie o permanenta atractie pentru
turistii romani si staini.

      
3.1.1. Relief

Privita de la inaltime Poiana Brasov pare o mica oaza in imparatia muntilor imbracati de
haina verde a padurilor de molid si de fag, in care vilele si hotelurile cu o arhitectura pe cat de
variata pe atat de moderna, imprima un plus de pitoresc.

Pe langa altitudinea si morfologia generala a reliefului, culmile si inclinatiile au un rol

primordial asupra regimului climatic.

Componentele factorilor naturali sunt: altitudinea, peisagistica, relieful, orientarea fata de

punctele cardinale, vegetatia, pozitia in cadrul geografic si evident conditiile de clima cu accent
deosebit de caderile de zapada, grosimea si durata stratului de zapada.

Culmea principala alungita pe directia sud-vest si nord-est, este alcatuita predominant din
calcare. Prezenta calcarelor in partea inalta a Postavarului explica forma piramidala a varfului
Postavarul, iar in forma zimtata a Muchiei Cheii, care la capatul sud-vestic se termina cu Cheile
Rasnoavei.

Versantul vestic coboara abrupt spre Poiana Brasov, iar spre Valea ingusta a Timisului
coboara versantul estic, care este fragmentat in numeroase culmi. Postavarul, ca structura
petrografica este constituit din conglomerate-calcaroase, roci argiloase, pe alocuri gresii.

Muntii Poiana Brasov sunt situati la vest de masivul Postavarul si au aspectul unui platou
intins, larg si ondulat, alcatuind o zona mai joasa cu altitudini intre 900-1000 m.

Se evidentiaza doua zone pitoresti: la poalele Postavarului este situata „Poiana Mica”, iar in
sectorul sud-estic este situata „Poiana Mare” sau „Poiana de jos”. In Poiana Mica s-a dezvoltat
statiunea turistica „Poiana Brasov” de interes national si international, cunoscuta ca statiune
climaterica permanenta si de sporturi de iarna.

Muntii Poiana Brasov sunt dezvoltati pe conglomerate calcaroase hiatice de culoare cenusiu
rosiatice si calcare albe. Formatiunile calcaroase predomina in culmile vestice si sudice unde s-a
format un relief specific.
 Muntii Poiana Brasov sunt strajuiti spre est de culmea principala a Muntilor Postavarul,
denumita si Cristianul Mare, pe al carei versant vestic sunt situate principalele partii de schi,
mijloace de transport pe cablu si trasee turistice care conduc spre varf.

In partea centrala a Muntilor Poiana Brasov au o larga dezvoltare conglomeratele, cunoscute

sub denumirea de conglomerate de Postavarul.

Muntii Poiana Brasov sunt fragmentati de o retea de vai densa care apartine in totalitate
bazinului hidrografic al Oltului. Paraiele care se scurg spre sud, vest si nord-vest fac parte din
bazinul Ghimbaselului, afluent al Oltului.

Paraul Poienii, care conflueaza cu Valea Cheii in sudul Muntilor Brasovului, in apropierea
cabanei Cheia, formeaza colectorul principal al apelor care dreneaza statiunea si culmile
inconjuratoare.

3.1.2  Hidrografie                

Hidrografia este o vasta retea de rauri de granita si interioare si debitul acestora, de numeroasele

locuri naturale de natura foarte diversa si situate pe toate treptele de altitudine . lacuri de
munte  de tip galciar, carstic, vulcanic, baraj natural.

Muntii Poienii Brasovului sunt fragmentati de o retea de vai densa care apartine in totalitate
bazinului hidrografic al Olutlui. Paraiele care se scurg spre sud, vest si nord-vest fac parte din
bazinul Ghimbaselului, afluent al Oltului, care conflueaza cu acesta in apropierea localitatii Bod.
Cele din nord-est (Valea Cetatii, Sipotu, Paraul Ciurii) se varsa in canalul Timis-Ghimbasel.
3.1.3. Clima                                             

            Clima reprezinta dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosfera dintr-un

anumit loc sau regiune de pe glob, intr-un interval de timp foarte mare. Contribuie la crearea
ambiantei favorabile calatoriilor, in general prin valorile de temperatura inregistrate, regimul
eolian. Climatologia este un mijloc terapeutic eficient in cazul multor afectiuni si un element
indispensabil practicarii unor sporturi.

            Specifica marii majoritati a judetelor din interiorul arcului carpatin, clima Brasovului se
caracterizeaza prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip
continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si
temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Clima faciliteaza in general valorificarea din plin a
bogatiilor naturale. Statiunea turistica Poiana Brasov se bucura de un climat alpin agreabil de
nuante mijlocii, meritandu-si numele de Poiana Soarelui, oferind iubitorilor de natura un paradis
unic intr-o atmosfera calda si ospitaliera.

 Poiana Brasov este o statiune cu activitate permanenta. Astfel, iarna sunt intrunite conditii
pentru practicarea schiului si a altor sporturi de sezon, iar in celelalte anotimpuri climatul
favorizeaza drumetiile si excursiile. Temteratura medie anuala in statiune este de 5,8 0C,
comparabila temperaturilor inregistrate in alte statiuni de renume international, ca: Chamoix
(6,30C), Cortina d’Ampezzo (6,60C) si Zakopane (4,80C).

Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul

iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare
a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura
maxima absoluta fiind de 37° C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de
aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea
aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an.
Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si
3,2 m/ s. Primele ninsori se inregistreaza spre sfarsitul lunii noiembrie, iar ultimele in luna aprilie,
cu garantia unui strat de zapada constant intre jumatatea lunii decembrie si sfarsitul lunii martie

Conditiile de clima asigura un strat de zapada intre 50 cm in Poiana Brasov si 100 cm pe

masivul Postavaru. Stratul de zapada in Poiana Brasov dureaza in medie cam 120 zile pe an, fiind
ideal pentru ski sau snowboard.

