EVALUAREA STOCURILOR Aspecte contabile

Potrivit reglementarilor contabile romanesti conforme cu directivele europene, activele circulante sunt clasificate astfel:     Stocuri; Investitii pe termen scurt; Disponibilitati in banci si casierie; Creante.

Stocurile sunt active circulante:    de inute pentru a fi vndute pe parcursul desf ur rii normale a activit ii; n curs de produc ie n vederea vnz rii n procesul desf ur rii normale a activit ii; sau sub form de materii prime, materiale i alte consumabile care urmeaz s fie folosite n procesul de produc ie sau pentru prestarea de servicii.

In cadrul stocurilor se cuprind: a) marfurile; b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si care se regasesc in produsul finit intergral sau partial; c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb etc.), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie si nu se regasesc in produsul finit; d) materiale de natura obiectelor de inventar; e) produsele: - semifabricate; - produsele finite; - rebuturile, materialele recuperabile si deseurile; f) animalele si pasarile; g) ambalajele; h) productia in curs de executie. n cadrul stocurilor se includ i bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n consigna ie la ter i, ma inile folosite numai ca material de demonstra ie pentru negociere n domeniul automobilelor, cu durata de utilizare de sub un an. Acestea se nregistreaz distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri. Dac materialele de demonstra ie au durata de utilizare mai mare de un an, ele reprezint imobiliz ri. OMFP 3055 aduce o noutate n planul de conturi pentru stocuri, i anule faptul c sunt reflectate distinct n contabilitate, acele stocuri cump rate, dar care sunt n curs de aprovizionare (grupa 32 Stocuri n curs de aprovizionare).

Evaluarea se face in 4 momente: 1. 2. 3. 4. la intrarea in patrimoniu; la iesirea din patrimoniu; la inventariere; la inchiderea exercitiului. Astfel in raport cu momentul efectuarii, evaluarea poate fi curenta si periodica. Evaluarea curenta a stocurilor Evaluarea la data intrarii in patrimoniu se face la valoarea de intrare (contabila). y Stocuri cumparate evaluarea se face la cost de achizitie care este format din pret de cumparare plus cheltuielile accesorii (cheltuieli de transpor, asigurari, etc.), impozite si taxe nerecuperabile (comision vamal, taxe vamale, accize) si se scad reducerile comerciale primite de la furnizori; Stocuri fabricate evaluarea se face la cost de productie care cuprinde costurile directe de productie, costuri indirecte de productie si alte costuri (regie generala, costul proiectarii produselor destinate anumitor clienti); Stocuri obtinute cu titlu gratuit, a caror evaluare se face la valoarea de utilitate; Stocuri intrate ca aport la capital, care se evalueaza la valoarea de aport; Stocuri dobandite prin schimb cu alte active, evaluarea lor facandu-se la valoarea justa.

y y y

Evaluarea la data iesirii din patrimoniu se face la valoarea contabila (de intrare) utilizand urmatoarele metode:  Metoda identificarii specifice care consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare);  Metoda CMP presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic, fie dupa fiecare receptie;  Metoda FIFO se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate;  Metoda LIFO se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate;  Metoda costului standard presupune determinareanunor costuri antecalculate sau costuri medii dintr-o perioada anterioara pantru inregistrarea atat a iesirilor, cat si a intrarilor;  Pretul cu amanuntul este folosit in comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje de adaos coemrcial similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda;  Metoda proxima intrare-prima iesire presupune evaluarea iesirilor la nivelul valorii pe care intreprinderea va accepta sa o platesca pentru achizitionarea unui bun echivalent in viitor.

Evaluarea periodic a stocurilor 1. la inventariere valoare actual , de inventar, denumit conform IAS 2 Stocuri valoare realizabil net . 2. la nchiderea exerci iului financiar se compar valoarea contabil cu valoarea actual stabilit la inventar i se nregistreaz numai valoarea cea mai mic .

Aspecte fiscale
Evaluarea intrarilor, din punct de vedere fiscal, se face la cost de achizitie si la cost de productie. Daca evaluarea se face la cost de achizitie, stocurile constituie obiectul ajustarilor de valoare pentru stocuri si atunci cand are loc acest lucru, din ratiuni fiscale, se va indica in notele explicative valoarea lor si justificarile ce au impus aceste ajustari. Cand se constituie o ajustare creste cheltuiala, ceea ce duce la scaderea profitului si a impozitului pe profit si atunci cand are loc anularea unei ajustari cresc veniturile, ceea ce duce la cresterea profitului si a impozitului pe profit. La intersectia contabilitatii cu fiscalitatea se afla si evaluarea bunurilor si a serviciilor obtinute din productia proprie. Acestea vor fi evidentiate la costul de productie, urmarindu-se concordanta dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. La evaluarea acestor elemente, se vor avea in vedere pe langa costurile de productie si eventualele cheltuieli legate de realizarea in conditii speciale a acestor stocuri. Cele mai evidente implicatii fiscale apar la evaluarea iesirilor, prin vanzare sau prin consum, cand se inregistreaza la descarcarea gestiunii cheltuieli cu efecte directe asupra rezultatului contabil. Din punct de vedere fiscal, cu cat cheltuiala este mai mare la o cantitate data de bunuri vandute sau date in consum, cu atat profitul si impozitul pe profit sunt mai mici, si invers, cu cat cheltuiala este mai mica, cu atat profitul si impozitul pe profit sunt mai mari.

