Sunteți pe pagina 1din 27

Unitatea de învăţare M3.U1.

Contabilitatea stocurilor şi a
creanţelor comerciale
Cuprins
M3.U1.1. Introducere........................................................................................................................91
M3.U1.2. Competenţele unităţii de învăţare...............................................................................91
M3.U1.3. Contabilitatea stocurilor................................................................................................92
M3.U1.4. Contabilitatea creanţelor comerciale.........................................................................98
M3.U1.5. Rezumat...........................................................................................................................115
M3.U1.6. Test de evaluare a cunoştinţelor...............................................................................115
M3.U1.7. Test de autoevaluare a cunoştinţelor.......................................................................116

M3.U1.1. Introducere
Activele circulante sunt o parte a activului economic, care se caracterizează prin
consumarea lor într-un singur ciclu de exploatare şi transmiterea valorii integrale
asupra producţiei în care se încorporează. Tratamentul contabil al stocurilor este
prescris de O.M.F.P. nr.3055/2009 reglementări contabile conforme cu Directivele
europene şi IAS 2 “Stocuri”. Stocurile sunt active circulante materiale destinate
utilizării în procesul de producţie, fabricate în cadrul acestui proces sau cumpărate
în vederea revânzării.

M3.U1.2. Competenţele unităţii de învăţare


La sfârşitul acestui modul studenţii vor fi capabili să:

organizeze contabilitatea analitică şi sintetică a stocurilor şi a creanţelor;

calculeze costul stocurilor;

identifice categoriile de stocuri şi creanţe comerciale;

ţină evidenţa stocurilor, a creanţelor şi să înregistreze în contabilitate operaţiile
economico – financiare privind stocurile şi creanţele comerciale;

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.


M3.U1.3. Contabilitatea stocurilor
Conform IAS 2 „Stocuri”, stocurile sunt active:

 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a


activităţii (mărfurile);

 în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai


sus (produse finite, semifabricate, producţie în curs de execuţie);

 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a


fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea
bunului şi a costurilor estimate necesare vânzării.
Valoarea justă este suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ, sau decontată o
datorie, între părţi interesate, în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în
condiţii obiective.

Structura stocurilor
În categoria stocurilor se includ:

materiile prime care reprezintă substanţa principală a produselor finite.
Acestea participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată. Evidenţa contabilă se ţine
cu ajutorul contului 301 „Materii prime”;

materialele consumabile sunt bunurile care participă la procesul de
producţie, fără a se regăsii de regulă în produsul finit. În această categorie sunt
incluse: materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piese de
schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile. Evidenţa
contabilă se ţine cu ajutorul contului 302,, Materiale consumabile”;

materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu
îndeplinesc condiţiile de valoare şi/sau de durată pentru a se include în categoria
imobilizărilor corporale. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 303 „Materiale
de natura obiectelor de inventar”;

produsele sunt reprezentate de semifabricate, produse finite şi produse
reziduale. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul conturilor: 341,, Semifabricate”, 345
„Produse finite”, 346 „Produse reziduale”;

producţia în curs de execuţie este producţia care nu a trecut prin toate
fazele procesului tehnologic. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul conturilor: 331
„Produse în curs de execuţie”, 332,,Lucrări şi servicii în curs de execuţie”;

animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice
fel. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 361,,Animale şi păsări”;

mărfurile sunt stocuri cumpărate în vederea vânzării acestora în aceeaşi
stare. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 371 „Mărfuri”;

ambalajele sunt stocurile utilizate pentru păstrarea şi transportul
bunurilor. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 381,,Ambalaje”.

Evaluarea şi costul stocurilor


Stocurile intrate în unitate sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate în funcţie de
modul lor de dobândire, astfel:
 stocurile procurate cu titlu oneros (cumpărate) se evaluează la costul de
achiziţie;
 stocurile obţinute din producţie proprie se evaluează la costul de
producţie;

 stocurile obţinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă, care


reprezintă preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale;

 stocurile aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport,


stabilită în urma evaluării.
La ieşirea din gestiune a stocurilor prin vânzare, donaţii, distrugere, stocurile se
evaluează prin aplicarea uneia din următoarele metode:

Metoda costului mediu ponderat CMP presupune calcularea
costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare
produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic
sau după fiecare recepţie.

Metoda FIFO (prima intrare-prima ieşire) are la bază premiza
că primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau
sunt vândute. Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie
sau de producţie al primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului
următor, în ordine cronologică.

Metoda LIFO (ultima intrare-prima ieşire) presupune că
ultimele loturi intrate sunt vândute mai întâi, deci costul unitar al ultimei intrări
este atribuit primei ieşiri. Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului,
bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie
al lotului anterior, în ordine cronologică.