In celelalte anotimpuri climatul favorizeaza drumetiile si excursiile. Totalitatea

caracteristicilor de relief si implicit cele climatice, explica producerea frecventelor inversiuni de
temperatura intalnite pe versatii vailor sau in depresiuni. Adeseori, in timp de iarna mai cu seama,
in vreme ce depresiunile sunt acoperite cu nori sau bantuite de frig, in Poiana Brasov, pe
Postavarul sau la Predeal, timpul este senin, mercurul termometrului urca pana la +15 0C (la
soare), oferind turistilor posibilitatea sa faca bai de soare. Urmare a varietatii reliefului, elementele
climatice particulare se fac simtite in permanenta si sub diferite intensitati calorice: este cazul asa-
numitelor brize de munte, in fond curenti de aer ce se deplaseaza pe timpul zilei de jos in sus, spre
piscuri, seara directia vantului schimbandu-se dinspre inaltimi spre vai. Asadar din punct de vedere
climatic se diferentiaza doua zone absolut distincte, si anume: zona montana, cu precipitatii
abundente, mai cu seama in timpul iernii, si diferente mici de temperatura, respectiv zona
depresionara, cu un mai pronuntat caracter continental Clima este tonic stimulanta specifica zonei
de munte. Temperaturile medii sunt in luna Iulie de 14.5 C si pot ajunge in ianuarie la -5 C.
Precipitatiile  ajung la 900 mm anual (ploi frecvente). Stratul de zapada dureaza aproximativ 120
de zile pe an.

Temperatura maxima inregistrata este de 27,70C, iar minima de 20,80C. Variatia termica
inregistrata este mai mare vara si toamna (120 – 140C) si mai mica pe timpul iernii (80 – 90C).

Poiana Brasov, medical vorbind, este o veritabila farmacie naturala. Nu sunt necesare
vaccinuri de nici un fel la intrare in Romania, indiferent din ce tari vin turistii. Ingrijirea si
asistenta medicala este asigurata de spitale de stat sau clinici particulare la preturi acceptabile.

Aerul este curat, plin de ozon si fara praf. Presiunea atmosferica scazuta si ionizarea
atmosferica sunt factori de tratament recomandati in tratarea nevrozelor astenice, supraincarcarilor
psihice si intelectuale, anemiei, bolilor endocrine si respiratorii (pneumonii, astm bronsic etc.).

3.1.4 Fauna                                         

                   

                                                                

   Fauna - denumirea provine din latina zeita romana a fertilitatii   fecioarelor si femeilor. Termenul
defineste totalitatea vietuitoarelor din regnul animal care traiesc intr-o anumita regiune sau areal
geografic. Acest termen larg cuprinde:

Macrofauna (vertebratele si nevetebratele):

       Fauna aviara (pasarile)

       Fauna entomologica (insectele)

       Amfibiile, reptilele

       Fauna ihtiologica (pestii)

       Mamiferele etc.

Microfauna (animalele microscopice):

       Protozoarele etc.
       Fauna are din punct de vedere cinegetic importanta estetica si stiintifica. Fondul
cinegetic  reprezinta principala atractie pentru turismul de vanatoare si pescuit sportiv. In acest
sens Romania dispune de un potential mare de atractivitate, circa 3600 de specii, dintre care
cu insemnatate cinegetica: ursul brun, cerbul, rasul, capriorul, mistretul, cocosul de munte,
rata salbatica.

       Curiozitati sau monumente ale naturii au impus organizarea lor in arii protejate de
tipul  parcurilor si rezervatiilor.

In padurile din imprejurimile statiunii isi duc viata numeroase animale salbatice, dintre care
se pot mentiona cerbii,caprioarele,mistretii, ursii si vulpile. Mai rar au fost semnalati lupii. In paduri
traiesc si numeroase pasari, dintre care unele sunt ocrotite prin lege:corbul(Corvus corax),
sorecarul comun(Buteo buteo) etc.

3.1.5 Vegetatie                                 

       Vegetatia este un factor de stimulare a calatoriilor turistice reprezentata prin pajisti,

areale forestiere valoroase prin suprafetele pe care se intind, bogatia si varietatea speciilor
monumente ale naturii. Ea constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru
organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta.

Statiunea Poiana Brasov si imprejurimile sale sunt caracterizate printr-o mare varietate a
covorului vegetal, corespunzator etajarii conditiilor fizico-geografice. Statiunea se extinde in
cuprinsul unor poieni acoperite cu pajisti secundare formate in urma defrisarii padurilor. Aceste
pajisti sunt formate din paius rosu, iarba vantului, taposica si numeroase plante si flori, ca
margaretele, clopoteii, gentianele, brandusele etc.

