Tema 6.

Contabilitatea stocurilor
1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea stocurilor.
2. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor.
3. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării materialelor.
4. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirii materialelor.
5. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii acestora.
6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie.
7. Contabilitatea produselor.
8. Contabilitatea mărfurilor.

Acte legislative și normative:

1. SNC ,,Stocuri” (Ordinul MF nr.48 din 12.03.19; MO 101-107 din 22/03/19).
2. SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare” (Ordinul MF nr.48 din 12.03.19; MO 101-10722/03/19).
3. SNC ,,Cheltuieli” (Ordinul MF nr.48 din 12.03.19; MO 101-107 din 22/03/19).
4. Indicații metodice privind calculația contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor (Ordinul MF nr.48 din 12.03.19; MO 101-107 din 22/03/19).
5. Ordin nr. 172 /2005 cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil și lubrifianți în
transportul auto, cu modificările ulterioare (ultima modificare Ordinul MEI nr. 81 din 27.04.20; MO 112-114 din
08/05/20).
6. Codul 150/2014 transporturilor rutiere, ultima modificare în Legea nr.181 din 11.09.20; MO 272-277
din 23/10/20).
7. Ordinul 124/2005 cu privire la aprobarea Normelor de parcurs și exploatare a anvelopelor pentru
mijloacele de transport auto (Ordinul MF nr.124 din 29.07.2005; MO 110-112 din 19/08/05).
8. Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, ultima modificare în Legea nr.225 din
01.12.20; MO 360-371 din 25/12/20).
9. Hotărârea Guvernului nr. 774 din 20.06.2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor
social importante, ultima modificare în HG nr.130 din 26.02.20; MO 62 din 27/02/20).
10. Regulamentul privind Inventarierea (Ordinul MF nr.60 din 29.05.2012; MO 166-169 din 10/08/12).

1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea stocurilor

Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi recunoaştere a stocurilor sunt reglementate de S.N.C. „
Stocuri”.
Stocuri – active circulante care sunt:
1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității (produse, mărfuri);
2) în curs de execuţie în procesul desfășurării normale a activității (producția în curs de execuție); sau
3) sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi folosite în
procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești (materiale, OMVSD).
Stocurile includ:
1) materiile prime şi materialele de bază – bunuri care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc
în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
2) materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de producţie şi/sau de prestări
servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport);
3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul stabilit
de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o
durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi dispozitive cu
destinaţie generală şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi
încălţăminte specială, dispozitive de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi
turistic şi alte obiecte similare);
4) producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în procesul
tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în întregime, precum şi
costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;
5) produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care
sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează cumpărătorilor;

1
 b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită
prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral completate şi pot fi
depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
c) produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele principale şi
au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
6) mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea revânzării sau produse transmise spre vânzare
magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile şi alte bunuri imobiliare
deţinute pentru vânzare;

În categoria stocurilor entităţii, de asemenea, se cuprind:

1) activele cu ciclul lung de producţie, destinate vânzării (de exemplu, complexe de locuinţe, produse
vinicole aflate în proces de maturare);
2) bunurile de natura stocurilor care se află temporar la terţi, din diferite cauze sau în anumite scopuri (de
exemplu, bunuri transmise în custodie, comision, pentru prelucrare).
Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a
faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sunt interzise. În acest scop entitatea trebuie
să asigure:
1) recepţionarea tuturor stocurilor intrate şi înregistrarea acestora în locurile de depozitare. Dacă anumite
loturi de stocuri se transmit nemijlocit în folosinţă, ele se reflectă în contabilitate ca intrate la depozit şi transmise în
folosinţă. În acest caz, în documentele de primire şi de consum se face menţiunea că stocurile au fost primite de la
furnizori şi transmise în folosinţă fără depozitare (în tranzit). Nomenclatorul stocurilor care pot fi achiziţionate în
tranzit (nemijlocit în locurile de utilizare) se determină şi se aprobă prin ordinul (dispoziţia) conducătorului
entităţii;
2) reflectarea distinctă în contabilitate a stocurilor entităţii, transmise temporar terţilor;
3) concordanţa dintre datele evidenţei cantitative la depozite şi datele evidenţei cantitativ-valorice a stocurilor
în contabilitate pe locuri de păstrare;
4) înregistrarea stocurilor primite de la terţi pentru prelucrare, în custodie sau în comision, în conturi
extrabilanţiere (914, 916).

Bunurile cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor (de exemplu, rechizitele de birou) pot fi decontate
direct la costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul achiziţionării lor cu condiţia că datele procurării şi
transmiterii lor în folosinţă coincid.
Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică sau numai în expresie valorică pe unităţi de
evidenţă cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

2. Recunoașterea și evaluarea stocurilor

Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor condiţii:
1) sunt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
2) există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare din utilizarea stocurilor;
3) sunt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi vândute în termen de 12
luni; şi
4) costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în funcţie de sursa de
provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul social, primirea
cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, înregistrarea
deşeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate etc.
Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi costurile direct atribuibile
intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării, încărcare, descărcare,
comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru
aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea).
Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse la determinarea costului de intrare a
stocurilor achiziţionate.
Costul de intrare a stocurilor fabricate (de exemplu, a produselor finite şi semifabricatelor) coincide cu
costul efectiv al acestora care include:
1) costul materiilor prime şi materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producţie;
2) costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile de asigurări sociale de
stat obligatorii ale angajatorului;
3) costurile indirecte de producţie;

2
 4) costurile îndatorării capitalizate conform SNC „Costurile îndatorării”.
Costul stocurilor entităţilor de prestare a serviciilor cuprinde costurile materiale, costurile cu personalul şi
costurile indirecte de producţie.
Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la finele perioadei, prin
metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi
evaluarea acesteia la costul efectiv.
Costurile aferente fabricării produselor şi prestării serviciilor se contabilizează în conformitate cu
Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi
serviciilor.
Stocurile intrate ca aport în natură la capitalul social se evaluează la valoarea aprobată prin decizia
organului împuternicit al entităţii cu includerea costurilor direct atribuibile intrării.
Stocurile primite cu titlu gratuit sau în urma ieşirii/reparaţiei activelor imobilizate şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, precum şi deşeurile recuperabile se evaluează la valoarea justă.
Valoare justă reprezintă preţul de vânzare estimat al stocurilor.
Evaluarea stocurilor importate se efectuează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la cursul
de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale (dacă contractul nu prevede
o altă dată de trecere către entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate). Diferenţele de curs
valutar, aferente stocurilor importate se contabilizează conform SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Stocurile ieşite se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin aplicarea uneia din următoarele
metode de evaluare curentă:
1) metoda identificării specifice - este utilizată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte;
2) metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit) - prevede evaluarea stocurilor ieşite din entitate la costul de
intrare (efectiv) al primei intrări (primului lot);
3) metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit) - prevede evaluarea stocurilor ieşite la costul de intrare al
ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se evaluează la costul de intrare al lotului anterior în
ordine cronologică. Soldul stocurilor la sfârșitul perioadei este evaluat la costul de intrare al primelor loturi de
stocuri achiziţionate sau fabricate. Metoda LIFO se recomandă în cazul în care preţurile stocurilor ieşite
înregistrează o creştere permanentă în cursul perioadei de gestiune.
4) metoda costului mediu ponderat - presupune calcularea costului fiecărui element de stocuri pe baza
mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei şi a costurilor
elementelor similare fabricate sau achiziţionate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi
calculat după fiecare intrare a stocurilor, la sfârşitul perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile
contabile ale entității.
Relația de determinare a costului mediu ponderat şi a valorii stocurilor ieşite pot fi prezentate astfel:

C.M.P. = (Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor)

Cantitatea în stocul iniţial + cantitatea intrată
Valoarea stocurilor ieşite = C.M.P. x Cantitatea intrată

Exemplul 1. Pentru calcularea şi determinarea costului stocurilor ieşite în baza ultimelor 3 metode vom utiliza
următoarele date iniţiale :
1. stocul la 01.05 - 500 buc. la preţul 200,00 lei;
2. în decursul lunii au avut loc următoarele intrări de stocuri:
06.05 700 buc. la preţ 210 lei
13.05 1000 buc. 220 lei
23.05 800 buc. la 240 lei
3. ieşiri:
08.05 800 buc.
14.05 600 buc.
27.05 1200 buc.
Metoda FIFO
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea
01.05 Stoc iniţial 500 200 100000 500 200 100000
500 200 100000
06.05 Intrări 700 210 147000
700 210 147000
500 200 100000
08.05 Ieşiri 400 210 84000
300 210 63000
400 210 84000
13.05 Intrări 1000 220 220000
1000 220 220000