Exemple
Se calculează şi se înregistrează în contabilitate, în luna ianuarie (20.01.N) consumul a
100 kg de făină (materii prime), folosind metodele de evaluare a stocurilor la ieşire: CMP,
FIFO şi LIFO. De asemenea se mai cunosc următoarele date:

Si = 200 kg x 1,5 lei/kg;

Intrări (08.01.N) = 50 kg x 1,6 lei/kg;

Intrări (15.01.N) = 150 kg x 1,7 lei/kg;

Intrări (19.01.N) = 50 kg x 1,8 lei/kg.

Rezolvare:
Folosind prima metodă de evaluare CMP, rezultă:
CMP  Si  I = ( 200 x 1,5 )  ( 50 x 1,6 )  (150 x 1,7 )  ( 50 x 1,8 )  1,6 lei ,
Qi  Q 200 50 150  50
unde:
Si = sold iniţial valoare în lei;
I = intrări valoare în lei;
Qi = cantitate iniţială;
Q = cantitate intrată în cursul unei perioade.

În contabilitate, consumul de materii prime determină o creştere a cheltuielilor cu


materii prime (contul 601”Cheltuieli cu materiile prime”) concomitent cu o scădere a stocului
de materii prime (contul 301,,Materii prime”). Consumul de materii prime, utilizând metoda
CMP, va fi de 100 kg la preţul de 1,6 lei = 160 lei.

601 = 301 160


Cheltuieli cu materii prime Materii prime

Conform metodei de evaluare la ieşire FIFO 100 kg se dau în consum din primul lot
(adică din soldul iniţial) deci vor fi 100 kg x 1,5 lei= 150 lei.

601 = 301 150


Cheltuieli cu materii prime Materii prime

Conform metodei de evaluare la ieşire LIFO 100 kg din următoarele loturi (ultimul lot
50 kg x 1,8+ următorul 50 kg x 1,7)

601 = 301 175


Cheltuieli cu materii prime Materii prime

La inventarierea patrimoniului de la sfârşitul exerciţiului, stocurile se evaluează la


valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi valoare de inventar. Cu acest prilej se stabilesc
diferenţele în plus sau în minus între situaţia faptică şi scriptică. Pentru diferenţele
nefavorabile se constituie ajustări pentru deprecierea stocurilor.
Conform O.M.F.P.nr.3055/2009 activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în
bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În
acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea
unei ajustări pentru depreciere.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, metoda
costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu
amănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi
consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie
actualizate periodic, şi ajustate în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.
Diferenţele între costul standard şi costul efectiv se înregistrează distinct în
contabilitate, incluzându-se în costuri pe măsura consumului productiv sau vânzării bunurilor
respective. Diferenţele de preţ se repartizează asupra bunurilor ieşite cu ajutorul unui
coeficient de repartizare. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din
gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare
în care au fost înregistrate bunurile ieşite.
S  D
K  I pret ,
S is  V i

unde:
K = coeficient de repartizare;
S I = soldul iniţial al diferenţelor de preţ;
D pret = diferenţe de preţ aferente intrărilor;

S is = soldul iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare;


V i = valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare, cumulat de la
începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă.
Preţul cu amănuntul este folosit în comerţul cu amănuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje de adaos comercial
similare şi pentru care nu este posibilitatea de a folosii alte metode. Costul stocurilor vândute
se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor.
Contabilitatea sintetică a stocurilor se poate ţine prin folosirea următoarelor metode:

Metoda inventarului permanent
În condiţiile inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiile de
intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în fiecare moment a mărimii
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
 Metoda inventarului intermitent
Inventarul intermitent presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate
pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul lunii. În acest caz, conturile de stocuri se debitează
la sfârşitul lunii cu soldurile determinate la inventariere şi se creditează la începutul lunii
următoare, cu ocazia includerii în cheltuieli a soldurilor constatate la sfârşitul perioadei
precedente. Intrările de stocuri în cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de
cheltuieli, conform premizei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării şi nu
păstrării acestora în depozit.

Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care ele se
găsesc.
Conform IAS 2 „Stocuri”, costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de
cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera
de la autorităţile fiscale) costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite
direct achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi
alte elemente similare sunt deduse din costul de achiziţie.
Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.
În norma IAS 2 se regăsesc exemple de costuri excluse din costul stocurilor şi
contabilizate la cheltuielile exerciţiului în cursul căruia acestea sunt angajate:

pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producţie
înregistrate peste limitele normale admise;

cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de
costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază
de producţie;

regii generale de administraţie care nu participă la aducerea
stocurilor în forma şi locul în care se găsesc în prezent;

