Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1.
Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si
reflectau anumite idei filozofice .
Aristotel , in lucrarea Politika scria : Noi muncim ca sa avem timp liber 2 . In
aprecierile altor analisti timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care
muncesc3 .
Dezvoltandu-si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii
calitative a modului de petrecere a timpului liber . Capacitatea de a utiliza corect
timpul liber este temeiul intregii vieti omenesti. Natura ne cere nu numai sa muncim
bine, ci si sa trandavim la fel, considera filosoful grec 4.
1
Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica , Ed. Uranus, Bucuresti, 2003 ,p.70
Sellin,T., Recreation in the Age of Automation, The Annals of the American Academy of Political and
Social Science , vol.313, Philadelphia, p.208 op.cit de Cosmescu,I. Turismul , fenomen complex
contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p.16
3
Miller,N.,Robinson, D., The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth Publ. Comp., Blemont
Calif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu , I., Turismul , fenomen complex contemporan, Ed. Ecomonica,
Bucuresti, 1998 p.16
4
Sellin,T., op. cit. , p.208
2
In opinia lui Miller si Robinson timpul liber se refera la acel timp aflat la
dispozitia individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuie
indeplinite ; acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala .
Timpul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata activitatilor
angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si activitati vesele , poate sau
nu sa fie atinsa .
Timp liber
Timp pentru odihna
Timp pentru recreere
Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, p.30
Dumazedier,J.M., Vers une civilisation du loisir, Ed. Du Seuil , Paris, 1978, p.45-46 op. cit. de Ioncica,
Maria, Economia serviciilor teorie si practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.67-68
7
Cosmescu,I, Turismul fenomen complex contemporan , Editura Economica , Bucuresti, 1998, p.22-23
8
Ioncica, Maria, op.cit., p.70
Timp fiziologic
Alte secvente
de baza (somn,
Timp de
Timp de
de timp
repaus etc.)
munca
transport
impuse
Timp liber
1.2.
Angelescu, Coralia, Jula,D., Timpul liber-conditionari si implicatii economice, Ed. Econonica, Bucuresti,
1997, p.26
Tabelul 1.1.
10
Dumazedier, J., Sociologie empirique du loisir- critique et contre critique de la civilisation du loisir,
Editions du Seuil, Paris, 1974, p.24 op. cit. de Angelescu, Coralia, Jula,D. Timpul liber conditionari si
implicatii economice , Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.28
11
Dumazedier. J. , op. cit , p. 24
1800
1900
2000
36
ani
50
72
15
22
31
5
2
11
3
procente
100
7
3
12
6
8
6
8
19
100
100
43.0
43.5
43.0
14.0
5.0
30.0
8.0
14.0
6.5
24.5
11.5
11.0
9.0
11.0
26.0
19
11
2
5
15
1800
31
2000
20
40
60
80
Copilaria si scoala
Timp pentru munca
Fig 1.6.
Fig. 1.7.
tim p liber
Tim p liber
tim p de m unca
8%
41%
31%
14%
6%
tim p de transport
26%
44%
Tim p de transport
copilaria si scoala
tim p fiziologic de
baza
Tim p de m unca
11%
8%
11%
Copilaria si scoala
Tim p fiziologic de
baza
12
J. Fourastie, Histoire du confort, Paris, Ed. Presses Universitaires de France, 1962 op.cit. de Coralia
Angelescu, Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31
Cei mai multi analisti previzioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului
liber sau cel putin a timpului in afara muncii.
Insa spre sfarsitul deceniului VII si inceputul deceniului VIII a existat o alta parere
a lui J.K. Galbraith care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de
lucru in industrie a crescut usor de la 40.6 ore in 1941 la 41 de ore in 1965 . Asftel pe
masura ce veniturile cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca si solicita
mai putin timp liber .13
.