3
 400 210 84000
14.05 Ieşiri 800 220 176000
200 220 44000
800 220 176000
23.05 Intrări 800 240 192000
800 240 192000
800 220 176000
27.05 Ieşiri 400 240 96000
400 240 96000
TOTAL 3000 219,67 659000 2600 216,54 563000
31.05 Stoc final 400 240 96 000

Metoda LIFO
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea
01.05 Stoc iniţial 500 200 100000 500 200 100000
500 200 100000
06.05 Intrări 700 210 147000
700 210 147000
700 210 147 000
08.05 Ieşiri 400 200 80 000
100 200 20 000
400 200 80 000
13.05 Intrări 1000 220 220000
1000 220 220000
400 200 80 000
14.05 Ieşiri 600 220 132 000
400 220 88 000
400 200 80 000
23.05 Intrări 800 240 192000 400 220 88 000
800 240 192000
800 240 192000
27.05 Ieşiri 400 200 80 000
400 220 88 000

TOTAL 3000 219,67 659000 2600 222,69 579 000

31.05 Stoc final 400 200 80 000

Metoda costului mediu ponderat după fiecare intrare

Intrări Ieşiri Stoc
ata Explicaţii Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea

500 200 100000 500 200 100000

01.05 Stoc iniţial
06.05 Intrări 700 210 147000 1200 205,83 247000
08.05 Ieşiri 800 205,83 164664 400 205,83 82336
13.05 Intrări 1000 220 220000 1400 215,95 302336
14.05 Ieşiri 600 215,95 129573 800 215,95 172763
23.05 Intrări 800 240 192000 1600 227,98 364763
27.05 Ieşiri 1200 227,98 273576 400 227,98 91187
TOTAL 3000 219,67 659000 2600 218,39 567813
31.05 Stoc final 400 227,98 91187

Pentru evaluarea stocurilor în cursul perioadei de gestiune entitatea poate utiliza una din următoarele
metode:
1) metoda costului standard - se stabileşte în baza normelor de consum a materialelor, normativelor privind
retribuirea muncii etc.;
2) metoda preţului cu amănuntul - se aplică pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase şi
cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este raţional să se folosească altă metodă.
Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinând cont de metoda de evaluare curentă
aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică
dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă.
Stocurile se evaluează la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este mai mică decât valoarea contabilă a lor,
adică în cazul:
1) deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor;
2) învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor;
3) reducerii preţului de vânzare a stocurilor;
4) majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vânzării stocurilor etc.

4
 Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin una din următoarele metode:
1) metoda categoriilor (elementelor) de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea
contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare element de stocuri;
2) metoda grupelor omogene de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea contabilă
şi valoarea realizabilă netă pe fiecare grupă omogenă de stocuri;
3) metoda volumului total de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea contabilă şi
valoarea realizabilă netă a tuturor stocurilor entităţii.

3. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării materialelor

În cadrul întreprinderii deosebim operaţiuni de aprovizionare şi conservare, operaţiuni de eliberare din

depozit şi de inventariere a materialelor.
Achiziţionarea se efectuează, de regulă, de la furnizori, şi de la alte persoane fizice şi juridice.
Întreprinderile emit comenzi către furnizori, în baza cărora se încheie contracte economice. Întreprinderea
cumpărător primeşte de la furnizor factura fiscală, anexă la factura fiscală, după caz.
Recepţia cantitativă se efectuează de către magaziner şi rezultatele ei (dacă este cazul) se consemnează în
bonul de intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de un specialist şi se reflectă în
certificatul de calitate (buletinul de analiză). În cazul stabilirii necorespunderii cantitative şi calitative a
materialelor recepţionate se întocmeşte Proces-verbal de intrarea a materialelor, unde se indică cantitatea şi
calitatea materialelor conform documentelor de însoţire a materialelor şi valoarea efectivă a materialelor
recepţionate. (2 ex. – în baza I ex. se efectuează recepţia efectivă a materialelor, II ex. – se prezintă reclamaţii
furnizorului pe suma diferenţei stabilite).
Este de menţionat că procurările de la persoanele fizice se documentează prin întocmirea actului de
achiziţie.
În cazul achiziţionării prin intermediul reprezentantului întreprinderii, acestuia i se eliberează delegaţia care
urmează a fi înmânată furnizorului la preluarea bunului. Eliberarea procurii se înregistrează în Registrul de
evidenţă a delegaţiilor eliberate.
Materialele de producţie proprie, deşeurile de producţie şi materialele recepţionate de la lichidarea
mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se recepţionează în baza bonului de intrare.
Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea întreprinderii se realizează cu ajutorul contului
211 „Materiale”, în cadrul căruia pot fi deschise următoarele subconturi:
211 1 Materii prime şi materiale de bază
211 2 Materiale auxiliare
211 3 Piese de schimb
211 4 Combustibil
211 5 Ambalaje
211 6 Anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloace de transport
211 7 Materiale cu destinaţie agricolă
211 8 Materiale transmise temporar terţilor
211 9 Alte materiale
Contul 211 se foloseşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale care
participă direct la fabricarea produselor, prestare serviciilor şi se regăsesc parţial sau integral în produsul finit. Se
debitează cu valoarea de intrare a materialelor procurate prin creditul conturilor care indică sursa de provenienţă şi
se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc. (utilizate în procesul de prestare a serviciilor sau vândute).
Intrările de materiale se reflectă:
1) La valoarea de procurare a materialelor achiziţionate, în funcţie de sursa de provenienţă:
 în cazul acceptării documentelor de decontare ale părţilor neafiliate sau afiliate
Dt 211 Ct 521,522
 în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans cu acordare avansului şi fără acordarea
avansului
Dt 211 Ct 226,532
 în cazul primirii stocurilor cu titlu gratuit
Dt 211 Ct 611,612,535
 intrări de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor aduse la capitalul social
Dt 211 Ct 313,314
2) Pentru cheltuieli:
 la transportarea materialelor până la depozitul întreprinderii
Dt 211 Ct 521, 522, 544, 812

5
  în cazul calculării sau achitării nemijlocite a taxelor vamale
Dt 211 Ct 234,242
 cheltuieli privind asigurarea bunurilor în drum
Dt 211 Ct 542
 în cazul achitării prin intermediul titularilor de avans după primirea avansului şi fără primirea avansului
Dt 211 Ct 226,532
3) Pentru materialele achiziţionate prin schimb contra altor active:
 Dt 211 Ct 521,522,544
4) Pentru plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii
 Dt 211 Ct 612
5) Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din:
 casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 211 Ct 213
Dt 211 Ct 612
 din lichidarea mijloacelor fixe
Dt 211 Ct123
Dt 211 Ct 621

Exemplul 2. Entitatea „Crizantema”SRL, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, a

cumpărat materii prime de la furnizori. Factura fiscală cuprinde:
 valoarea contractuală a materiilor prime 145 230 lei
 cheltuieli de transport 12 400 lei
 cheltuieli de încărcare 1 270 lei
 taxa pe valoarea adăugată (20 %) 31 780 lei
Total pentru plată 190 680 lei.
Încărcătura în cauză a fost asigurată în timpul transportării de către compania de asigurări
„Prosperare” care a prezentat factura în sumă de 5 000 lei.
La sosirea materiilor prime la întreprindere, acestea au fost descărcate de către lucrătorii proprii, salariul
calculat constituind 450 lei.
Potrivit documentelor primare sus-numite, costul de intrare al materiilor prime achiziţionate se va
determina în modul următor:

Tabelul 1
Determinarea costului de intrare al materiilor prime procurate
Valoarea, Corespondenţa
Nr
Elementele costului de achiziţie în lei conturilor
cr.
Dt Ct
1. Valoarea contractuală (preţul de procurare) 145 230 211 521
2. Cheltuieli de transport 12 400 211/CTA 521
3. Cheltuieli de încărcare 1 270 211/CTA 521
4. Taxa pe valoarea adăugată aferentă facturii furnizorului (1+2+3) x 0,2 31 780 5344 521
Total datoria faţă de furnizor (1+2+3+4) 190 680
5. Cheltuieli privind asigurările 5 000 211/CTA 542
6. Cheltuieli de descărcare 450 211/CTA 531
7. Contribuţiile de asigurări sociale(24%) 108 211/CTA 533
Costul de intrare (1 + 2 + 3 + 5 + 6 + 7) 164 458

În cazul achitării datoriilor din disponibilul bănesc de la bancă:

a) la suma transferată furnizorului:
Dt 521 „Datorii comerciale curente” 190 680 lei
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 190 680 lei;
b) la suma transferată companiei de asigurări:
Dt 542 „Datorii privind asigurarea bunurilor şi persoanelor” 5 000 lei
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 5 000 lei.