costurile de desfacere.
Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprind cheltuielile directe aferente
producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera
directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de
producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
La închiderea exerciţiului, stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor sau la valoarea
lor realizabilă netă, dacă aceasta din urmă este mai mică. Estimarea valorii realizabile nete
trebuie să ţină cont de destinaţia elementului considerat. Astfel, elementele ce fac parte din
clauzele unui contract de vânzare sau de prestare de servicii deja încheiat trebuie să fie
evaluate în funcţie de preţul stipulat în contract.
Estimările valorii nete de realizare sunt bazate pe elementele probante cele mai fiabile,
disponibile la data la care sunt făcute estimările valorii stocurilor ce se aşteaptă să fie
realizate. Aceste estimări ţin cont de fluctuaţiile de preţuri sau de cost direct legate de
evenimentele ce survin după închiderea exerciţiului, în măsura în care astfel de evenimente
confirmă condiţiile existente la sfârşitul exerciţiului. De asemenea, estimările valorii nete de
realizare iau în considerare scopul pentru care stocurile sunt deţinute.
Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca
o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător. Valoarea oricărei
deprecieri a stocurilor, pentru a le aduce la valoarea netă de realizare, şi toate pierderile de
stocuri trebuie să fie contabilizate la cheltuielile exerciţiului în cursul căruia se produce
deprecierea sau pierderea. Valoarea oricărei reluări a unei deprecieri a stocurilor ce rezultă
dintr-o creştere a valorii nete de realizare trebuie să fie contabilizată ca o reducere a mărimii
stocurilor, contabilizată la cheltuieli, în exerciţiul în cursul căruia intervine reluarea.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor reprezintă corecţii generate de scăderea
conjuncturală a valorii acestora. Se înregistrează pe seama cheltuielilor de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea activelor circulante şi se anulează pe seama veniturilor din
ajustări pentru deprecierea activelor circulante. Se înregistrează ca diferenţă între valoarea
actuală a stocurilor (mai mică) şi valoarea contabilă (mai mare).

Exemple
Se constituie ajustări pentru deprecierea materiilor prime în valoare de 100 lei şi
ulterior se înregistrează anularea acestora.

6814 = 391 100


Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea activelor circulante
activelor circulante
391 = 7814 100

Ajustări pentru deprecierea activelor Venituri din ajustări pentru


circulante deprecierea activelor circulante

Situaţiile financiare trebuie să indice, potrivit Standardului Internaţional de


Contabilitate IAS 2:

politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele
pentru determinarea costului;

valoarea contabilă totală a stocurilor şi valoarea contabilă a categoriilor
de stocuri, grupate într-un mod adecvat entităţii;

valoarea stocurilor recunoscută drept cheltuială pe parcursul perioadei;

valoarea oricărei diminuări a valorii stocurilor recunoscută drept
cheltuială pe parcursul perioadei;

valoarea contabilă a stocurilor considerate garanţii pentru datorii;

Să ne reamintim...
 Stocurile sunt active achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în
scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data
bilanţului.

În categoria stocurilor sunt cuprinse: mărfurile, materiile prime, materialele
consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, ambalajele,
animale şi păsări şi producţia în curs de execuţie.

Daţi exemple de materii prime şi materiale consumabile posibil de utilizat de


către o societate comercială al cărei domeniu de activitate îl constituie producţia
de mobilă.

M3.U1.4. Contabilitatea creanţelor comerciale


Creanţele sunt drepturi generate de vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, sunt
drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani, bunuri sau
servicii. Clienţii reprezintă creanţele curente faţă de terţi, iar evidenţa contabilă se ţine cu
ajutorul contului 4111 ,,Clienţi”. Creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea lor
nominală înscrisă în documente. Creanţele entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul
propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în contul de debitori diverşi 461 ,,Debitori
diverşi”.
Operaţiunile privind vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii
efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile
corespunzătoare de efecte de primit. Efectele comerciale sunt titluri de valoare negociabile pe
termen scurt care atestă creditele comerciale acordate sau primite în relaţiile comerciale.
Evidenţa contabilă a efectelor de primit se ţine cu ajutorul contului 413 ,,Efecte de primit de la
clienţi”. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi
debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru
depreciere. Se compară valoarea actuală a creanţelor cu valoarea contabilă şi pentru diferenţa
rezultată se constituie ajustări. Creanţele faţă de clienţii care se dovedesc rău platnici, dubioşi,
incerţi sau litigioşi se transferă în contul 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”.

Exemple
Se înregistrează ajustări în valoare de 100 lei pentru deprecierea creanţelor
clienţi şi ulterior se înregistrează anularea acestora.

6814 = 491 100


Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanţelor - clienţi
activelor circulante
491 = 7814 100

Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru


creanţelor - clienţi deprecierea activelor circulante

Să se înregistreze în contabilitate trecerea creanţelor clienţi în categoria


creanţelor incerte, valoarea crenţei fiind de 500 lei, precum şi înregistrarea unei
pierderi din creanţe în valoare de 300 lei.