Din primavara pana toamna tarziu, pajistile alpine, care intrunesc cele mai interesante
unitati de vegetatie si raritati floristice, sunt acoperite de covorul smaltuit al florilor ce se ridica
dintre ierburi (rogoz, parusca, teposica), impresionand prin varietatea lor cromatica pe masura ce
coboram, incep uriasele paduri de rasinoase, predominate de molid (Picea excelsy) si larice (Laris
europaea), iar in unele locuri intalnim chiar si tisa (Taxus baccata). Alaturi de molid apare adeseori
paltinul (Acer pseudoplatanus), sorbul de munte (Sorbus aucuparia) si mai rar, zada (Larix
decidua). Monotonia padurilor de molid este punctata de poieni destinate exclusiv pasunatului.
Apoi, locul padurilor de molid este luat de cele de brad (Abies alba), paduri in care se amesteca
molidul si fagul (Fagus silvatica). Intre 1100 m si 1800 maltitudine, coniferele constituie in general
elementul principal. Odata cu schimbarea altitudinii, raportul se schimba in favoarea foioaselor, cu
deosebire a fagului, care creste impreuna cu diferiti arbusti. Dintre acestia alunul (corzllus
avellana) este cel mai raspandit. Datorita conditiilor topoclimatice, de sol si de relief – ca si in cazul
climei - , inversiunile de vegetatie constituie fenomene la fel de interesante. Astfel, la o altitudine
de 1050 m, gorunul (Quercus petraea) creste alaturi de molid. Tot aici, bradul patrunde adanc in
zona gorunului, iar molidul coboara pana sub 800 m(la Noua). La altitudini de peste 1600 – 1700
m, in tara stancilor golase de calcar, turistul devine martorul luptei pentru existenta dusa prin
aceste locuri de flora, putand patrunde modul in care o mare varietate de plante a izbutit sa se
adapteze conditiilor vitrege dictate de natura. Astfel pe pajistile si padinile crestelor, intalnim
„fustuca rubra”, „agrostis tenius”, „nardus stricta” si numeroase plante cu flori: margarete
(chrzsanthemum leuchantemum), clopotei (campanula), gentiane, bujori de munte, vinete de
stanca, viorele alpine, precum si gingasa floare de colt.

          3.2 Potentialul turistic antropic

         Factorul antropic reprezinta totalitatea actiunilor omului in raport cu natura, precum si

urmarile acestora asupra reliefului, conditiilor naturale, vegetatiei si faunei. De cele mai multe ori,
acest este un factor negativ.

Relieful antropic se refera la relieful format prin interventia omului sau care reflecta totalitatea
transformarilor mari datorate omului: lacuri artificiale (lacuri de acumulare), canale (Canalul
Dunare-Marea Neagra), cariere, exploatari miniere de suprafata, baraje, diguri, halde de steril (din
activitatile miniere), ramblee, deblee etc.

Omul, dispunand de tehnici avansate, produce modificari importante in scoarta terestra, iar
acestea duc la aparitia unui relief specific denumit relief antropic. Influenta omului asupra scoartei
terestre se poate manifesta direct (crearea de gropi, tuneluri, diguri, cariere) si inderect,
accelerand actiunea unor agenti naturali (defrisarea padurilor, pasunatul, irigarea terenurilor).

Modelarea reliefului de catre om poarta un aspect constructiv si destructiv si poate avea un

caracter local si regional.

In aceasta categorie intra tot ceea ce a creat mai de pret omul in decursul timpului, varietatea
si bogatia obiectivelor de  acest fel fiind extrem  de mare si in continua crestere, gratie pe de-o parte
descoperirii si punerii in valoare a unor monumente istorice si de arta , apartinand trecutului, pe de
alta parte prin includerea in aceasta categorie a unor creatii moderne. Ca si in cazul Naturii, nu tot
ceea ce a realizat omul in decursul timpului, a celui istoric in situatia de fata, prezinta
interes  turistic si, in plus, unele obiective nu au avut initial aceasta calitate (au fost construite din
cu totul alte motive), ci au dobandit-o ulterior din motive foarte variate.

              La polul opus, unele asemenea obiective au fost realizate tocmai in scopuri turistice .

             Se pot enumera urmatoarele obiective antropice:

- vestigiile arheologice

- monumentele istorice, de arta si arhitectura

- institutiile si evenimentele cultural artistice

- arta si traditia populara

      - localitatile urbane si rurale

Denumirile principalelor obiective turistice din  Poiana Brasov sunt deosebit de

sugestive , facand trimitere la origini istorice  , cum ar fi : restaurantul „Sura Dacilor”,Hotelul
 „Acasa la Dracula” , sau la mediul natural care inconjoara statiunea :Hotelul „Piatra Mare” ,
Hotelul „Alpin”, Hotelul”Sport” Restaurantul „Stana Turistica”.

               Elementele de etnografie si folclor se intalnesc  si se imbina armonios atat in arhitectura

acestor locatii cat si in programele artistice  care sunt oferite turistilor.

               Componentele potentialului natural si antropic  prezinta interes  prin valoarea estetica ,

cognitiva si recreativ – distractiva , calitatea factorilor naturali de cura , posibilitatea practicarii
unor sporturi.

               3.3.Indicatii terapeutice

               Avand in vedere conditiile climatice si aerul pur si puternic ozonat, lipsit de praf si
alergeni, Poiana Brasov este ideala pentru tratarea urmatoarelor boli si afectiuni:

 nevroza astenica
 anemii secundare
 boli endocrine
 boli ale aparatului respirator

Acesti factori naturali de cura sunt ideali pentru combaterea starii de epuizare si surmenaj
fizic si intelectual.Poiana Brasov este si o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent intr-
un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea
atmosferica relativ scazuta, si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea
pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual,
pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului
respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite
forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).

         

   4 Forme de turism specifice statiunii. Turismul de

afaceri in Poiana    Brasov

             Formele de turism intalnite in Poaina Brasov sunt:

- turismul pe cont propriu si organizat

- turismul de sejur

- turism continuu

- loisir, recreere si vacante

- vizite la rude si prieteni

- afaceri si motive profesionale

- tratamente medicale

            Turismul de afceri in Poiana Brasov cuprinde o varietate de forme distincte ale turismului

de afaceri printre care se numara: calatorii ale individului in scopul afacerilor in general, deplasarea
zilnica spre si de la locul de munca aflat inafara zonei de resedinta a lucratorului,  conferintele si
intrunirile locale, regionale si nationale organizate de asociatii si corporatii, marile congrese si
conventii internationale, cursuri de formare si initiere, exhibitii, lansari de produs, turism de
motivare, migratia fortei de munca pe termen scurt, schimburi adresate studentilor si cadrelor
didactice, deplasarea in scopului transportului unor produse catre piata unde se vor vinde, livrarea
produselor la consumatori, servicii militare desfasurate in alt loc decat baza utilizata de obicei,
calatorii in scopuri caritabile, calatoriile oamenilor din guvern in folosul statului, etc

           Natura elementelor de atractivitate ( muntele , traseele turistice) ,  posibilitatea  utilizarii

diverselor mijloace de transport au condus la segmentarea pietei turistice  in functie de motivatia
turistilor. Astfel in Poiana Brasov  se disting urmatoarele forme de turism: de agrement , cultural ,
de odihna si recreere , sportiv , de cumparaturi si de reuniuni ( afaceri si congrese ).