6
 4. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirii materialelor
Ieşirea materialelor poate fi: în scopuri tehnologice, pentru organizarea producţiei, deservire şi
administrare.
Ieşirea materialelor în producţie se perfectează cu fişa-limită de consum. Aceasta se întocmeşte în 2
exemplare de către secţia de aprovizionare pe un termen de o lună. I-ul exemplar se eliberează magazionerului, iar
al II-lea – se eliberează maistrului sau reprezentantului secţiei.
Fişele-limite de consum se înregistrează într-u registru special, unde îşi pune semnătura contabilul-şef.
Magazionerul eliberează materialele doar la prezentarea de către reprezentantului secţiei fişei-limite de
consum şi înregistrează în ambele exemplare data şi cantitatea materialelor eliberate. După fiecare înregistrare se
calculă soldul limitei rămase. Apoi magazionerul se semnează în exemplarul secţiei, iar reprezentantul secţiei în
exemplarul depozitului.
Utilizarea fişelor-limite de consum permite: acumularea datelor despre consumul materialelor, micşorarea
cantităţii documentelor de consum, determinarea abaterilor de la normele stabilite, cauzele şi persoanele vinovate.
În cazul vânzării materialelor se întocmeşte factura fiscală. Consumul de materiale se reflectă în creditul
contului 211 cu următoarele conturi corespondente:
1) Reflectarea valorii contabile a materialelor utilizate pentru:
 fabricarea produselor de bază Dt 811 Ct 211
 fabricarea produselor şi prestarea serviciilor de către secţiile auxiliare
Dt 812 Ct 211
 nevoile gospodăreşti ale secţiilor Dt 821 Ct 211
 remedierea rebuturilor Dt 714 Ct 211
 nevoile gospodăreşti ale întreprinderii şi lucrările de cercetări ştiinţifice
Dt 713 Ct 211
 crearea imobilizărilor necorporale Dt 111 Ct 211
 lucrările de construcţie Dt 121 Ct 211
 efectuarea lucrărilor de proiectare şi experimentare
Dt 171,261 Ct 211
2) Reflectarea valorii contabile a materialelor vândute
Dt 714 Ct 211
3) Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de materiale la valoarea contabilă constatate cu ocazia inventarierii
Dt 714 Ct 211
4)Reflectarea valorii contabile a materialelor distruse în urma evenimentelor excepţionale
Dt 723 Ct 211
5) Reflectarea sumei diferenţei dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă
Dt 714 Ct 211,218
Informaţia privind mişcarea stocurilor de materiale se generalizează prin întocmirea periodică (lunară) a
registrului pentru contul 211.
La sfârşitul perioadei de gestiune, după perfectarea cărţii mari, datele din registrul nominalizat se trec în
bilanţul contabil pe rândul 140 „Materiale”.

Exemplul 3. Să presupunem că întreprinderea „Noroc” are la 1 noiembrie a. c. un stoc de materiale „X”

(2 000 unităţi cantitative) la un cost efectiv de 340 lei/unitatea. Valoarea 680 000 lei.
Entitatea utilizează costul mediu ponderat după fiecare intrare.
În cursul lunii noiembrie s-au efectuat următoarele operaţiuni economice.
Tabelul 2

Înregistrări contabile privind mişcarea materialelor „X”

Corespondenţa
Suma,
Nr Conţinutul operaţiunilor economice conturilor
lei
debit credit
1. În baza facturii nr.314 la 10 noiembrie s-au cumpărat materiale „X”
(800 unităţi  345 lei/unitatea) 276 000 211 521
2. La 19 noiembrie s-au eliberat în producţia de bază materiale „X” (600
unităţi), bonul de consum nr.1049
Preţul mediu (680 000 +276 000) : (2000+800) =341,43 204 858 811 211
3. Potrivit bonului de consum nr.2030, la 25 noiembrie s-au eliberat
materiale (1 200 unităţi) pentru întreţinerea mijloacelor fixe
(341,43x1200) 409 716 821 211

7
 4. La 26 noiembrie, în baza facturii de expediţie nr.356, s-au achiziţionat
materiale „X” (1 400 unităţi  350 lei) 490 000 211 521
5. Potrivit facturii nr.1093 din 30 noiembrie , s-au vândut materiale „X”
(1 000 unităţi) ( 680 000 +276 000-204 858-409 716+490 000):2400=
346,43 346 430 714 211
6. Se reflectă creanţa cumpărătorului aferentă materialelor vândute în 400 000 234 612
sumă de 480 000 lei, inclusiv TVA 80 000 234 5344
480 000

PARTICULARITĂȚI DE CONTABILIZARE A
COMBUSTIBILULUI ȘI ANVELOPELOR
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea carburanților, lubrifianților şi lichidelor
speciale este destinat subcontul 2114 ,,Combustibil” deschis la contul 211 „Materiale”.
Decontarea consumului de CARBURANȚI și LUBRIFIANȚI trebuie efectuată în conformitate cu
Normele de consum de combustibil și lubrifianți prevăzute în actele normative: Ordinul Ministerului
Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor nr. 172 din 09.12.2005, ultima modificare 24.04.2020.
Normele de consum de combustibil se stabilesc pentru fiecare model, marcă sau modificație de automobil
exploatată și corespunde anumitor condiții de funcționare a mijloacelor de transport auto în conformitate cu
clasificarea și destinația acestora.
Ordinul 172 stabilește normele pentru 2 categorii mari de mijloace de transport:
- Autovehicule cu destinație generală;
- Autovehicule speciale și specializate dotate cu echipament.
În cazul absenței normelor de bază de consum al combustibilului pentru anumite modele și modificații de
mijloace de transport, normele de consum se stabilesc de către entitate de sine stătător și se aprobă prin Ordinul
conducătorului acesteia.
Foaia de parcurs servește drept temei pentru casarea combustibilului și lubrifianților, precum și pentru
decontarea valorii anvelopelor procurate.
Entitatea care nu prestează contra plată servicii de transport, foaia de parcurs, perfectată, se remite
șoferului contra semnătură de către persoana autorizată, de regulă, pentru o singură zi de lucru (schimb) sau, după
necesitate, pe o perioadă mai îndelungată (săptămână, lună).
Pentru entitățile care efectuează servicii de transport contra plată (operatorii de transport rutier): de mărfuri
în trafic național, foaia de parcurs este valabilă pentru o perioada de 48 de ore din momentul eliberării, iar de
persoane în trafic național, foaia de parcurs este valabilă pentru 36 de ore (cu excepția transporturilor în regim de
taxi la care valabilitatea foii de parcurs nu poate depăși 24 de ore).
Casarea combustibilului în baza informației din Foaia de parcurs:
Dt 811, 821, 711, 712, 713 Ct 211
Modul de decontare a valorii ANVELOPELOR și ACUMULATOARELOR procurate
separat de mijloacele de transport:
I varianta. La predarea în exploatare a anvelopelor și acumulatoarelor procurate separate de mijloacele de
transport (montarea pe mijloc de transport) decontate integral se recunosc drept cheltuielilor/costuri, prin formula
contabilă:
Debit 821 ,,Costuri indirecte de producție”
Debit 712 ,,Cheltuieli de distribuire„
Debit 713 ,,Cheltuieli administrative”
Credit 211.6 ,,Anvelope și acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport”.
II variantă – decontarea la costuri/cheltuieli curente: în funcție de parcursul efectiv, durata de exploatare.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea anvelopelor și acumulatoarelor procurate separate de
mijloacele de transport, entitățile pot deschide de sine stătător următoarele conturi analitice în cadrul contului 262
,,Alte active circulante”, ca: 262.1 ,,Anvelope în stoc” 262.2 ,,Anvelope în exploatare” 262.3 ,,Uzura anvelopelor”
262.4 ,,Acumulatoare în stoc” 262.5 ,,Acumulatoare în exploatare 262.6 ,,Uzura acumulatoarelor”.
La montarea anvelopelor și acumulatoarelor se va întocmi o corespondență internă între subconturile
deschise la contul de evidență a acestor bunuri:
Dt 262.2 ,,Anvelope în exploatare” Ct 262.1 ,,Anvelope în stoc”
Dt 262.5 „Acumulatoare în exploatare” Ct 262.4 „Acumulatoare în stoc”.
Montarea anvelopelor și acumulatoarelor pe mașină se realizează prin Actul de montare. Pentru fiecare
anvelopă se întocmește o Fişă de evidenţă a exploatării anvelopei, în care trebuie sa fie reflectate toate
deplasările anvelopei din momentul procurării pînă la ieşirea (casarea) acesteia, parcursul efectiv în cursul lunii
(trimestrului), cauzele scoaterii din exploatare (schimbul sezonier, deteriorarea completă) etc.