Exemple de operaţii economico – financiare privind stocurile şi creanţele


comerciale

La societatea S.C. Core S.R.L. Braşov se înregistrează operaţiile economico –


financiare aferente lunii ianuarie. Societatea are ca principal obiect de activitate producţia şi
comercializarea de piese mici de mobilier, producţia şi comercializarea de cherestea şi
parchet, vânzarea în sistem an - gross de cherestea şi deşeuri din lemn, vânzarea cu amănuntul
de produse finite şi semifabricate prin magazinul propriu.

1. Se achiziţionează material lemnos pentru începerea activităţii de producţie, cost de


achiziţie 5.000 lei, TVA 19%. Se achită datoria faţă de furnizor prin bancă. Se înregistrează
cheltuieli cu serviciile bancare în valoare de 100 lei.
301 = 401 5.000
Materii prime Furnizori
4426 = 4427 950
TVA deductibilă TVA colectată
401 = 5121 5.000

Furnizori Disponibil la bancă în lei


627 = 5121 100

Cheltuieli cu serviciile bancare Disponibil la bancă în lei

Notă: potrivit Codului fiscal actualizat, art. 160, în cazul livrărilor de deşeuri şi
material lemnos, furnizorii întocmesc facturi fără TVA pe care înscriu menţiunea „taxare
inversă”.
2. S-au achiziţionat materiale de natura obiectelor de inventar, astfel: scule: 10 seturi
la 30 lei/set; fleps: 1 set la 300 lei/set. La aceste preţuri se adaugă TVA de 19%. Se achită
datoria faţă de furnizorul de materiale de natura obiectelor de inventar cu numerar.

% = 401 714
303 Furnizori 600
Materiale de natura obiectelor de
inventar
4426 114
TVA deductibilă
401 = 5311 714

Furnizori Casa în lei

3 3
3. S-au achiziţionat mărfuri, 30m la preţ de 1000 lei/m , în vederea revânzării la preţ
cu amănuntul, exclusiv TVA 19%, adaos comercial de 30%.

Înregistrarea achiziţiei de mărfuri:


% = 401 35.700
371 Furnizori 30.000
Mărfuri
4426 5.700
TVA deductibilă
Înregistrarea adaosului comercial de 30%:

371 = % 16.410
Mărfuri 378 9.000
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 7.410
TVA neexigibilă

Vânzarea mărfurilor către clienţi:


4111 = % 46.410
707 39.000
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 7.410
TVA colectata
Descărcarea gestiunii de marfă:

% = 371 46.410
607 Mărfuri 30.000
Cheltuieli privind mărfurile
378 9.000
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 7.410
TVA neexigibilă
4. Înregistrarea intrării in gestiune de produse reziduale în valoare de 1.000 lei

Obtinerea produselor reziduale:

346 = 711 1.000


Produse reziduale Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

5. Are loc aprovizionarea pentru un nou ciclu de producţie, cu material lemnos în


valoare de 45.000 lei, materiale auxiliare de 1.500 lei şi combustibili de 1.500 lei.

% = 401 48.000
301 Furnizori 45.000
Materii prime
302 1.500
Materiale auxiliare
3022 1.500
Combustibili
4426 = 4427 9.120
TVA deductibilă TVA colectată

6. Se achiziţionează carton pentru ambalat mobilier pe bază de factură, cost de


achiziţie 2000 lei, TVA 19%. Se dau în consum materialele pentru ambalat, la cost de
achiziţie.

% = 401 2380
3023 Furnizori 2000
Materiale pentru ambalat
4426 380
TVA deductibilă
6023 = 3023 2000

Cheltuieli privind materialele pentru Materiale pentru ambalat


ambalat

7. Se obţin produse finite (mobilier) la cost de producţie de 15.000 lei, iar ulterior se
livrează piese de mobilier (colţari) la preţ de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%.

Obţinere produse finite:


345 = 711 15.000
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
Vânzare produse finite:

4111 = % 23.800
Clienţi 701 20.000
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 3.800
TVA colectată
Descărcarea gestiunii:

711 = 345 15.000


Venituri aferente cost.stocurilor de produse Produse finite

8. Se consideră o societate a cărei activitate principală o constituie prestarea de


servicii sub formă de transport intern - internaţional cu autocamioane. În cursul lunii iunie
anul 200N s-a achiziţionat motorină Diesel, 100 litri la 4 lei/litru.

Achiziţia combustibilului:
% = 401 476
3022 Furnizori 400
Combustibilii
4426 76
TVA deductibilă
Consum de combustibili:

6022 = 3022 360


Cheltuieli cu combustibilii Combustibilii
9. Se prestează servicii de transport clienţilor în valoare de 5.400 TVA 19%, creanţa se

încasează prin contul de disponibil.