5 Oferta de servicii a statiunii

5.1 Servicii de cazare

           Serviciile de cazare raspund uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului, si anume

odihna si innoptarea. Fara existenta unor astfel de echipamente nu se poate realiza un consum
turistic.

           In prezent, in Poiana Brasov isi desfasoara activitatea 12 hoteluri ce au o capacitate de 403
locuri, clasificate la 3 si 4 stele. Celelalte structuri includ vile, care totalizeaza 224 de locuri, 5
restaurante si o cabana, cum ar fi Cabana Postavarul , aflata la altitudinea de 1.602 m si la care se
poate ajunge de pe Drumul Rosu  - partia de schi cu cel mai usor grad de dificultate sau Cabana
Cristianului, situata la 1.704 m altitudine, in prezent in faza de reconstructie, la care se ajunge cu
telegondola, in prezent in faza de reconstructie.De mentionat ca in ultimii ani s-au construit multe
hoteluri/vile de capacitate mai mica dar foarte intime care ofera un foarte bun raport calitate/pret.

            Pentru cei care doresc un plus de valoare si o  calitate ridicata a serviciilor, Poiana Brasov
le sta la dispozitie cu o larga oferta in domeniul hotelier. Punand clientul pe primul loc angajatii
reusesc sa raspunda la un nivel inalt al calitatii si cerintelor celor mai dificili clienti.

            In statiunea Poiana Brasov sunt aproximativ 1187 spatii de cazare,in hoteluri, pensiuni sau
vile, plus inca 240 in constructie. Spatiile de cazare au un grad de confort de la 2 pana la 5 stele.
Dintre hoteluri amintesc:

                    Miruna, cu dotari ale camerelor specifice hotelurilor de patru stele, facandu-i pe

clienti sa se gandeasca la o revenire cat mai curand. Hotel Miruna ofera 40 de locuri de cazare
impartite in 18 spatii de cazare, fiecare cu structura si pozitionare unice: 3 camere duble cu pat
matrimonial, 7 apartamente de 2 locuri cu living-room si dormitor cu pat matrimonial,  1
apartament de 4 locuri cu living-room si 2 dormitoare cu pat matrimonial, 1 apartament de 5 locuri
cu living-room, 2 dormitoare cu pat matrimonial si o camera single ,o vila de 5 locuri compusa
din:  o camera single,  o camera dubla cu pat matrimonial , un apartament de 2 locuri cu living-
room si un dormitor cu pat matrimonial; bucatarie proprie,  living-room comun ,o vila de 6 locuri
compusa din:  o camera dubla cu pat matrimonial ,o camera twin double , un apartament de 2
locuri cu living- room si un dormitor cu pat matrimonial, bucatarie proprie, living-room
comun.                             .        
               Toate camerele sunt dotate cu: telefon international, TV color si televiziune prin cablu,
minibar, posibilitate de conectare la Internet, cabine de dus cu hidromasaj, room-service.

               Piatra Mare, Hotelul are 176 de camere dupa cum urmeaza: 132 camere
standard , 9 camere cu doua locuri si scara interioara , 4 apartamente, 2 apartamente cu doua
locuri , 2 apartamente cu patru locuri dotate cu jacuzzi , 18 camere single , 12 camere large
double.                          .
              Fiecare camera este dotata cu: minibar, cablu TV, baie, telefon, balcon. Apartamentele
sunt spatioase, mobilate modern si sunt dotate cu hidromasaj. Pentru familiile mai numeroase
spatiul de cazare cel mai potrivit este garsoniera.

               Ruia, avand 20 camere duble , 10 apartamente tip 'junior',2 apartamente

tip  'prezidential'.Capacitatea totala este de 78 locuri.

     Alpin, cu  144 camere duble, 6 camere duble executive si 4 apartamente dotate cu

TV color, cablu, telefon international, mini-bar, terasa, mobilier incadrat perfect in peisajul
montan.  Alpin Resort Hotel - dispune de: 240 locuri in restaurant cu formatii live, terasa, mobilier
incadrat perfect in peisajul montan, sala de conferinte 400 locuri, incepand cu luna iulie 2005,
piscina de dimensiuni semi-olimpice, salon five o'clock cu pian live,  kindergarden.

               Eurohotel, cu 110 camere duble, suite si apartamente cu baie, telefon

international, televiziune prin satelit, minibar.

               Hotel Bradul, Hotel Poiana, Hotel Sport, aflate la baza partiei Bradul, cele 3

hoteluri ANA Hotels - Poiana Brasov pun la dispozitie 197 de camere standard si de lux in: camere
standard twin–92,camere standard matrimonial – 42 ,camere standard single–5,apartamente–12,
garsoniere–15,Camere de lux twin–20, camere de lux matrimoniale–8, apartamente VIP – 3.