Prin aceasta definitie se remarca atat varietatea activitatilor de animatie si
J.K.Galbraith, The New Industrial State, Boston, Houghton Mifflin, 1971 op. cit de Coralia Angelescu,
Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31
14
Stanciulescu, Gabriela, Lupu, N, Tigu, Gabriela Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati in
turism , Ed. All , Bucuresti, 1988, p.6, op. cit de Snack,O, Baron, P, Neacsu, N Economia turismului , Ed.
Expert, Bucuresti, 2001, p. 350
15
Lupu, N, Hotelul. Economie si management. ,Ed All Beck , Bucuresti, 2003 p.91
16
10
Europa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se
afla nu pe continentul propriu-zis , ci dincolo de Marea Manecii, in Anglia . Blackpool
Pleasure Beach este considerat, in ceea ce priveste spectaculozitatea echivalentul
britanic al americanului Kennywood Park ( Pittsburgh ).
Inaugurat in 1896, el conserva inca un montagne russe din lemn (Big Dipper),
laudandu-se totodata cu doua caruseluri, un Ghost Train si o Black Hole, o centrifuga
uriasa ( Flying Machine) si o replica moderna a Corabiei lui Noe. Cea mai noua atractie
este Valhalla (cu o lungime de 650 de metri, a fost inaugurata in 2000 si a costat 15
milioane de lire sterline, redand infricosator toata istoria vikingilor ). Valhalla este
considerata cea mai mare instalatie tip rollercoaster al carei circuit se desfasoara integral
pe intuneric. Pentru copii, s-a construit separat parcul tematic Beaver Creek, cu versiuni
mai mici ale tuturor instalatiilor, inclusiv rollercoaster-ului din lemn .
Mandria parcului de la Blackpool ramane, totusi, rollercoaster-ul Big One .
Inaugurat in 1994, este construit din otel , masurand 1675,5 metri lungime si 63,7 metri
inaltime . Viteza maxima inregistrata pe circuit este de 119 km/h, iar o calatorie extrema
(curbe de 65 de grade, in care se exercita forte de 3-4G) dureaza doua minute si treizeci
de secunde. Simultan, pe traseu se afla trei garnituri .
SURSA : Descopera. E lumea ta ! , nr. 13, 2004
11
Heli schi
Heli schiul s-a nascut in Canada, mai precis in Muntii Purcell din British
Columbia, unde pe o suprafata de 2000 kmp se afla zone ideale pentru practicarea
acestui tip de schi extrem .
Farnham, Cauldron, Coppercrown, Eyebrow Forster, Paradise si mai ales Jumbo
alcatuiesc impreuna cae mai faimoasa locatie din lume pentru schiatul din elicopter .
Sezonul se deschide pe 15 decembrie si dureaza pana in aprilie, pe anumite trasee
putandu-se schia chiar pana spre vara . Sezonul de varf este considerat a fi 1 februarie20 martie . Zapada este abundenta si uscata, iar clima blanda, fara furtunile care bantuie
frecvent Muntii Stancosi, de pilda.
In functie de categoria la care se incadreaza fiecare individ (expert, avansat sau
intermediar ) si pe care este obligat sa o inscrie intr-un formular special inainte de a
capata permisul de schiat sunt la dispozitie trasee de pana la 1700 m lungime, cu o
diferenta de nivel cuprinsa intre 700 si 1200 de metri, startul fiind dat la altitudine de
2900-3000 m .
Varsta minima pentru participare este de 19 ani iar formularul contine prevederi
foarte stricte care exonereaza organizatorii de raspunderea legala in caz de accidente
(inclusiv cele de elicopter) .
Cand se schiaza in grup ritmul este intotdeauna dictat de cel mai lent dintre
participanti. Din pricina altitudinii mari si a nivelului redus de oxigen, cei care vin de la
nivelul marii au nevoie de 2-3 zile pentru acomodare .
17
12
Se folosesc schiuri late care asigura o aderenta sporita, iar legaturile sunt altele
decat cele obisnuite , data fiind forta de torsiune suplimentara care poate aparea in
timpul coborarii .