4111 = % 6.426
Clienţi 704 5.400
Venituri din prestări
servicii
4427 1.026
TVA colectată
5121 = 4111 6.426
Disponibil la bancă în lei Clienţi
607
Cheltuieli privind mărfurile
10. La inventarierea efectuată la sfârşitul anului se constată următoarele:

a. un plus de materii prime în valoare de 10 lei:


301 = 601 10
Materii prime Cheltuieli cu materii
prime
b. o lipsă la depozitul de materiale în valoare de 30 lei care se impută
gestionarului la valoarea de 50 lei, TVA 19%. Creanţa se va încasa cu numerar:
602 = 302 30
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
4282 = % 59,5

Alte creanţe în legătură cu personalul 7581 50


Venituri din despăgubiri,
amenzi şi penalităţi
4427 9,5
TVA colectată
5311 = 4282 59,5

Casa în lei Alte creanţe în legătură


cu personalul
c. un plus la stocul de combustibili de 15 lei:

3022 = 6022 15
Combustibili Cheltuieli cu
combustibilul
d. un plus la stocul de produse finite de 60 lei:
345 = 711 60
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
e. un minus la stocul de semifabricate de 12 lei:

711 = 341 12
Venituri aferente costurilor stocurilor de Semifabricate
produse

f. un minus la stocul de marfă în valoare de 14 lei:


= 371 14 Mărfuri

11. Se donează produse finite unei şcoli generale în valoare de 300 lei:
6582 = 345 300
Donaţii şi subvenţii acordate Produse finite

12. Societatea S.C. ,,Y” aprovizionează mărfuri pentru magazinul propriu la cost de
achiziţie de 800 lei, TVA 19% pentru a fi vândute la preţ cu amănuntul de 940 lei, adaos
comercial de 25%. La începutul perioadei societatea avea un sold de marfă evaluat la preţ de
vânzare cu amănuntul de 595 lei (400 lei preţul de facturare, 100 lei adaosul comercial, 95
TVA neexigibilă).
Achiziţia mărfurilor:
% = 401 952
371 Furnizori 800
Mărfuri
4426 152
TVA deductibilă
Înregistrarea adaosului comercial de 25%:
371 = % 390
Mărfuri 378 200
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 190
TVA neexigibilă
Vânzarea mărfurilor:

5311 = % 940
Casa în lei 707 790
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 150
TVA colectata

Coeficientul mediu de rabat se calculează astfel:


K  S R  300  0 ,2
i 378 c 378 ;
S i 371  R d 371 excluzand din calcul 4428 1 .500

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se calculează:

Rc707 x K = 790 x 0,2 = 158 lei


Descărcarea gestiunii de marfă:
% = 371 940
607 Mărfuri 632
Cheltuieli privind mărfurile
378 158
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 150
TVA neexigibilă

13. O societate care utilizează metoda inventarului intermitent pentru evidenţa


materialelor consumabile (vopsele), achiziţionează în cursul lunii iunie anul 200N materiale
consumabile la cost de achiziţie 1.000 lei, TVA 19%. La începutul lunii exista un sold de 300
lei iar al sfârşitul lunii cu ocazia inventarierii rezultă un sold de materiale de 200 lei.

Includerea în cheltuieli a soldului iniţial de materiale în valoare de 300 lei:


602 = 302 300
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
Achiziţionarea de materiale:
% = 401 1.190
602 Furnizori 1.000
Cheltuieli cu materialele consumabile
4426 190
TVA deductibilă
Înregistrarea stocului final de materiale stabilit la inventariere:

302 = 602 200


Materiale consumabile Cheltuieli cu materialele
consumabile

14. Se trimit la terţi pentru reparare materiale de natura obiectelor de inventar (un
aparat foto) în valoare de 100 lei. După achitarea reparaţiei cu numerar în valoare de 10 lei,
TVA 19% materialele de natura obiectelor de inventar sunt readuse în unitate

351 = 303 1000


Materii şi materiale aflate la terţi Materiale de natura
obiectelor de inventar
% = 401 23,8

611 Furnizori 20
Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
4426 3,80
TVA deductibilă
401 = 5311 23,8

Furnizori Casa în lei


303 = 351 1000

Materiale de natura obiectelor de Materii şi materiale aflate


inventar la terţi

15. Se achiziţionează mărfuri (bumbac) pe bază de aviz de însoţire nr. 805632, cost
de achiziţie 50 lei, TVA 19%. După 5 zile se primeşte factura nr. 65333 de la furnizori. Plata
furnizorului se face cu bilet la ordin. Ulterior mărfurile se vând pe bază de aviz de însoţire la
preţ de vânzare 150 lei, TVA 19%. După 3 zile se emite factura. Încasarea de la clienţi se face
cu bilet la ordin. Se regularizează TVA.