                Tirol, avand 120 de locuri de cazare disponibile in camere single, duble,

garsoniere si apartamente mobilate modern si echipate cu telefon international, internet si terase

               Ciucas, dotata cu 188 locuri de cazare, structurate in: 78 de camere duble,  13

apartamente, 3 apartamente de lux, dotate la standarde europene de 3 stele.
Spa - Hotelul pune la dispozitie o baza de tratament, dotata cu o sala de gimnastica (pentru fitness
si wellness), sauna, masaj, jacuzzi, bai galvanice, electroterapie, salina, bai carbo - gazoase,
impachetari cu namol, cu cafea, cu ciocolata, cu spirulina, aplicatii cu parafina, masti faciale si un
cabinet medical de specialitate.                                          .
Conferinte - Complexul de conferinte, prin cele 5 sali cu o capacitate totala de 300 persoane,
asigura toate facilitatile organizarii evenimentelor de acest gen.

               Poiana Ursului,cu  42 de camere si apartamente: 15 duble matrimoniale, 17

duble twin, 6 apartamente, 2 garsoniere si 1 duplex (2 DBL alaturate care comunica). Camerele pot
fi special amenajate si personalizate pentru diverse categorii de clienti.

               Acasa la Dracula, avand in dotare pentru organizarea evenimentelor Sala

Sighisoara (multifunctioanla): 200 locuri, Sala Cavalerilor: 18 locuri, Sala Misterelor: 16 locuri, Sala
Snagov: 12 locuri
                Royal, cu 18 camere double, 2 garsoniere si 11 apartamente (8 apartamente lux
dotate cu jacuzzi si cabine de dus cu hidromasaj), frigider dotat cu minibar, televizor (cablu),
telefon international, internet la cerere.

                Soimul, 107 camere dispuse pe 5 etaje. Capacitate nominala este de 241 locuri.

Fiecare camera are grup sanitar propriu (cada de baie sau dus, la alegere), telefon cu acces
international ,televizor color ,balcon.

               Edelweiss Hotelul dispune de 20 spatii de cazare, structurate astfel: 14 camere

duble Standard (8 cu paturi twin si 6 cu pat matrimonial), 3 camere duble Premier (cu jacuzzi), 3
apartamente family.

               Condor - hotelul dispune de 21 camere duble, 2 apartamente cu cate 4 locuri de

cazare fiecare.

               Miraj, avand 26 camere duble, 3 single si 5 apartamente, toate dotate la

standard de 4 stele. Hotelul mai dispune de sala de fitness, bar de zi.

dintre pensiuni :

     Pensiunea Heraldic Club,

     Pensiunea Valentin,

     Alex,

     Escalade,

     Cassandra,

     Limor,

     Vinga,

     Montana,

     Alexandra,

     Stejeris,

     Warthe.

iar ca vile : Zorile, Casa Viorel, Daria, Diana, Rossignol, Crocus, Scherg, Dream Slalom.

           5.2 Servicii de alimentatie publica

Alimentatia este deosebit de complexa si nu se rezuma doar la satisfacerea in exclusivitate a

nevoii consumatorului-turist. Totusi dinamica ei este din ce in ce mai influentata de evolutia
circulatiei turistice, ceea ce justifica asocierea ei activitatii de turism.
 Statiunea Poiana Brasov  ofera variante diverse,  incepand cu pizzerii pana la
restaurante elegante. Preturile sunt si ele variate, multumind si bugete de familie reduse dar si pe
cele cu pretentii.

Apreciind semnificatia si importanta crescanda a relatiei de interdependenta dintre

alimentatie si turism, agentii economici si institutiile ce vegheaza asupra dimensiunilor cantitativ-
calitative ale industriei turistice trebuie sa-si orienteze eforturile de perspectiva menite sa
directioneze corespunzator si realist dezvoltarii sectorului respectiv. Acesta cu atat mai mult, cu cat
este cunoscut faptul ca nivelul dezvoltarii alimentatiei se numara printre marimile de apreciere a
satisfactiei consumatorilor turisti si nu numai.

Prin unitate de servire se intelege localul format din una sau mai multe incaperi, dotate cu
utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in care se
incadreaza unitatile in conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi practicate: unitati cu
grad de confort si regim de preturi de lux, de categoria I, II si III; unitati cu grad de confort si
regim special de frecventare cantine restaurante. 

Restaurantul este localul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire,
punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de produse culinare, produse de cofetarie –
patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.

Cateva restaurante reprezentative pentru aceasta locatie, exceptand toate unitatile de

alimentatie din dotarea hotelurilor, ar fi:

 Sura Dacilor, un restaurant cu specific rustic: 3 saloane cu 300 locuri, amenajate in stil
autentic, dezvaluind vechimea si farmecul unei indepartate lumi dacice;
 Restaurant Vanatorul, ce ofera , pe langa preparatele vanatoresti si o gama variata de alte
produse culinare;

      

      

                                                                    

Preparate la gratar , bar , terasa                    Fanda Kurtos Kalacs- Kurtos Kalacs

              
                

  Capra Neagra - Mancare traditionala                   Coliba Haiducilor –

bucatarie                           

 Romaneasca si pizza pe vatra:                                   traditionala romaneasca

 21 de feluri de pizza preparate pe vatra.                                   

 Restaurantul Tosca - este un restaurant clasic ce ofera o gama diversificata de preparate

culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mancaruri, minuturi, salate, dulciuri
de bucatarie) produse de cofetarie, inghetata, bauturi nealcoolice si alcoolice, etc.
                    

                                                

 Stana turistica – restaurant cu specific romanesc;

           

                                               

5.3 Servicii de agrement

Aceste servicii au ca obiectiv crearea conditiilor pentru distractie si recreere, pentru

petrecerea placuta a timpului liber. In concordanta cu varietatea destinatiilor de vacanta, cu
diversitatea gusturilor si preferintelor turistilor, mijloacele de agrement se prezinta din punct de
vedere al continutului, intr-o gama foarte variata si anume: terenuri de sport, discoteci, partii de
schi.