8
 Lunar, în funcție de parcursul efectiv se va determină cota curentă a valorii anvelopelor calculată după
următoarea formulă de calcul:
Cota curentă a valorii anvelopelor = 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 × parcursul efectiv lunar
𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣
Cota-parte din valoarea anvelopelor se va recunoaște drept costuri şi/sau cheltuieli ale perioadei de
gestiune în funcție de destinația mijlocului de transport:
Debit 821 ,,Costuri indirecte de producție”
Debit 712 ,,Cheltuieli de distribuire„
Debit 713 ,,Cheltuieli administrative”
Credit 262.3 ,,Uzura anvelopelor”.
Cheltuielile aferente schimbării și deservirii anvelopelor (vulcanizarea, balansarea, reparația etc.) se permit
spre deducere în scopul impozitării.

5. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii acestora

Potrivit S.N.C. „Stocuri” obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care:
 au o valoare unitară nu mai mare decât limita stabilită de legislaţie (6 000 lei) sau pragul de semnificaţie
prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu;
 au o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.
Transmiterea în exploatare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente,
activelor imobilizate etc. şi diminuare a stocurilor.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de
legislaţie se decontează la costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc. prin calcularea uzurii.
Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de 100% din valoarea
obiectelor diminuată cu valoarea reziduală la transmiterea acestora în exploatare.
În funcţie de destinaţia utilizării obiectelor uzura calculată se înregistrează ca majorare concomitentă a
costurilor/cheltuielilor curente, activelor imobilizate etc. şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Valoarea reziduală probabilă rămasă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se stabileşte de către fiecare
entitate de sine stătător.
Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale,
uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a
obiectului de bază – pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute
în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor
curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Deosebim următoarele criterii de clasificare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
1) După destinaţie obiectele de mică valoare şi scurtă durată se subdivizează în următoarele grupe:
 instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală (aparate de măsurat şi de lucru etc);
 instrumente şi dispozitive speciale;
 utilaj;
 ambalaj tehnologic;
 inventar de producţie (mese de lucru, utilaj,dulapuri,noptiere etc.);
 echipamentul de lucru şi de protecţie (costume, halate, scurte, încălţăminte, ochelari etc.)
 lenjerie (perne, plapome, cearşafuri, saltele, feţe de perene, pături, şervete, feţe de masă etc.);
 alte obiecte de mică valoare şi scurtă durată (veselă, inventar pentru măsuri social-culturale, inventar
sportiv şi turistic etc.);
2) După locul de aflare obiectele de mică valoare şi scurtă durată se divid în:
 obiectele de mică valoare şi scurtă durată la depozit;
 obiectele de mică valoare şi scurtă durată în exploatare.
3) După valoarea unitară a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
 până la 1/6 din limita stabilită;
 peste 1/6 din limita stabilită.
Intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se perfectează cu factură fiscală, actul de achiziţie,
bonurilor de intrare.
Pentru fiecare loc de muncă la eliberarea instrumentelor se întocmeşte fişa personală pe posesorul acestora.
Eliberarea hainelor şi încălţămintei lucrătorilor se efectuează în corespundere cu normele şi se reflectă în fişa lor
personală.

9
 La primirea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în exploatare se foloseşte fişa obiectelor de inventar în
folosinţă, în care se ţine evidenţa cantitativă a obiectelor de inventar în folosinţă, precum şi a persoanelor care le
gestionează. Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine pe grupe omogene, pe tipuri şi
pe gestionari.
Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se utilizează contul 213 „Obiectele de mică
valoare şi scurtă durată” la care se deschid următoarele subconturi:
213 1 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc
213 2 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare
213 3 Construcţii şi dispozitive provizorii
2134 Obiecte de mică valoare şi scurtă transmise temporar terţilor
Pentru evidenţa uzurii OMVSD se utilizează contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
la care se deschid subconturile:
214 1 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
214 2 Uzura construcţiilor şi dispozitivelor provizorii.
1) În cazul procurării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
a) de la furnizori:
 cu plata ulterioară a valorii acestora: Dt 213 Ct 521,522,544
b) prin intermediul titularilor de avans:
 în cazul eliberării avansului Dt 213 Ct 226
 fără eliberarea avansului Dt 213 Ct 532
c) În cazul procurării de la persoanele fizice:
Dt 213 Ct 544
2) În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de procurare obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
a) pentru cheltuieli de transportare:
 în cazul folosirii transportului propriu Dt 213 Ct 812
 transportul furnizorului Dt 213 Ct 521
 organizaţiei de transport Dt 213 Ct 544
b) cheltuieli privind asigurarea în timpul transportării a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Dt 213 Ct 542
c) cheltuielile de încărcare şi descărcare
 suportate de întreprindere Dt 213 Ct 531,533,812
 efectuate de furnizori sau alte organizaţii Dt 213 Ct 521,544
 achitării prin intermediul titularului de avans
Dt 213 Ct 226,532
3) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată primite cu titlu gratuit:
Dt 213 Ct 622
4) Plusul de obiecte de mică valoare şi scurtă durată constatat la inventariere:
Dt 213 Ct 612
Ieşirea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se contabilizează astfel:
1) Ieşirea obiectelor cu preţul unitar nu mai mare de 1/6 lei din limita stabilită date în folosinţă:
Dt 821,712,713 Ct 213
2) Valoarea obiectelor cu preţul unitar mai mare de 1/6 din limita stabilită:
Dt 213 2 Ct 213 1
3) Valoarea obiectelor constatate lipsă cu ocazia inventarierii sau vândute:
Dt 714 Ct 213
4) valoarea materialelor primite din lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 211 Ct 213
După cum s-a menţionat anterior, pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu o valoare unitară mai
mare de 1/6 din limita stabilită (6000 lei din 01. 01. 2013), se calculează uzura.
1)Uzura calculată aferentă obiectelor de mică valoare şi scurtă durată date în folosinţă se trece la
costuri, cheltuieli sau la valoarea activelor la care acestea sunt utilizate, întocmindu-se următoarele formule
contabile:
Dt 821,712,713,121, 111.171,261 Ct 214
2) Pe măsura scoaterii din funcţiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se casează uzura calculată
aferentă acestor obiecte:
Dt 214 Ct 213

10
 Exemplul 4. În baza facturii fiscale entitatea „Alfa” a procurat obiecte de mică valoare şi scurtă durată în
valoare de 11 400 lei, TVA 20 %. Cheltuielile de transport facturate de furnizor constituie 750 lei, TVA 20 %.
Conform bonului de consum s-au dat în folosinţă OMVSD cu destinaţie administrativă în valoare de 8 340 lei, cu o
valoare unitară mai mare de 1000 lei. La sfârşitul anului, când se efectuează inventarierea, nu se mai constată
obiectele date în folosinţă. Se recuperează deşeurile în valoare de 125 lei reflectate în procesul-verbal de casare a
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Valoarea reziduală probabilă constituie 80 lei.
Tabelul 3
Înregistrări contabile privind mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Corespondenţa conturilor
Nr. Suma,
Conţinutul operaţiunilor economice debit credit
crt. lei
1. Reflectarea valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
achiziţionate de la furnizori cu plată ulterioară
 valoarea obiectelor fără TVA 11 400 2131 521
 TVA aferentă obiectelor de inventar 2 280 5344 521
13 680
2. Înregistrarea
 cheltuielilor de transport aferente achiziţionării obiectelor
de mică valoare şi scurtă durată 750 2131/CTA 521
 TVA aferentă cheltuielilor facturate 150 5344 521
900
3. Darea în folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată 8 340 2132 2131
4. Calcularea uzurii obiectelor date în folosinţă 100 % 8 340 – 80 8260 713 214
5. Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată:
 casarea uzurii 8 260 214 2132
 valoarea materialelor obţinute 80 211 2132
 valoarea deşeurilor intrate peste valoarea reziduală 45 211 612

Documentele centralizatoare în care se prelucrează datele din documentele primare referitoare la mişcarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cuprind registrul pentru contul 213 şi 214, balanţa de verificare,
cartea mare.
În bilanţul contabil valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, diminuată cu suma uzurii.