Achiziţia mărfurilor pe baza avizului de însoţire al mărfii:


% = 408 59,5
371 Furnizori facturi nesosite 50
Mărfuri
4428 9,5
TVA neexigibilă
Primirea facturii de la furnizor:
408 = 401 59,5
Furnizori facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 9,5
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Acceptarea biletului la ordin:

401 = 403 59,5


Furnizori Efecte de plată
Plata efectivă:
403 = 5121 59,5
Efecte de plată Disponibil la bancă în lei
Vânzarea mărfurilor pe baza avizului de însoţire al mărfii:

418 = % 178,5
Clienţi facturi de întocmit 707 150
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4428 28,5
TVA neexigibilă
Descărcarea gestiunii:

607 = 371 50
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
Emiterea facturii clienţilor:

4111 = 418 178,5


Clienţi Clienţi facturi de
întocmit
4428 = 4427 28,5
TVA neexigibilă TVA colectată
Acceptarea biletului la ordin:

413 = 4111 178,5


Efecte de primit Clienţi
Primirea biletului la ordin:

5113 = 413 178,5


Efecte de încasat Efecte de primit
Încasarea efectivă:

5121 = 5113 178,5


Disponibil la bancă în lei Efecte de încasat
Regularizarea TVA:

4427 = % 28,5
TVA colectată 4426 9,5
TVA deductibilă
4423 19
TVA de plată
Exemple

16. Se plăteşte unui furnizor (cu ordin de plată) un avans în vederea achiziţionării de
materiale auxiliare (poliţe din sticlă). Valoarea avansului este de 100 lei. Materialele auxiliare
achiziţionate au fost înregistrate la un cost de achiziţie de 300 lei, TVA 19%. Ulterior se
plăteşte diferenţa.

Plata avansului:
409 = 5121 100
Furnizori debitori Disponibil la bancă în lei
Achiziţia de materiale auxiliare:

% = 401 357
302 Furnizori 300
Materiale auxiliare
4426 57
TVA deductibilă
Plata diferenţei şi regularizarea avansului:

401 = 5121 257


Furnizori Disponibil la bancă în lei
401 = 409 100
Furnizori Furnizori debitori

17. În data de 3.10.200N S.C. ,,Y” S.R.L achiziţionează cu factura nr. 300 de la
furnizorul său intern aţă pentru cusut în valoare de 500 RON şi diferite modele de nasturi în
valoare de 100 RON. În momentul achiziţionării materiilor prime societatea stinge obligaţia
faţă de furnizor prin plata acestuia, cu ordin de plată. Materiile prime se dau în consum pe
baza bonului de consum nr. 12.

Se achiziţionează materii prime:


% = 401 714
301 Furnizori 600
Materii prime
4426 114
TVA deductibilă
Se achită datoria faţă de furnizor:

401 = 5121 714


Furnizori Conturi la bănci în lei
Materiile prime achiziţionate din ţară sunt date în consum:
601 = 301 600
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

18. La sfârşitul lunii octombrie se obţin produsele finite şi deşeurile (pe baza bonului
de predare nr. 10) aferente acestora. S-au obţinut 10.250 buc de veste pentru bărbaţi şi 100 kg
deşeuri care vor fi vândute ulterior clienţilor interni ai societăţii la preţul de 0,40 ron/kg.
Costul de producţie la care se obţin produsele finite este de 15 ron/ bucată.

345 = 711 153.750


Produse finite V. aferente cost. stoc. de
produse

346 = 711 40
Produse reziduale V. aferente cost. stoc. de
produse
4111 = % 47,6

Clienţi 703 40
Venituri din vânzarea

produselor reziduale
4427 7,6

TVA deductibilă
711 = 346 40

V. aferente cost. stoc. de produse Produse reziduale

19. Se obţin produse finite la cost de producţie de 10.000 lei. Se livrează produsele
finite obţinute pe bază de aviz de însoţire a mărfii la preţ de 15.000 lei plus TVA. Se emite
factura clientului. Se înregistrează şi încasarea cu bilet la ordin emis de client.

345 = 711 10.000


Produse finite V. aferente cost. stoc. de
produse
418 = % 17.850

Clienţi facturi de întocmit 701 15.000


Venituri din vânzarea
produselor finite
4428 2.850
TVA neexigibilă
711 = 345 10.000
V. aferente cost. stoc. de produse Produse finite
4111 = 418 17.850
Clienţi Clienţi facturi de întocmit
4428 = 4427 2.850
TVA neexigibilă TVA deductibilă
413 = 4111 17.850
Efecte de primit de la clienţi Clienţi
5113 = 413 17.850
Efecte de încasat Efecte de primit de la
clienţi
5121 = 5113 17.850
Conturi la bănci în lei Efecte de încasat

20. S.C. Dumbrava Carpet importă materii prime (lână pentru confecţionat covoare)
100 kg la preţul de 600 euro/kg, cursul valutar fiind de de 4,21 lei/ euro. Se achită cu numerar
taxe vamale de 200 lei. Se achită datoria cu ordin de plată faţă de furnizorul extern la cursul
de 4,15 lei/euro.