          Odihna si tratament

Avand in vedere conditiile climatice si aerul pur si puternic ozonat, lipsit de praf si alergeni, Poiana
Brasov este ideala pentru tratarea urmatoarelor boli si afectiuni:

 nevroza astenica
 anemii secundare
 boli endocrine
 boli ale aparatului respirator
 Acesti factori naturali de cura sunt ideali pentru combaterea starii de epuizare si surmenaj fizic
si intelectual.

       Agrement

Statiunea Poiana Brasov ofera numeroase modalitati pentru petrecerea timpului liber. Cele mai
importante activitati in Poiana Brasov sunt sporturile de iarna dar pentru amatorii de distractii sau
pentru cei ce vor sa experimenteze senzatii noi, oferta este diversa. Locul de intalnire al turistilor
seara este la Clubul Rossignol, aflat chiar la baza partiei Subteleferic.  Aici pot bea un vin fiert chiar
pe terasa clubului in zilele insorite. Iar pentru noapte exista Disco Capra Neagra.

       Ski , care se poate realiza pe numeroase partii special amenajate, in timpul sezonului de
iarna.

Cele 8 partii de schii de care dispune Poiana Brasov sunt:

1)          Bradul  : partie de schi pentru incepatori situata la vestul hotelului cu acelasi
nume. Are o lungime de 458 m, o diferenta de nivel de 77 m, altitudinea sosirii fiind 1035 m.
Aceasta pirtie dispune de instalatie de iluminat, teleschi si partie artificiala utilizabila si vara.

2)          Drumul Rosu: partie de schi usoara in Masivul Postavarul. Are o lungime de
3820m, 630 m diferenta de nivel, altitudinea sosiriiin Poiana Brasov fiind de 1120 m. Dispune de
urcare cu telegondola Cristianul Mare.

3)          Kanzel I si II: partie dificila de schi in Masivul Postavarul. Are o lungime de 350
m, o diferenta de nivel de 134 m, altitudinea sosirii fiind de 1660. dispune de instalatie de teleschii.

4)          Partia Lupului: partie dificila, rezervata competitiilor in Masivul Postavaru. Are o
lungime de 2860 m, o diferenta de nivel de 775 m, sosirea fiind altitudinea de 950 m. Dispune de
instalatia pe cablu (telecabinele Kenzel si Postavarul si telegondola Cristianul Mare).

5)          Ruia I si II: partie dificila de schi in Masivul Postavarul. Are o lungime de 540 m,
o diferenta de nivel de 194 m, altitudinea sosirii fiind 1510 m.

6)          Slalom Special: partie pentru schiori cu pregatire medie. Are o lungime de 575
m, inclinare medie de 38% si o diferenta de nivel de 217 m. Dispune de teleschii si de instalatie de
iluminat.
 7)          Sulinar: partie pentru sciori cu pregatire medie in Masivul Postavarul. Are o
lungime de 2440 m, diferenta de nivel de 645 m, sosirea in Poiana Brasov fiind la altitudinea
de 1055 m. Urcarea se face cu telegondola Cristianul Mare, cu teleschiul, precum si cu telecabina
Kanzel si telecabina Postavarul.

8)          Stadion: partie pentru incepatori. Are o lungime de 300 m. Se urca cu teleschiul.

Tabelul.1.  Partii de ski din Poiana Brasov: (  unitate de masura-metri)    

Diferenta de
Lungime
altitudine
Denumire partie Grad de dificultate
     – m-
 -m-
Lupului Dificil 2860 775
Sulinar Medie 2441 645
Kanzel Dificil 350 134
Ruia Dificil 540 198
Subteleferic Dificil 1000 280
Drumul Rosu Usor 3821 630
Bradul Usor 458 77
Stadion Usor 300 32
Slalom Mediu 550 80

Transportul turistic pe cablu:                                                .

TELECABINE SI TELEGONDOLE

Pentru formele de turism cum sunt : sporturile de iarna, alpinismul, aceste instalatii joaca un
rol esential, stimuland sau ingradind dezvoltarea lor.

Se are in vedere extinderea retelei rutiere si pietonale, precum si amenajarea unor locuri de
parcare supraetajate la intrarea in statiune

Tabelul.
 Lungimea  Diferenta de  Capacitate
Telecabine
liniei altitudine transport/ora
'Kanzel' - varful Kanzel 2449 m 693 m 350 pers.
'Capra Neagra' - 
2809 m 737 m 504 pers.
varful Postavarul
Gondola  
'Telegondola' - varful  2096 m 664 m 400 pers.
Cristianu Mare

                        

              -  Telecabina                                         15  - Inot la
piscina                                                              

In Poiana Brasov se poate face baie in piscinele incalzite din cadrul hotelurilor Piatra Mare si
Alpin. In cadrul piscinelor clientii au acces la:

 bar
 fitness
 masaj
 sauna

Dupa o partida de ski, ideale pot fi inotul relaxant si baia de aburi, urmate de un masaj.

       Patinaj

Baza sportiva Olimpia din Poiana Brasov si patinoarul aflat in apropierea satului de vacanta
ofera posibilitatea inchirierii patinelor.                                   

                     
 -Patinaj                                         -  Bungee-jumping                                    
                         

          Cheile Rasnoavei, aflate la 9 km de Poiana Brasov pun la dispozitia amatorilor o instalatie de

bungee-jumping. Bungee-jumping.

Caracteristici

 diferenta de nivel 160 metri (cea mai inalta instalatie din Europa)
 lungimea caderii: aprox. 100 metri
 instalatie omologata

Poiana Brasov ofera amatorilor de senzatii tari posibilitatea zborului cu parapanta, in tandem

(insotit de instructor).