Analiza comparativ a metodelor de evaluare a stocurilor Metoda Avantaje Dezavantaje - reducerea profitului din exploatare n - profiturile pot fi supraevaluate fa de FIFO cazul sc derii pre urilor; costurile curente, n perioada de - stocul final eviden iat n bilan este schimb ri rapide de pre uri, din cauza reflectat la o valoare mai apropiat de faptului c ie irile sunt evaluate la cost valoarea curent oferind o imagine mult istoric, iar veniturile din vnz ri sunt mai real asupra activelor circulante; evaluate la costuri curente; - posibilitatea de conectare cu facturile ce - o eviden laborioas a stocurilor. reflect achizi ia de stocuri; LIFO
- u or de calculat; - metod recomandat de IAS 2. - reducerea profitului din exploatare; - corelarea veniturilor cu costul bunurilor vndute; - posibilitatea de conectare cu facturile ce reflect achizi ia de stocuri; - n perioadele infla ioniste, metoda - valoarea stocurilor declarat n situa iile financiare poate fi subevaluat , deoarece reflect valoarea unor stocuri evaluate la pre uri vechi, valoarea care este ireal comparativ cu valoarea stocului la pre uri curente; - este permis de c tre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baz ; - n perioadele cu defla ie, tinde s stabileasc o valoare mai mare a venitului, n compara ie cu celelalte metode de evaluare; - deformarea unor indicatori bilan ieri

LIFO tinde s stabileasc o valoare mai mic a venitului, n compara ie cu celelalte metode de evaluare, reducndu-se riscul impozit rii cre terii venitului ca urmare a infla iei; - usor de calculat.

CMP

(trezorerie net , fond de rulment) care poate influen a negativ utilizatorii acestor informa ii n luarea deciziilor. - tendin de anulare a efectelor cre terii i - n cazul utiliz rii CMP calculat lunar nu se descre terii pre urilor; cunoa te cu exactitate valoarea ie irilor din - se aplic u or. cursul lunii, acestea putnd fi urm rite doar cantitativ; - de i calculele sunt u or de efectuat trebuie inut cont de acurate ea rezultatului; - risc de deformare a valorilor din bilan deoarece valoarea stocurilor este de fapt ob inut prin ponderare intr rilor.

CONCLUZII PROBLEMA Din calculele efectuate se observa ca in conditii de crestere a preturilor, in cazul metodei LIFO marja bruta are valoarea cea mai mica, cea mai mare valoare fiind obtinuta prin metoda FIFO, conform careia costul marfurilor vandute este stabilit pe baza celor mai vechi preturi. Metoda CMP are o valoare situata intre cele 2 extreme, efectul asupra venitului net fiind in cazul ei atenuat. Daca in vederea intocmirii bilantului FIFO este preferabila, deoarece ofera valoarea curenta a stocurilor si implicit o valoare reala a activelor circulante, in contul de profit si pierdere este recomandata metoda LIFO, ca urmare a corelarii costurilor marfurilor vandute cu veniturile.

CONCLUZII FINALE De regula iesirile din stocuri, adica descarcarea de gestiune, se concretizeaza in inregistrarea unei cheltuieli cu efecte directe asupra rezultatului contabil. Din punct de vedere fiscal, cu cat cheltuiala este mai mare cu atat profitul si impozitul pe profit vor fi mai mici iar trezoreria nu va fii afectata. Acest rationament ne determina sa consideram ca, metoda cea mai avantajoasa este cea care permite evaluarea iesirilor de stocuri la valoarea cea mai mare. O trasatura aparte a relatiei contabilitate fiscalitate in gestiunea stocurilor o prezinta nivelul stocurilor. Astfel o supraevaluarea a iesirilor, va conduce la o subevaluare a rezultatului, a obligatiilor fiscale si la mentinerea trezoreriei, in timp ce o subdimensionare a iesirilor, va determina o supraevaluare a rezultatului, a obligatiilor fiscale si diminuarea trezoreriei.