Cum coborarea difera semnificativ de una normala, majoritatea instructorilor te
obliga la o sesiune speciala de antrenament , pe trasee mai usoare ( in statiunea de baza:
Panorama, Invermere, Radium Hot Springs ) inaintea aventurii propriu-zise .
Elicopterele folosite sunt A-Star B3, durata zborului este de pana la 90 de minute
iar participantii sunt in generalin numar de cinci. Intr-o zi de schi se pot efectua intre opt
si zece coborari .
SURSA: Revista Descopera. E lumea ta !, nr.9, 2004, se distribuie cu Ziarul Financiar
13
19
Serviciile
14
22
15
privind dezvoltarea unei retele comerciale si asigurarea unei game sortimentale care sa
tina cont de cerintele si nevoile turistilor .
Animatia orientata spre realizarea unei depline forme fizice se refera atat la
posibilitatea efectuarii de cure (balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc)
precum si la practicarea diferitelor sporturi (tenis, volei, golf, inot, schi etc.) si a unor
activitati mai deosebite cu un grad de risc mai ridicat si anume: sarituri cu parasuta si
deltaplanul, river rafting etc.
Animatia culturala se refera la acele activitati care presupun formarea si educarea
si dezvoltarea anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a
personalitatii individului. Animatia culturala se prezinta sub forma de vizite la muzee si
case memoriale, participarea la evenimente culturale, burse de studii,sejururi de invatare
de limbi straine , vizitarea edificiilor de natura religioasa, pelerianje, vizitarea unor
obiective istorice etc.
Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare si priveste
diversitatea peisagistica, frumusetea florei si a faunei, spectacole de teatru, film, muzica,
evenimente de arta, folclorice, competitii sportive etc.
Animatia gastronomica genereaza activitati de divertisment legate de expozitii si
concursuri de natura culinara si circuite pe aceasta tema .
Animatia profesionala se refera la targuri , expozitii, congrese etc. Acest tip de
animatie se adreseaza unui public avizat23 .
Strategia de dezvoltare a serviciilor de agrement trebuie sa tina seama de
motivatiile , astepatrile si aspiratiile turistilor precum si de profilul, structura si
specificul statiunilor in cauza. Astfel , desfasurarea activitatilor de agrement presupune
existenta unor echipamente adecvate, a unui personal cu pregatire de specialitate
precum si a unor programe care sa fie pe placul turistilor.
Concluzionand se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement
influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei
activitati
utile si eficiente .
23
Minciu, Rodica , Economia turismului, editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, p.283-284
16
24
17
27
Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului si mediului inconjurartor , Editura
Economica, Bucuresti , 1998 , p.68-69
18
19
serviciilor turistice sunt comune tuturor componentelor tertiarului , altele sunt specifice
numai turismului.
Din randul caracteristicilor de ordin general 30se remarca :
Caracterul imaterial al prestatiei ; serviciul turistic se concretizeaza numai in
momentul intalnirii cererii cu oferta turistica ;
Nestocabilitatea se refera la faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate si
pastrate in vederea unui consum ulterior ; astfel , in vederea unui consum in
viitor se remarca atat existenta unor avantaje in desfasurarea activitatii ca urmare
a a eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica cat si
anumite dificultati legate de asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea
efectiva a serviciilor. Din aceasta cauza apar consecinte negative asupra gradului
de utilizare a capacitatilor productiei turistice ( de transport, cazare, alimentatie,
tratament) si a resurselor umane.
30
20
31
21
22
Propaganda
Informare
Contractarea
aranjamentului
Relatii
publice
Transport pe
ruta ducere
Cazare si auxiliare
Alimentatie si auxiliare
Agrement
Transport pe ruta intoarcere
Fig .2.1.
(dupa Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediului
inconjurator , Editura Economica, Bucuresti, 1996, p.172 )
23
2.2.
24
25
suplimentare se face si in interiorul grupelor principale , intre prestatia propriuzisa si activitatile auxiliare . Ponderea cea mai mare o au serviciile de alimentatie
si cazare , urmate de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare .
Raportul dintre serviciile de baza si cele suplimentare, precum si in interiorul
grupelor, intre diferite prestatii este diferit in functie de continutul formelor de
turism practicate.
Dupa forma de manifestare a cererii si modul de formulare a deciziei de
cumparare putem vorbi despre serviciile turistice ferme care sunt angajate
anterior desfasurarii consumului turistic cu ajutorul agentiilor de specialitate iar
decizia de cumparare a fost formulata in localiatea de resedinta a turistului si
servicii spontane care sunt solicitate atunci cand cererea intra in contact cu
oferta. Serviciile spontane se confunda de cele mai multe ori cu prestatiile
suplimentare , iar in cazul turismului individual si cu cele de baza.
In functie de modalitatile de plata sau natura relatiilor financiare angajate intre
prestatori si beneficiari diferentiem servicii cu plata care pot fi realizate anterior,
simultan sau ulterior consumului ( in functie de momentul efectuarii platii), cu
bani gheata, cu cecuri turistice sau carti de credit (dupa mijlocul de plata folosit)
si servicii gratuite sub forma de facilitati , costul acestora fiind inclus in pretul
prestatiilor de baza sau suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor.
O alta clasificare dupa natura ,caracterul lor imparte prestatiile turistice in
servicii specifice , create prin desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si
servicii nespecifice care reprezinta rezultatul existentei unei infrastructuri
generale.( transport in comun, telecomunicatii , reparatii,
servicii cultural-
artistice etc.) .
Serviciile turistice se impart dupa categoria de turisti carora se adreseaza in
servicii pentru turisti interni si servicii pentru turisti internationali ( schimb
valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice ) .
26
La aceste tipologii se adauga si alte clasificari facute de alti autori 33 cum ar fi:
Interdependenta dintre potentialul solicitarilor de servicii intr-o statiune in care sa decis turistul sa-si petreaca timpul de vacanta si categoriile comportamentale
ale clientelei turistice poate fi reflecata in urmatoarea clasificare:
a. Servicii aferente unor preocupari pasive in timpul sejurului turistic
vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare pentru odihna,
vizionare programelor TV,lectura, activitati cu caracter personal etc.;
b. Servicii aferente unor preocupari conditionat pasive privesc timpul
afectat consumului de hrana, cel petrecut in barul de zi, braseria sau clubul
unitatii, intalnirii si discutiilor cu prietenii, timpul alocat tratamentelor
balneo-medicale.
c. Servicii aferente unor preocupari conditionat active vizeaza timpul
alocat vizionarii de spectacole.,manifestari sportive, plibari si exercitii de
gimnastica in aer liber la recomandarea sau si cu supravegherea cadrelor
de specialitate;
d. Servicii aferente unor preocupari active privesc timpul afectat
agrementului si destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere:
plimbari, excursii, concursuri distractive etc.
O alta grupare a serviciilor turistice priveste prestatiile turistice din punctul de
vedere al gradului de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru aceste servicii .
33
27
Cererea de servicii turistice este mai putin stringenta iar din punctul de vedere al
ordinii de urgenta , necesitatile de recreere se situeaza , in general, in urma satisfacerii
necesitatilor pentru alimentatie, imbracaminte, marfuri de folosinta indelungata,
locuinte. Totusi, in realitate se remarca un proces de evolutie constant in acest domeniu
deoarece , in pas cu dezvoltarea economiei nationale si cresterea nivelului de trai al
populatiei, aceste necesitati de servicii turistice tind sa se transforme treptat in necesitati
indispensabile pentru populatie .
28
-transport
-cazare
de baza
- alimentatie
- agrement
Servicii turistice
specifice
- informare
- organizare si comercializare a voiajelor
- intermediere
- sportive-recreative
suplimentare
- cultural-artistice
- financiare
- cu caracter special
- diverse
29
Serviciile de transport
Transportul asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de
petrecere a vacantei , in cazul turismului de sejur , sau pe toata durata calatoriei , in
cazul turismului itinerant.