Altitudinea de 1800 m si conditiile optime, precum si peisajele unice pe care clientul le poate
fotografia , fac din acesta experienta una absolut

unica.   

                  

·       Echitatie

Poiana Brasov ofera posibilitatea calariei sau invatarea acesteia in orice sezon.

 cursuri de initiere
 excursii calare
 plimbari

 Exista si posibilitatea de a participa la plimbari agreabile cu sania si trasura trase de cai.

Serviciile sunt oferite de centrul de echitatie Poiana Brasov. Centrul dispune de cai din rasa gidan,
hutul si lipitan si ofera si conditii de cazare. 
 ·       Plimbari cu ATV

Plimbarile cu Atv-ul sunt deosebit de savuroase si ofera posibilitatea de a explora cararile mai
putin cunoscute ale muntelui.

Poiana Brasov dispune de numeroase firme care inchiriaza Atv-uri. Grupurile  pot obtine si un
discount rezonabil.

 Fiind o locatie atragatoare din punct de vedere al agrementului, Poiana Brasov devine un
centru de desfasurare a multor evenimente din  cadrul turismului de afaceri, dat fiind faptul ca
foarte importante pentru  cei care calatoresc in scop e afaceri sunt atat relaxarea cat si renumele
destinatiei. 

  

        Plimbare cu ATV-ul

Alte modalitati de recreere in Poiana Brasov:

Joggingul sau plimbarile pe potecile imprejmuite de vaduri vesnic verzi, curele de aer
ozonat;

Saniusul, snowboardul, patinajul;

Tenisul de camp;

Voleiul;

Baschetul;

Fotbalul;

Popice;

Paintballul;

Mini-golf;

Exercitii fizice/fitness;

Tenisul de masa
 Plimbarea cu barca pe lacul de agrement „Cristal”;

Excursiile in imprejurimi;

Plimbarile si ascensiunile in muntii ce imprejmuiesc Poiana Brasov;

     6 Evolutia capacitatii de cazare si indicatorii circulatiei

turistice in Poiana Brasov

   6.1 Capacitatea de cazare

 Capacitatea de cazare turistica reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia

turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise
unitatile in perioada considerata.

Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise temporar din
lipsa de turisti, pentru reparatii sau din alte motive.

In numarul turistilor cazati in unitatile de cazare turistica se cuprind toate persoanele

(romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o
perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone
vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate
remunerata in locurile vizitate.

Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate
de cazare turistica, indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera. 

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin

raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din
perioada respectiva.

           In vederea prezentarii capacitatii de cazare datele s-au structurat in tabelul nr.3

  
 Structura unitatilor de cazare turistica existente in Judetul Brasov

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL  judet din care: 341 398 487 449
BRASOV 24 29 37 51
Hotel 11 12 15 18
Camping 2 2 2 -
Bungalow 9 9 9 7
Pensiuni 4 8 18 29
POIANA BRASOV 39 45 51 48
Hotel 13 15 16 14
Vile 8 9 11 11
Cabane 4 3 3 2
Sat de vacanta 2 2 2 2
Bungalow 15 15 14 15
Pensiuni 4 9 12 11

  Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov

Se poate observa atat pe ambsamblul judetului Brasov, dar in special in statiunea Poiana
Brasov o crestere  semnificativa a unitatilor de cazare, de la 36 unitati de cazare in anul 2005 s-a
ajuns la 46 unitati de cazare in anul 2008.

Din punct de vedere al tipului de unitate, atat in Brasov cat si in Poiana Brasov, cea mai
mare pondere o detin hotelurile, unitati cu profil complex, cu nivel de confort mai ridicat si care
furnizeaza o gama mai larga de servicii si de o calitate superioara. Dintre celelalte tipuri de unitati,
ponderi semnificative detin bungalow-urile si vilele, rezultat al accesibilitatii (preturi reduse) si al
dezvoltarii turismului pentru tineret.

 Capacitatea de cazare in functiune in structurile de primire , nr locuri de cazare

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL judet din care: 9168 9845 11638 11041
BRASOV 1821 1740 1748 1896
Hotel 1040 1131 1157 1235
Camping 207 207 349 2
Bungalow 39 39 29 10
Pensiuni 57 142 219 648
POIANA BRASOV 2098 2713 2795 2403
Hotel 1671 1997 2009 1841
Vile 91 139 181 228
Cabane 94 157 91 49
Sat de vacanta 39 39 39 39
Bungalow 88 88 84 88
Pensiuni 41 159 201 209

   Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov

 In privinta capacitatii de cazare in structura unitatilor de primire turistica cazare se remarca
urmatoarele: pe ansamblul judetului Brasov numarul locurilor de cazare din anul 2005 si pana in
anul 2008 a avut o evolutie ascendenta, fata de Poiana Brasov unde a avut o evolutie oscilanta
dupa cum se observa si in tabelul nr. 4., aceasta datorandu-se investitiilor realizate.