6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie

Producţia în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze intermediare de prelucrare sau
executare, nefiind încă nici produse finite, nici semifabricate, precum şi produse necompletate în întregime.
Producţia (serviciile) în curs de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei , de regulă, prin inventariere.
Costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină după încheierea perioadei de fabricaţie
sau execuţie.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 „Producţia în curs de
execuţie”. În cadrul contului 215 pot fi deschise următoarele subconturi:
215 1 Produse în curs de execuţie
215 2 Servicii în curs de execuţie
1) La sfârşitul perioadei de gestiune costului efectiv (valoarea contabilă) al producţiei (serviciilor) în curs
de execuţie se înregistrează cu următoarea formulă contabilă:
Dt 215 Ct 811,812
2) La începutul perioadei următoare valoarea producţiei (serviciilor) în curs de execuţie se scoate din
evidenţa financiară pentru transformarea, finalizarea acesteia:
Dt 811, 812 Ct 215
3) Pentru plusurile de producţie (serviciilor) în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Dt 215 Ct 612
4) Pentru lipsurile de producţie (serviciilor) în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Dt 714 Ct 215
5) La valoarea contabilă a de producţie în curs de execuţie vândute:
Dt 714 Ct 215
6) La valoarea producţiei în curs de execuţie distruse în urma evenimentelor excepţionale
Dt 723 Ct 215

11
 Exemplul 5. Întreprinderea „K” prezintă următoarele informaţii cu privire la produsele finite şi produsele
în curs de execuţie aferente perioadei de gestiune:
 stoc iniţial de produse în curs de execuţie 41 500 lei;
 costuri de materiale la fabricarea producţiei 124 280 lei;
 costuri privind retribuirea muncii 7 400 lei;
 contribuții privind asigurările sociale 24 % 1 776 lei;
 costuri de energie în scopuri tehnologice 9 100 lei;
 costul produselor fabricate predate la depozit 167 300 lei;
 stoc final de produse în curs de execuţie 16 645 lei.

Tabelul 4
Înregistrări contabile privind operaţiunile aferente producţiei în curs de execuţie
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiare 41 500 811 2151
2. Reflectarea costurilor de materiale la fabricarea producţiei 124 280 811 211
3. Înregistrarea costurilor de energie în scopuri tehnologice 9 100 811 521
4. Reflectarea costurilor privind retribuirea muncii 7 400 811 531
5. Calculul şi înregistrarea CAS 1 776 811 533
Total costuri de producţie 184 056
6. Reflectarea valorii produselor fabricate predate la depozit 167 300 216 811
7. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune în contul contabilităţii financiare 16 756 2151 811

Exemplul 6. Să presupunem ca entitatea SRL „Agroteh” prestează servicii privind reparaţia tehnicii
agricole. În perioada de gestiune s-au colectat şi înregistrat următoarele informaţii aferente serviciilor în curs de
execuţie. Costul serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei a constituit 770 lei. Potrivit documentelor
primare, s-au înregistrat următoarele costuri la prestarea serviciilor: costuri de materiale şi combustibili – 3 500
lei; costuri de muncă vie – 1 900 lei; contribuţii la asigurările sociale aferente salariilor calculate (24 %) – 456
lei şi costuri de energie în scopuri tehnologice – 294 lei. Conform facturii fiscale prezentate clienţilor, valoarea
serviciilor prestate acestora a constituit 7 800 lei, iar costul – 6 628,50 lei. Conform datelor inventarierii, costul
serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune a constituit 291,5 lei.
Tabelul 5
Înregistrări contabile privind operaţiunile aferente serviciilor în curs de execuţie
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Trecerea soldului serviciilor în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiare 770 811 2152
2. Reflectarea costurilor de materiale la prestarea serviciilor 3 500 811 211
3. Înregistrarea costurilor de energie în scopuri tehnologice 294 811 521
4. Costurile privind retribuirea muncii 1 900 811 531
5. Costurile privind contribuţiile la asigurările sociale 24 % 456 811 5331
6. Înregistrarea veniturilor din prestarea serviciilor clienţilor şi a 7 800 221 611
creanţelor acestora 1 560 221 5344
TVA 20 % 9 360
7. Reflectarea costului serviciilor prestate clienţilor 6 628,50 711 811

12
 8. Trecerea soldului serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune în contul contabilităţii financiare 291,5 2152 811
Informaţia privind producţia în curs de execuţie se generalizează în registru pentru contul 215 „Producţia
în curs de execuţie”. La sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea cărţii mari datele din registrele folosite se
trec în Bilanţ.

7. Contabilitatea produselor
Produsele cuprind semifabricatele, produsele finite şi produsele reziduale. Operaţiile economice specifice
mişcării şi gestiunii produselor se perfectează cu bonul de predare, bonul de consum, bonul de transport sau în
alte documente interne care justifică mişcarea produselor între secţii, magazii şi depozite. În cazul constatării
rebutului se întocmeşte actul de rebut în care se consemnează produsele şi semifabricatele rebutate definitiv sau
constatate ca produse reziduale.
Eliberarea produselor şi semifabricatelor din depozit pentru vânzare se perfectează cu factura fiscală sau
factura după caz. La eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consumul intern se întocmeşte bonul de
consum.
Contabilitatea stocurilor de produsele finite, semifabricatelor şi produsele reziduale se ţine la contul 216
„Produse” la care se deschid subconturile:
216 1 Produse finite
216 2 Semifabricate din producţie proprie
216 3 Produse secundare
2164 Produse transmise temporar terţilor
Se debitează contul 216 în următoarele cazuri:
1) La costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale intrate în gestiune:
Dt 216 Ct 811,812
2) La suma diferenţei dintre valoarea produselor aflate în stoc şi VRN în limitele costului efectiv
Dt 216 Ct 612
3) Plusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii
Dt 216 Ct 612
4) Intrarea produselor returnate de către cumpărători şi clienţi la preţul posibil de valorificare
Dt 216 Ct 833
Se creditează contul 216 în următoarele cazuri:
1) La ieşirea din gestiune prin vânzare:
Dt 711 Ct 216
2) La valoarea produselor returnate pentru remedierea rebutului
Dt 811,812 Ct 216
3) La stabilirea lipsurilor cu ocazia inventarierii:
Dt 714 Ct 216
4) La valoarea contabilă a produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale distruse în urma
calamităţilor naturale:
Dt 723 Ct 216
5) În cazul când costul efectiv este mai mare decât VRN diferenţa se înregistrează:
Dt 714 Ct 216
Exemplul 7. Întreprinderea „Foişor” a obţinut produse finite la costul efectiv de 127 300 lei. În cursul
perioadei de gestiune aceste produse s-au vândut la un preţ de vânzare negociat în sumă de 158 900 lei, TVA
aferentă produselor vândute constituie 20 %.

Tabelul 6
Înregistrări contabile privind mişcarea produselor
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Pentru produsele finite obţinute, la costul efectiv 127 300 216 811
2. Pentru valoarea produselor vândute, la preţul de vânzare negociat 158 900 221 611
3. Reflectarea TVA aferentă produselor vândute 31 780 221 5344
190680
4. Trecerea la cheltuieli a valorii contabile a produselor finite vândute 127 300 711 216
5. Încasarea de la clienţi a contravalorii produselor vândute 190 680 242 221
Evidenţa analitică a produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale se organizează cu ajutorul
fişelor sau cartelelor pe tipuri de produse, semifabricate şi produse reziduale.