301 = 401 252.600


Materii prime Furnizori
301 = 446 200
Materii prime Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
446 5311 200
Alte impozite, taxe şi vărsăminte Casa în lei
asimilate

Societăţile comerciale vor continua să plătească TVA în vamă pentru importurile de


bunuri din statele din afara UE până la finele anului 2011. Înregistrarea contabilă va fi:

4426 = 5121 48.032


TVA deductibilă Conturi la bănci în lei
401 = % 252.600
Furnizori 5124 249.000
Conturi la bănci în valută
765 3.600
Venituri din diferenţe de
curs valutar
21. Se vând anvelope auto (mărfuri) către S.C MC. RAIL S.R.L în valoare de 11.200
lei conform facturii, T.V.A 19%. Contravaloarea anvelopelor facturate se încasează în contul
curent de la bancă.

4111 = % 13.328
Clienţi 707 11.200
Venituri din vânzări de
mărfuri
4427 2.128
TVA colectată
607 = 371 10.500
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
5121 = 4111 13.328

Conturi la bănci în lei Clienţi

22. Societatea S.C. „Y” facturează către S.C VECTRA SERVICE S.R.L lucrări de
reparaţii efectuate în service-ul auto în valoare de 800 lei fără T.V.A şi T.V.A 19%. Plata se
face prin remiterea de către beneficiar a unei file de CEC.

4111 = % 952
Clienţi 704 800
Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate
4427 152
TVA deductibilă
5112 = 4111 952

Cecuri de încasat Clienţi


5121 = 5112 952
Conturi la bănci în lei Cecuri de încasat

23. Se achiziţionează (achiziţie intracomunitară) acumulatori auto (mărfuri) de la


VARTA AUTOBATERRIE GMBH Germania, în valoare de 32.000 EUR conform facturii
nr.8 din data de 27.01.200N, cursul valutar fiind de 3,4430 lei/euro şi se achită datoria prin
virament bancar la scadenţă la un curs valutar de 3,3320 lei/euro. Furnizorul este înregistrat în
scopuri de T.V.A.

371 = 401 110.176


Mărfuri Furnizori
4426 = 4427 20.933,44
TVA deductibilă TVA colectată
401 = % 110.176

Furnizori 5124 106.624


Conturi la bănci în valută
765 3.552
Venituri din diferenţe de
curs valutar

24. Societatea primeşte factura pentru tichete de masă de la S.C ACCOR SERVICES
S.A, în valoare de 5.400 lei, T.V.A 19%, valoare nominală a tichetelor de masă fiind de 5.300
lei. Factura se achită cu ordin de plată nr. 345 conform extrasului de cont.

% = 401 5.419
5328 Furnizori 5.300
Alte valori 100
628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de 19
terţi
4426
TVA deductibilă = 5121 5.419

401
Furnizori Conturi la bănci în lei

25. Se achiziţionează piese de schimb pentru parcul auto de la S.C AUTONET


IMPORT S.R.L conform facturii în valoare de 700 lei , T.V.A 19% şi se achită factura prin
virament.

% = 401 833
3024 Furnizori 700
Piese de schimb
4426 133
TVA deductibilă
401 = 5121 833

Furnizori Conturi la bănci în lei

26. Se înregistrează aprovizionarea cu rechizite de birou de la S.C TOP BIROTICA


S.R.L conform facturii, în valoare de 330 lei, T.V.A 19% şi plata conform chitanţei nr.5.

% = 401 392,70
3028 Furnizori 330
Alte materiale consumabile
4426 62,70
TVA deductibilă
401 = 5311 392,70

Furnizori Casa în lei

27. Se înregistrează bonul fiscal emis de OMV ROMÂNIA S.A pentru combustibil în
valoare de 450 lei, T.V.A 19%. Combustibilul se dă în consum.

% = 401 535,50
3022 Furnizori 450
Combustibili
4426 85,50
TVA deductibilă
6022 = 3022 450

Cheltuieli privind combustibilul Combustibili

28. Se achită integral, prin virament bancar, la data de 21.12.200N, prima de asigurare
a unei clădiri a societăţii conform poliţei încheiate cu ASIBAN S.A pentru anul 200N+1 în
valoare de 5.300 lei.

471 = 401 5.300


Cheltuieli înregistrate în avans Furnizori
401 = 5121 5.300

Furnizori Conturi la bănci în lei

29. Se achită cu numerar în 27.01.200N, abonamentul pentru următoarele 3 luni la


ziarele locale conform facturii primite de la S.C CURIER PRESS S.R.L în valoare de 520 lei,
T.V.A 19%.

% = 401 618,80
471 Furnizori 520
Cheltuieli înregistrate în avans
4426 98,80
TVA deductibilă
401 = 5311 618,80

Furnizori Casa în lei


30. Se achiziţionează de la S.C PRODLACTA S.A lapte pentru electricienii auto care
lucrează la încărcarea acumulatorilor auto cu acid sulfuric. Valoarea facturii este de 20 lei,
T.V.A 19%. Plata facturii se face cu numerar.

