Unitatea de învăţare M4.U1.

Contabilitatea veniturilor
Cuprins
M4.U1.1. Introducere......................................................................................................................169
M4.U1.2. Competenţele unităţii de învăţare............................................................................169
M4.U1.3. Definiţia veniturilor şi recunoaşterea acestora.....................................................169
M4.U1.4. Structura veniturilor.....................................................................................................170
M4.U1.5. Rezumat...........................................................................................................................171
M4.U1.6. Test de autoevaluare a cunoştinţelor.......................................................................172

M4.U1.1. Introducere
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
exerciţiului contabil sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri
ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât
cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

M4.U1.2. Competenţele unităţii de învăţare

La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:

recunoască şi să evalueze veniturile;

identifice veniturile în cadrul unor operaţii economice;

ţină evidenţa veniturilor şi să înregistreze în contabilitate operaţiile economico –
financiare privind stocurile şi creanţele comerciale;

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

M4.U1.3. Definiţia şi recunoaşterea veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
exerciţiului contabil sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate
din contribuţii ale acţionarilor.
Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit şi pierdere) atunci
când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau
diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Veniturile, prin
constituirea şi realizarea lor, determină creşterea situaţiei nete (capitalului propriu) a
întreprinderii. De aceea, ca funcţie contabilă, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de
pasiv. Conturile de venituri se creditează cu valoarea veniturilor obţinute şi se debitează cu
ocazia repartizării acestora în contul de profit şi pierdere. Conturile de venituri nu prezintă
sold la sfârşitul perioadei de gestiune.
„Venitul nu se poate obţine decât prin corelarea producţiei obţinute, cu cerinţele pieţii
1
întrucât obţinerea unei producţii fără desfacere este un nonsens.” Definirea conceptului de
venit (ca şi cel de cheltuială) este strâns legată de relaţiile de proprietate, pe acestea
întemeindu-se gestiunea.
O definiţie mai simplistă prezintă veniturile ca totalitatea valorilor produse şi vândute.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării bunurilor şi
serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora.

M4.U1.4. Structura veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
exerciţiului contabil sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate
din contribuţii ale acţionarilor.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii, principalele elemente care
formează veniturile unităţii patrimoniale sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat din:
livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii şi din avantajele pe care
unitatea patrimonială a consimţit să le primească; executarea unei obligaţii legale sau
contractuale din partea terţilor; venituri extraordinare.
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de
asemenea veniturile din producţia stocată, producţia imobilizată, diminuarea sau anularea
provizioanelor, preţul de vânzare al activelor cedate.
Tot în vederea delimitării exacte a veniturilor pe anumite exerciţii financiare,
2
veniturile se clasifică astfel :

venituri curente, constante, înregistrate şi încorporate în rezultatul
exerciţiului respectiv;

venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exerciţiul N dar
încorporate în exerciţiul N+1;

venituri de realizat, sunt venituri realizate efectiv în cursul exerciţiului
N, încorporate în rezultatele aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit
documentele de înregistrare.
Potrivit Legii contabilităţii veniturile se urmăresc pe feluri de venituri (după natura
lor), grupându-se în venituri de exploatare, venituri financiare și venituri din diminuarea
provizioanelor.

1 Paraschivescu, M; Păvăloaia, W, (2003), Contabilitate şi modele de analiză economică, Iaşi, Editura

Fundaţiei Academice „Ghe. Zane”
2 Ristea, M, Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, Ediţia a 2-a, Editat de CECAR, p.
144.
 Veniturile din exploatare cuprind: veniturile din vânzarea produselor, mărfurilor,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în
momentul predării bunurilor către cumpărător, al livrării lor pe baza facturii sau în alte
condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective
asupra clienţilor, veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în
contul de profit şi pierdere cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor), veniturile
din producţia de imobilizări, veniturile din subvenţii de exploatare, alte venituri din
exploatarea curentă (venituri din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare).
În categoria veniturilor financiare se cuprind: veniturile din participaţii, din alte
imobilizări financiare, venituri din creanţe imobilizate, venituri din titluri de plasament,
venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturile obţinute şi
alte venituri financiare.

M4.U1.5. Rezumat
Principalele elemente care formează veniturile unităţii patrimoniale sunt sumele
sau valorile încasate sau de încasat din: livrările de bunuri, executarea de lucrări,
prestarea de servicii şi din avantajele pe care unitatea patrimonială a consimţit să
le primească; executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
venituri extraordinare.

Exemple

1. În cursul anului o societate comercială efectuează următoarele operaţii:

a. se vând mărfuri la preţ de vânzare de 100 lei, TVA 19%
b. se dau spre utilizare angajaţilor echipamente de lucru în valoare de 30 lei.
c. se primeşte o factură de reparaţii de la un furnizor în valoare de 200 lei, TVA 19%.
d. se înregistrează obligaţia de plată a dobânzii aferente contractării unui împrumut pe
termen scurt, valoarea dobânzii fiind de 300 lei.
Specificaţi categoriile de cheltuieli şi venituri ce vor fi trecute în contul de profit şi
pierdere.
Rezolvare:
1.
a. venituri din vânzare de mărfuri la preţ de vânzare de 100 lei şi cheltuieli cu
mărfurile la cost de achiziţie - se vor înregistra venituri şi cheltuieli de exploatare;
 b. se înregistrează un consum de materiale de natura obiectelor de inventar –cheltuieli
de exploatare.
c. se înregistrează cheltuieli cu reparaţiile în valoare de 200 lei-cheltuieli de
exploatare;
d. se vor înregistra cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor contractate pe
termen scurt în valoare de 300 lei - cheltuieli financiare.

Daţi exemple de operaţii economico – financiare care implică venituri

financiare