13
 La sfârşitul perioadei de gestiune informaţiile privind produsele se generalizează în registrul pentru contul
216 „Produse”, iar după perfectarea cărţii mari informaţiile privind stocurile de produse se reflectă în bilanţul.

8. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revânzării în aceeaşi stare. Organizarea contabilităţii
mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei: cu ridicata sau cu
amănuntul. În cazul circulaţiei mărfurilor cu ridicata, vânzarea se efectuează în bază de documente, încasarea
urmând a se realiza, de regulă, ulterior, prin virament. De aici rezultă necesitatea utilizării conturilor de creanţe, din
momentul livrării mărfurilor până în momentul achitării lor. În cazul circulaţiei cu amănuntul, vânzarea se
efectuează cu plată imediată, în numerar.
Un alt factor care influenţează organizarea contabilităţii îl constituie preţurile diferite utilizate ca preţuri de
înregistrare a mărfurilor, de achiziţie sau de vânzare. Din schema 1 rezultă că, în cazul când întreprinderea ţine
evidenţa mărfurilor la preţul de vânzare, este necesar de a contabiliza un alt element al preţului – adaosul
comercial.

Preţul producătorului
Suma totală pe care o
încasează producătorul la
+ = vânzare sau preţul de
TVA achiziţie al comerciantului
+

Prețul
Adaos comercial =
Suma pe care o
comerciantulu
încasează
+i = comerciantul la
vânzare
TVA
Schema 1. Categorii de preţuri utilizate la evaluarea mărfurilor
Pentru evidența mărfurilor sunt destinate următoarele conturi: 217 „Mărfuri”, 831 „Adaos comercial” şi 833
„Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurilor vândute”.
Contul 217 „Mărfuri” se utilizează pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor. Este un cont cu funcţie
contabilă de activ şi se debitează la costul de intrare a mărfurilor:
 achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul conturilor 521 „Datorii comerciale curente”,
522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”, la preţul de achiziţie fără TVA;
 cu cheltuielile aferente procurării mărfurilor – cheltuieli de transport-aprovizionare (CTA) prin creditul
conturilor 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”, 812 „Activităţi
auxiliare”, 544 „Alte datorii curente”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533
„Datorii privind asigurările”, 542 „Datorii privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor” etc.;
 aduse ca aport în natură la capitalul social, prin creditul contului 313 „Capital nevărsat”;
 primite ca donaţie sau cu titlu gratuit, prin creditul contului 622 „Venituri financiare”;
 constatate ca plusuri la inventariere, în corespondenţă cu creditul contului 612 „Alte venituri operaţionale”;
 cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare, dacă evidenţa mărfurilor intrate se
ţine la preţul de vânzare prin creditul contului 831 „Adaos comercial”;
 cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în corespondenţă cu creditul contului 833
„Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurile vândute”.
Creditul contului 217 „Mărfuri” reflectă valoarea contabilă a mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi:
 prin vânzare, în corespondenţă cu contul 711 „Costul vânzărilor”;
 ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii, prin debitul contului 712 „Cheltuieli de distribuţie” (în limita
normelor de perisabilitate naturală) 714 „Alte cheltuieli operaţionale” (peste limita normelor de perisabilitate
naturală);
 suma adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, în cazul când evidenţa se ţine la preţul de vânzare cu
amănuntul, prin debitul contului 831 „Adaos comercial”;
 pierderi din calamităţi, prin debitul contului 723 „Cheltuieli excepţionale”;
 diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă, în corespondenţă cu debitul contului 714 „Alte
cheltuieli operaţionale”.
Soldul contului 217 „Mărfuri” este debitor şi reprezintă valoarea contabilă a mărfurilor existente în stoc la
finele perioadei de gestiune.

14
 Exemplul 8. Înregistrarea operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mărfurilor (evidenţa se ţine la
preţul de vânzare cu amănuntul. Să presupunem că întreprinderea „Cireşar” dispune la începutul lunii de un stoc
de mărfuri, valoarea contabilă a căruia constituie 58 400 lei. Adaosul comercial aferent stocului existent – 8 760
lei. În cursul perioadei de gestiune au fost achiziţionate mărfuri, preţul de cumpărare constituind 33 600 lei, taxa
pe valoarea adăugată pentru mărfurile achiziţionate – 6 720 lei, adaosul comercial aplicat de întreprindere 
23 %. Mărfurile au fost vândute contra numerar. Valoarea mărfurilor vândute la preţul de vânzare cu amănuntul,
inclusiv TVA, alcătuieşte 79 800 lei. Soldul final al mărfurilor 41 988 lei.
Să examinăm variante
Tabelul 7
Înregistrări contabile privind existenţa şi mişcarea mărfurilor
Corespondenţa conturilor
Nr.
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Varianta 1 Varianta 2
crt.
debit credit debit credit
1. Reflectarea adaosului comercial aferent stocului de mărfuri la începutul
lunii 8 760 217 831 217 831
2. Înregistrarea valorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori 33 600 217 521 217 521
3. Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor
achiziţionate 6 720 5344 521 5344 521
4. Înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor achiziţionate 7 728 217 831 217 831
5. TVA în preț de vânzare (33 600 + 7 728) x 20 % 8 265,60 217 831 217 825
6. Înregistrarea mijloacelor bănești încasate din vânzări, inclusiv 66 500 241 611 241 611
TVA 13 300 241 5344 241 5344
79 800
7. Reflectarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute 1 10 107 831 217 831 217
8. Casarea TVA aferentă mărfurilor vîndute 13 300 831 217 825 217
9. Reflectarea costului mărfurilor vândute 66500 -10107 56 393 711 217 711 217
10 Se casează adaosul comercial aferent mărfurilor în stoc (6 381) 217 831 217 831
La sfârșitul perioadei de gestiune se determină procentul mediu al diferențelor de preț (adaosului comercial) care constituie
15,198 % [(8 760 + 7 728) : (66 500 + 41 988)  100 %], unde 41 988 lei reprezintă stocul mărfurilor la sfârșitul lunii evaluat la
prețul de vânzare.
Ulterior se calculează suma adaosului comercial aferent mărfurilor aflate în stoc ca produsul dintre procentul mediu calculat
și valoarea mărfurilor aflate în stoc la sfârșitul perioadei care este de 6 381 lei [(15,198  41 988) : : 100 %]. Adaosul comercial
aferent mărfurilor vândute se determină ca diferența dintre adaosul comercial calculat în prealabil și adaosul comercial aferent
mărfurilor aflate în stoc şi constituie 10 107 lei (16 488 – 6381).
La sfârșitul perioadei de gestiune (lunii) pentru generalizarea informației privind mișcarea și existenta mărfurilor se
întocmește registrul pentru contul 217 „Mărfuri”. Informațiile privind existenta stocului de mărfuri la finele perioadei de
gestiune se reflectă în rândul 180 „Mărfuri” din Bilanț.
Perisabilități naturale reprezintă pierderile care se produc în timpul transportării, manipulării, depozitării și
desfacerii stocurilor, determinate de procesele naturale, cum sunt: uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea, hidroliza,
răcirea, înghețarea, topirea, oxidarea, aderarea la pereții vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunerea,
scurgerea, îmbibarea, îngroșarea, împrăștierea, fărâmițarea, spargerea, inclusiv procesele de fermentare sau alte procese
biofizice, în procesul de comercializare sau în rețeaua de distribuție.
Modul de evaluare ulterioară a stocurilor la valoarea realizabilă netă
Date iniţiale. O entitate comercializează televizoare. Soldul televizoarelor la 31 decembrie 201X constituia 12 unităţi
care sînt divizate în trei grupe: „A”, „B” şi „C”. Costul de intrare şi valoarea realizabilă netă a soldului de televizoare la 31
decembrie 201X sînt prezentate în tabelul ce urmează.
Tabelul 8
Costul de intrare şi valoarea realizabilă netă a soldului de televizoare la 31 decembrie 201X
Cod Grupa Costul de intrare, lei Valoarea realizabilă netă, lei
1 2 3 4
1 „A” 3 000 5 000
2 „A” 4 000 5 000
3 „A” 6 500 5 000
4 „A” 7 000 5 000
5 „B” 8 500 9 000
6 „B” 6 500 9 000
7 „B” 7 000 9 000
8 „C” 9 000 10 000