% = 401 23,80
3028 Furnizori 20
Alte materiale consumabile
4426 3,80
TVA deductibilă
401 = 5311 23,80

Furnizori Casa în lei

31. Se efectuează pentru o altă unitate lucrări de reparaţii şi întreţinere camioane şi


semiremorci pe bază de factură în valoare de 1.000 lei plus TVA. Se încasează factura cu bilet
la ordin emis de client.

4111 = % 1.190
Clienţi 704 1.000
Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate
4427 190
TVA deductibilă
413 = 4111 1.190

Efecte de primit de la clienţi Clienţi


5113 = 413 1.190
Efecte de încasat Efecte de primit de la
clienţi
5121 = 5113 1.190
Conturi la bănci în lei Efecte de încasat

32. S.C. Coca Max S.R.L. vinde produse finite (prăjituri, covrigi, sărăţele, etc.) în
valoare de 2.000 lei, TVA 19%. Încasarea se face cu ordin de plată. Se acordă clientului un
scont de 5% pentru achitarea facturii înaintea scadenţei. Costul de producţie al produselor
livrate a fost de 1.500 lei.
Vânzarea produselor finite, factura nr. 456555:
4111 = % 2.380
Clienţi 701 2.000
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 380
TVA colectată
Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute, N.C. nr. 10:
711 = 345 1.500
V. aferente cost. stoc. de produse Produse finite

Încasarea facturii, O.P. nr. 50:


% = 4111 2.380
5121 Clienţi 2.261
Conturi la bănci în lei
667 119
Cheltuieli privind sconturile acordate

Scontul nu intră în baza de impozitare a TVA, prin urmare furnizorul trebuie să


întocmească o factură privind regularizarea TVA aferentă scontului (119 x 19: 119 = 19 lei):

667 = 4427 19
Cheltuieli privind sconturile acordate TVA colectată

33. Se achiziţionează ambalaje (folie multistrat) la cost de achiziţie de 500 lei, TVA
19%. Plata furnizorului se face din avansuri de trezorerie. Acestea se vând ulterior la preţ de
vânzare de 600 lei, TVA 19%.

% = 401 595,5
381 Furnizori 500
Ambalaje
4426 95,5
TVA deductibilă
401 = 542 595,5

Furnizori Avansuri de trezorerie


4111 = % 714

Clienţi 708 600


Venituri din activităţi
diverse
4427 114
TVA colectată
608 = 381 500

Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje


O societate comercială achiziţionează conform facturii următoarele: animale
pentru îngrăşat în valoare de 2000 lei, TVA 19% (care rămân pentru o perioadă la
furnizor), combustibili în valoare de 300 lei, TVA 19%, ambalaje în valoare de
100 lei, TVA 19%. Se va înregistra achiziţia acestora şi plata furnizorului cu filă
CEC.

M3.U1.5. Rezumat

Stocurile sunt active achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în
scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la
data bilanţului. În categoria stocurilor sunt cuprinse: mărfurile, materiile prime,
materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele,
ambalajele, animale şi păsări şi producţia în curs de execuţie.
 Creanţele sunt drepturi ale creditorilor de a primi la un anume termen,
o suma de bani, bunuri economice sau valori de la debitor. Creanţa constituie un
activ pentru creditor şi un pasiv pentru debitor.

M3.U1.6. Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate consumul a 300 kg materie


primă, folosind metodele de evaluare la ieşire a stocurilor CMP, FIFO şi LIFO, cunoscând că:
soldul iniţial = 250kg x 1 leu, intrări = 150kg x 1,1 lei , intrări =50 kg x 1,15 lei.

2. Se vând mărfuri la preţ de vânzare de 1.000 lei, TVA 19%. Pe factură se


înregistrează următoarele reduceri:

 rabat de 3%;
 remiză de 5%;

 risturn de 8%;

 scont de 2%

Preţul de înregistrare a mărfurilor vândute a fost de 500 lei.


Să se înregistreze în contabilitate vânzarea mărfurilor, descărcarea din gestiune şi
încasarea cu ordin de plată a contravalorii mărfurilor vândute.

3. O societate comercială a efectuat în cursul lunii martie următoarele operaţii în


gestiunea stocurilor de materii prime:
 la data de 04.03 cumpărare 1000 kg la cost de achiziţie de 0,3
lei/kg;
 la data de 10.03 consum 500kg;
 la data de 12.03 cumpărare 1.500 kg la cost de achiziţie de 0,4

lei/kg;
 la data de 20.03 consum 1.500 kg.
Valoarea stocului la finele lunii a fost de 200 lei. Prin ce metodă s-au evaluat ieşirile
din gestiune?