6.2 Numarul de turisti

            Numarul turistilor (NT) - este unul dintre cei mai reprezentativi si importanti indicatori ai
circulatiei turistice; el este un indicator fizic,  cantitativ si poate lua forma:

-           sosiri- plecari de turisti, pentru turismul international si se obtine din statisticile

inregistrarilor la frontiera;

-           persoane cazate dedus din statisticile mijloacelor de cazare;

Numarul de turisti

Sosiri turisti romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

                                                                                                                                 Numar

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL judet din care: 219145 251070 329511 353119
BRASOV 54138 49531 59832 67169
Hotel 213262 254433 269539 264289
Camping 218     -      9  11755
Bungalow 6997 415 1425 584
Pensiuni 41111 49177 67851 81770
POIANA BRASOV 60729 74960 80240 83820
Hotel 55214 65612 69833 67178
Vile 28160 31645 33519 33089
Cabane 11491 10550 12502 12990
Sat de vacanta 3411 2846 3657 2774
Bungalow 1035 1604 665 662
Pensiuni 28026 25171 35353 50383

  Sursa:  Directia Judeteana De Statistica Brasov

Numarul  turistilor romani sositi in judetul Brasov cat si in Poiana Brasov a evoluat crescator,
in perioada 2005 – 2008, preferintele turistilor romani fiind indreptate spre hoteluri, vile, pensiuni.
Numarul turistilor romani sositi in Poiana Brasov este net superior turistilor straini in perioada
analizata.
 Sosiri turisti straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica                                                                                                         

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL judet din care: 71751 76637 93542 88572
BRASOV 33250 31788 43589 43848
Hotel 30391 28158 35025 32320
Camping 1516 1545 3289 -
Bungalow 305 141 380 4701
Pensiuni 1038 1944 4509 5831
POIANA BRASOV 29866 28472 33781 29223
Hotel 27676 25547 29823 25280
Vile 544 493 1703 2181
Cabane 27 34 9 9
Sat de vacanta 493 289 341 78
Bungalou 745 135 52 104
Pensiuni 441 2031 2175 1821

  Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov

Evolutia numarului de turisti staini sositi in Poiana Brasov este una oscilanta, observandu-se
din tabel o tendinta de crestere in perioada 2005- 2007, urmand o perioada de scadere in 2008.

Ca si in cazul turistilor romani, preferintele turistilor staini fiind indreptate spre tipul de unitate
turistica hoteliera

      6.3 Numarul de innoptari

Numarul innoptarilor sau zile – turist (NZT) se calculeaza ca suma a produselor intre
numarul turistilor si durata activitatii turistice exprimata in zile.

De regula el se obtine prin prelucrarea informatiilor din statisticile unitatilor hoteliere.

Innoptari turisti romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica                                                                                                           

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL judet din care: 748727 794386 855503 947783
BRASOV 125756 124639 126336 167821
Hotel 571207 355709 652725 709472
Camping 11986 523       -        -
Bungalow 1469 1857 1409 6716
Pensiuni 49717             -          -      -
POIANA BRASOV 170437 187781 193436 195423
Hotel 153751 166920 168813 165320
Vile 8464 4908 7472 13262
Cabane 27251 24303 23885 25178

Sat de vacanta 2953 1746 2212 1682

Bungalow 2583 3108 2726 1546
Pensiuni 2058 8887 10096 12338

Sursa: : Directia Judeteana De Statistica Brasov

La indicatorul numar innoptari turisti romani in structurile de primire turistica , se poate

observa o crestere a acestuia pe toata perioada analizata (anii 2005– 2008).

 Innoptari turisti straini in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

                                                                                                                                            

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL  judet din care: 183751 170668 212109 202791
BRASOV 70697 61464 85529 85447
Hotel 66085 53106 65995 59537
Camping 1727 2509 5705 -
Bungalow 382 229 870 6753
Pensiuni 2503 5620 12124 17454
POIANA BRASOV 96198 80009 93267 80770
Hotel 89283 72117 83749 72271
Vile 1869 1261 2909 3541
Cabane 59 71 18 13
Sat de vacanta 1459 904 491 326
Bungalow 2052 898 254 582
Pensiuni 1484 4700 5851 4041

Sursa : Directia Judeteana De Statistica Brasov

 6.4.     Gradul de ocupare

Pe tipuri de unitati C.U.C. a cunoscut importante diferentieri atat in municipiul Brasov cat si
in statiunea Poiana Brasov. Cele mai ridicate niveluri au fost inregistrate la hoteluri, sate de
vacanta si pensiuni, in timp ce cabanele si bungalowurile au atins valori mai scazute

Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare cu turisti romani in structurile de primire

turistica                                                                                      Procent

Unitate turistica/Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL din care: 18,30 18,20 19,28 19,41
BRASOV 22,61 19,50 23,08 16,96
Hotel 24,95 22,77 18,81 17,53
Camping 9,37 5,36 9,53 -
Bungalow 12,57 15,89 13,18 26,64
Pensiuni 19,26 13,96 14,45 10,19
POIANA BRASOV 22,34 20,47 19,91 22,28
Hotel 23,90 22,94 23,03 25,12
Vile 26,65 9,82 11,47 16,28
Cabane 2,13 5,88 7,58 7,40
Sat de vacanta 22,47 13,29 16,81 12,86
Bungalow 8,22 9,46 9,16 4,95
Pensiuni 6,45 13,04 14,03 16,32

Sursa: Directia Judeteana De Statistica Brasov

Cel mai sintetic si mai la indemana indicator cu ajutorul caruia putem aprecia nivelul
eficientei economice il reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare; acest indicator
reflecta rezultatul tuturor eforturilor facute de agentii economici pentru atragerea turistilor in zona.
Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare cu turisti straini in structurile de primire
turistica 

    Procent

Unitate turistica*Ani 2005 2006 2007 2008

TOTAL din care: 5,64 4,76 5,46 5,03
BRASOV 15,12 11,45 13,48 12,41
Hotel 17,57 13,07 17,78 13,23
Camping 2,35 3,41 4,65 -
Bungalow 3,27 1,96 8,21 26,87
Pensiuni 13,44 12,41 15,03 7,43
POIANA BRASOV 12,61 8,72 12,61 9,20
Hotel 13,88 9,64 11,42 10,98
Vile 5,88 2,52 4,46 4,33
Cabane 0,09 0,18 - 0,05
Sat de vacanta 11,10 6,88 3,74 2,55
Bungalow 6,53 2,73 0,83 1,85
Pensiuni 10,84 6,90 8,18 5,34