15
 9 „C” 9 500 10 000
10 „C” 8 500 10 000
11 „C” 7 500 10 000
12 „C” 8 000 10 000
În baza datelor din tabelul 5 se calculează valoarea televizoarelor care va fi reflectată în bilanţ în funcţie de modul
determinării valorii realizabile nete:
- varianta I – pe fiecare televizor;
- varianta II – pe fiecare grupă de televizoare;
- varianta III – pe toate televizoarele aflate în stoc.
Pentru determinarea valorii contabile a televizoarelor trebuie comparate, respectiv, costul de intrare şi valoarea
realizabilă netă pe fiecare televizor, grupă de televizoare şi toate televizoarele aflate în stoc.
Tabelul 9
Calculul valorii contabile a televizoarelor la 31 decembrie 201X
Valoarea realizabilă Valoarea cea mai mică dintre costul
Costul de intrare,
Cod Grupa netă, lei de intrare şi valoarea realizabilă netă,
lei
lei
1 „A” 3 000 5 000 3 000
2 „A” 4 000 5 000 4 000
3 „A” 6 500 5 000 5 000
4 „A” 7 000 5 000 5 000
Total 20 500 20 000 17 000
5 „B” 8 500 9 000 8 500
6 „B” 6 500 9 000 6 500
7 „B” 7 000 9 000 7 000
Total 22 000 27 000 22 000
8 „C” 9 000 10 000 9 000
9 „C” 9 500 10 000 9 500
10 „C” 8 500 10 000 8 500
11 „C” 7 500 10 000 7 500
12 „C” 8 000 10 000 8 000
Total 42 500 50 000 42 500
Total general 85 000 97 000 81 500

În baza datelor tabelului 6, valoarea contabilă a televizoarelor va constitui:

- varianta I: în cazul determinării valorii realizabile nete pe fiecare televizor – 81 500 lei. Diferenţa dintre
costul de intrare şi valoarea realizabilă netă în sumă de 3 500 lei (85 000 lei – 81 500 lei) se contabilizează ca
majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;
- varianta II: în cazul determinării valorii realizabile nete pe fiecare grupă de televizoare – 84 500 lei
(20 000 lei + 22 000 lei + 42 500 lei. Diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă – 500 lei (85 000
lei – 84 500 lei) se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;
- varianta III: în cazul determinării valorii realizabile nete pe toate televizoarele aflate în stoc – 85 000 lei.
În această situaţie nu trebuie întocmite careva înregistrări contabile, deoarece stocurile se reflectă în bilanţ la costul
de intrare.

Pentru evidenţa deprecierii stocurilor se utilizează contul de pasiv (rectificativ) - 218 „Ajustări
pentru deprecierea stocurilor”. Contul 218 este destinat generalizării informației privind diferențele dintre
valoarea contabilă și valoarea realizabilă netă a stocurilor determinate la data raportării, conform prevederilor
pct.50 al SNC „Stocuri”.
La suma diminuării (deprecierii) valorii contabile a stocurilor până la valoarea realizabilă netă (VRN) a
acestora se înregistrează prin formula contabilă:
Dt 714 Ct 218
Suma depăşirii VRN a stocurilor din evaluarea precedentă (în limita costului de intrare) şi decontarea
sumei ajustărilor pentru deprecierea stocurilor la ieşirea acestora se înregistrează prin formula contabilă:
Dt 218 Ct 211,212,213,215,216,217, 612
Informația conținută în contul respectiv va fi necesară la determinarea elementelor de stocuri în situațiile
financiare.
Exemplul 9. Entitatea SRL dispune de 20 telefoane evaluate la costul de intrare de 2 500 lei/buc. pentru a
fi vândute.

16
 La 31.12.a.c., în baza Actului de reducere a prețurilor, acestea au fost diminuate cu 100 lei fiecare bucată.
Contabilizare 31.12.a.c. Actul de reducere a prețurilor (Aceste cheltuieli sunt nedeductibile și se iau în calcul la
întocmirea VEN 12).
Dt 714 ,,Cheltuieli nedeductibile” Ct 218 2 000 (20 tel. ×100 lei)
Vânzarea telefoanelor - ajustarea se recunoaște drept venituri curente din punct de vedere financiar și
venituri neimpozabile din punct de vedere fiscal.
Dt 711 Ct 217 50 000 (2500 × 20 tel.)
Dt 218 Ct 612 ,,Venituri neimpozabile” 2 000

Retur de marfă

Cumpărător Vânzător
1. Emite FF cu indicarea ,,Non livrare” 1. Emite Factură fiscală normală cu
2. Emite Act de retur a mărfurilor (temei: indicarea mărfurilor returnate indicând
transportator și vânzător semnul ,,minus”

Conform prevederilor CF (art. 102), pentru bunurile (supuse amortizării), care au fost defectate/distruse
este necesar de restabilit TVA de la valoarea contabilă, recunoscându-se drept cheltuieli nedeductibile, respectiv
suma TVA nu se deduce ci se raportează la cheltuielile perioadei (71478), iar valoarea contabilă a bunurilor
defectate se va recunoaște drept cheltuieli ale perioadei (714) în contabilitatea financiară și cheltuieli
nedeductibile în scopuri fiscale.
Există cazuri când entitatea procură materiale, marfă care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității
de întreprinzător, spre exemplu, ceai, cafea, biscuiți, cadouri etc., astfel de cheltuieli nu se califică ca ordinare și
necesare.
Suma TVA dedusă la momentul procurării bunurilor, care nu sânt folosite pentru desfășurarea activității de
întreprinzător, se va reflecta în Registrul procurărilor pentru perioada de gestiune cu semnul minus (-). Pentru
aceasta se face înregistrare în Registrul Procurărilor.

LISTA
produselor social importante (poziţiile tarifare conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor)
conform Regulamentul de formare a preţurilor de comercializare a produselor social importante, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului RM Nr. 774 din 20-06-2016, publicat : cu modificările ulterioare 26.02.2020
1 Pîine1 de pînă la 600 grame (1905)
2. Colaci2 de pînă la 300 grame (1905)
3. Lapte de consum de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 2,5%, inclusiv (cu excepția laptelui ultra pasteurizat –
UHT)3 (0401)
4. Chefir cu un conţinut de grăsimi de pînă la 1,0% inclusiv (0403)
5. Brînză de vaci proaspătă cu un conţinut de grăsimi de pînă la 5% inclusiv, fără adaosuri (0406)
6. Smîntînă din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 10% inclusiv (0401)
7. Unt din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 79,0% inclusiv (0405)
8. Ulei de floarea-soarelui, cu excepţia uleiului dezodorizat4 (1512)
9. Făină de grîu, cu excepţia făinii din grîu durum5 (1101)
10. Orez, cu excepţia orezului de specialitate6 (1006)
11. Hrişcă (1008)
12. Crupe, inclusiv griş şi fulgi de ovăz (1103, 1104)
13. Preparate pentru sugari şi preparate pentru copii de vîrstă mică 7 (0402).
14. *ex. 630790, 481890 – măști medicale
15. *ex. 401511, 401519 – mănuși medicale
16. *ex. 3808 – produse biocide (dezinfectanți medicali), incluse în Registrul național al produselor biocide și în Registrul de
stat al dispozitivelor medicale
Note:
1
Doar pîinea neambalată şi nefeliată, la fabricarea căreia se utilizează făină de grîu de calitatea I şi II, apă, sare alimentară,
drojdie de panificație și aditivi pentru prevenirea bolii mesentericus.
2
Doar colaci neambalați, la fabricarea cărora se utilizează făină de grîu, apă, sare alimentară, drojdie de panificaţie şi aditivi
pentru prevenirea bolii mesentericus.