Serviciile de transport presupun atat transportul propriu-zis cat si anumite servicii
oferite pe durata calatoriei legate de transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei,
rezervari etc. Sunt cuprinse si serviciile oferite turistilor ce practica o forma organizata
de turism si prestatiile efectuate celor ce calatoresc cu mijloace proprii .
In functie de natura mijlocului folosit se disting urmatoarele tipuri de transport si
amune: transport rutier, feroviar, aerian si maritim. Acestea determina o gama larga de
aranjamente rezultate din combinarea lor , precum si din apelarea la cursele obisnuite
sau speciale, care pot fi realizate de agentiile de turism sau de companiile de transport .
Serviciile de cazare
Sunt considerate servicii de baza si presupun crearea conditiilor si confortului
pentru adapostirea si odihna calatorului . Sunt alcatuite din serviciul de cazare propriuzis care se bazaeaza pe exploatarea capacitatilor de cazare precum si dintr-un gurp de
servicii suplimentare oferite turistului pe perioada sejurului .
Calitatea serviciilor de cazare depinde atat de existenta unei baze tehnico-materiale
satisfacatoare cat si de personalul implicat in acest domeniu, de nivelul de instruire, de
calificare al lucratorilor precum si de organizarea muncii in unitatile hoteliere 34.
Calitatea serviciului de cazare influenteaza atat dezvoltarea turismului in general
cat si eficienta acestei activitati .
34
30
Serviciile de alimentatie
Serviciile de alimentatie , alaturi de transport si cazare constituie o alta
componenta importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu-se structural in
categoria serviciilor de baza.35 Acestea au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana
ale turistilor dar si a unor nevoi de recreere si distractie .36
Serviciile de alimentatie publica trebuie sa se gaseasca in toate momentele cheie
ale consumului turistic (in puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de
destinatie si sejur, locuri de agrement ), sa existe o diversitate structurala, prin prezenta
unei game largi de unitati de alimentatie publica, capabila sa satisfaca o varietate de
nevoi . Trebuie avuta in vedere si relatia dintre serviciile de alimentatie publica atat cu
specificul formelor de turism cat si cu particularitatiele segmentelor de turisti .
Alimentatia publica determina, astfel, calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei ,
influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra
dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice .
Serviciile de agrement
O alta componenta de baza , dupa unii specialisti este reprezentata de serviciile de
agrement care presupune asigurarea unei odihne active a turistilor . Odihna activa este o
caracteristica fundamentala a vacantelor in zilele noastre , contribuind la satisfacerea
nevoilor fizice si psihice ale turistului , conturand cadrul necesr petrecerii placute si
instructive a timpului liber37.
Serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestatii marginale, solicitate
ocazional deoarece reprezinta una din motivatiile decizionale in alegerea ofertei de
vacanta , agrementul capatand astfel un rol tot mai important in structura consumurilor
turistice.
35
31
servicii de intermediere ;
servicii diverse .
38
32
33
activitatea turistica cum ar fi: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului
in rate, vanzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament etc.
In categoria serviciilor diverse se remarca serviciile de pastrare a obiectelor de
valoare, comercializarea produselor in sistem duty-free etc.
Din cele prezentate se poate desprinde concluzia ca toate clasificarile analizate au
caracter pur conventional, reluand intr-o forma sau alta aceleasi elemente ce determina
caracterul predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism. Astfel, nici o
clasificare nu epuizeaza integral problematica prestatiilor, deoarece nu este suficient de
cuprinzatoare pentru a delimita in detalii toata gama posibilitatilor de servicii turistice 41 .
39
Clasificare realizata dupa Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.285-291
Rodica Minciu, op.cit. , p.231
41
Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.283.
40
34
3. Cercetarea
selectiva
privind
marimea
timpului
liber si
3.2
35
3.3
3.4
36
3.5
Elaborarea chestionarului
Chestionar
Nr.
Chestionar
Data completarii
Ora completarii
NU
37
38
Acord
Indiferent
Acord
Indiferent
39
3.6
3.7
Prelucrarea informatiilor
3.8
40