17
 3
Lapte supus procesului de ultrapasteurizare – produsul este expus la o temperatură foarte înaltă pe o perioadă foarte scurtă
de timp (135º C timp de 2-4 secunde).
4
Ulei de floarea-soarelui purificat de substanţele volatile gustative şi aromatice caracteristice.
5
Produs obţinut prin măcinare, din grîu Triticum durum, la care tărîţele şi germenii se îndepărtează, iar endospermul se
macină pînă la gradul de mărunţire corespunzător.
6
Orez de specialitate (orez Basmati, Jasmin, sălbatic, negru, roşu, mixt (multicolor), Carnaroli, Arborio).
7
Produse definite conform Hotărîrii Guvernului nr. 338 din 11 mai 2011 „Pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind
formulele de început şi formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari şi copii mici”.
Pentru produsele social importante se stabileşte următorul mod de formare a preţurilor de comercializare pe
piaţa internă:
a) produsele social importante se comercializează la preţuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului
comercial ce nu depăşeşte 20%, cu excepţia pîinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăşi 10%;
b) produsele social importante, atît din import, cît şi autohtone, care au fost supuse procesării în unităţile comerciale, se
comercializează cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 40% cumulativ de la preţul de achiziţie/preţul de livrare.
.
Activități de învățare
Studii de caz
1. Să se determine valoarea mărfurilor ieșite din gestiune aplicând metodele FIFO, LIFO și costului mediu
ponderat, reieșind din următoarea informație:
Data Cantitate (kg) Preţ (lei)
Intrări Ieşiri
1.02 750 3,00
5.02 300 3,20
7.02 100
9.02 700
11.02 100 3,50
21.02 350 3,30
27.02 400

METODA FIFO
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Can-tea Preţul Valoarea Can Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
-tea

1.02

5.02

7.02

9.02

11.02

21.02

27.02

Stoc
final

18
 METODA LIFO
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea

1.02

5.02

7.02

9.02

11.02

21.02

27.02

TOTAL
Stoc fina

COSTUL MEDIU PONDERAT DUPĂ FIECARE INTRARE

Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea

1.02

5.02

7.02

9.02

11.02

21.02

27.02

TOTAL

Stoc final

2. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele cerute, reieşind din informaţia prezentată:
N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,
d/o lei
1 recepționat obiecte de mică valoare şi scurtă durată
S-au
1. de la furnizori - la suma fără TVA 8 400
- TVA – 20% ?

19
2. Au fost predate în exploatare obiecte de mică valoare şi
scurtă durată:
a) valoarea unitară mai mică de 1000 lei:
- în scopuri de producție 700
- în scopuri de distribuție 560
- pentru nevoile administrative ale entității 1 320
b) valoarea unitară mai mare de 1000 lei: 23 920
Calcularea uzurii OMVSD:
- în scopuri de distribuție 7 120
- pentru nevoile administrative ale entității 16 800
3. Au fost scoase din exploatare obiecte de mică valoare şi
scurtă durată cu destinaţie administrativă (cu valoarea
unitară mai mare de 1000 lei). Costul de intrare 3800 lei.
Valoarea reziduală probabilă 100 lei. Valoarea deșeurilor
obținute în urma lichidării 80 lei.
- - casarea uzurii cumulate
- - intrarea deşeurilor obținute în urma lichidării
- - reflectarea diferenţei între valoarea reziduală şi
valoarea materialelor efectiv intrate

3. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele necesare, reieşind din următoarea informație:

N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,

d/o lei
Se1 reflectă soldul producției în curs de execuţie la
1. începutul perioadei de gestiune 20 000
2. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor
finite 98 400
3. S-au calculat salariile muncitorilor ocupați cu fabricarea
produselor finite 62 000
4. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii ( % ) aferente salariilor calculate
5. Au fost repartizate şi incluse în cost costurile indirecte de
producţie 52 700

6. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la finele

perioadei de gestiune 18 000
7. Se reflectă costul efectiv al produselor fabricate

4. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele necesare, reieșind din informația ce urmează:

N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,

d/o lei
Se1 reflectă la începutul lunii suma adaosului comercial 24 600
1. aferent mărfurilor în stoc
2. Se reflectă valoarea mărfurilor recepționate de la furnizori
- la valoarea fără TVA 43 600
- la suma TVA 20 %
3. Se calculă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent
mărfurilor intrate -40%
4. Se înregistrează suma încasată din vânzarea mărfurilor în
numerar - la suma fără TVA 56 900
- la suma TVA 20 %

20
 5. Se reflectă costul mărfurilor vândute 32 700
6. Se reflectă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent 35 580
mărfurilor vândute
7. Se reflectă divergențele constatate în urma inventarierii la
valoarea contabilă:
- plusuri de marfă ”A” 154
- adaosul comercial, inclusiv TVA 38

Activităţi de învăţare

De întocmit actul de achiziţie AC 200457 din 3 martie 201X.

Entitatea SRL „Spicuşor” , c/f 1002600050325 în numele directorului Popescu Vasile a achiziţionat
de la persoana fizică Chiriac Andrei următoarele materiale:

N Denumirea Unitatea de Cantitatea Preţul

mărfurilor măsură
1 Cartofi kg 200 7-00
2 Varză kg 100 10-00
3 Mere kg 50 5-00
4 Ceapă kg 70 8-00
5 Brânză de oi kg 35 70-00
6 Brânză de vaci kg 20 45-00

21
 Formular tipizat
Aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor
al Republicii Moldova nr.130 din 30 septembrie 2010

ACT DE ACHIZIŢIE A MĂRFURILOR Seria _____Nr.

АКТ ЗАКУПКИ ТОВАРОВ Серия ___ _№
din _________________ 20___ Primit în baza contractului
Принято в счет договора
nr._____ din __________ 20___
№ ______от
______________________________________________________________________________________________________
denumirea entităţii, adresa (наименование субъекта, адрес)
Cod fiscal / IDNO _____________________
Фискальный код / IDNO Conducătorul entităţii / persoana împuternicită ____________________________
numele, prenumele (фамилия, имя)
Руководитель субъекта / уполномоченное лицо
Primit mărfuri ______________________________________________________________________________________________
Принял товары ___________________________numele, prenumele (фамилия, имя)
Predat mărfuri _____________________________________________________________________________________________
Сдал товары _____________________________numele, prenumele (фамилия, имя)
__________________________________________________________________________________________________________
cod personal / IDNP, datele buletinului de identitate, adresa(идентификационный номер / IDNP, данные удостоверения личности, адрес)

Denumirea mărfurilor Unit. de Cantitate Preţ Valoare, lei

Наименование товаров măsură Количество unitar, lei Стоимость, леев
Единица Цена
измерения единицы,
леев
1 2 3 4 5=3×4

Total / Итого X X X

Valoarea totală __________________________________________________________________________

Общая стоимость __________________________în litere (прописью)
Reţineri:
Удержания
la buget ____________________________________________________________________ ___________
в бюджет ________________________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)
avansuri achitate ____________________________________________________________ ___________
уплаченные авансы _______________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)
Total de plată _______________________________________________________________ ___________
Общая сумма к оплате ____________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)

Declaraţia pe propria răspundere a persoanei fizice care a predat mărfurile. Declar că mărfurile predate sînt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova:
Декларация под собственную ответственность физического лица, передавшего товары.Заявляю, что переданные товары полностью получены на территории Республики Молдова:

_______________________________ ____________________________
numele, prenumele (фамилия, имя) semnătura (подпись)

Declaraţiile şi înscrisurile false, precum şi însuşirea averii străine se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.
Ложные заявления и записи, а также присвоение чужого имущества наказывается согласно действующему законодательству.

Conducătorul entităţii/persoana împuternicită __________________________ Predat mărfuri _________________________

Руководитель субъекта/уполномоченное лицо semnătura (подпись) Cдал товары semnătura (подпись

Primit mărfuri _________________________

Принял товары semnătura (подпись)

L.Ş.
М.П.

22
 Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice
N Conținutul operațiunii economice Suma, lei Formula contabilă
rd. Dt Ct
1. Înregistrarea materialelor primite de la furnizor
În baza facturii fiscale CZ 1753177 cu achitare
ulterioară
2. Trecerea în cont a sumei TVA în baza facturii
CZ 1753177
3. Virarea datoriei faţă de furnizori

4. Înregistrarea materialelor primate de la persoane

fizice în baza Actului de achiziție AC 200457
5. Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată
( %) în baza Actului de achiziție AC 200457
6. Achitarea din casierie a datoriei faţă de Chiriac
Andrei
7. Virarea la buget a impozitului pe venit la sursa de
plată reținut
8. Reflectarea consumului de materie primă din una
martie conform bonului de consum nr. 64 și nr.65

23
24
25
26
 Типовая форма M-2
Aprobat prin Ordenul comun al Departamentului Statisticii al Republicii Moldova
şi Ministerul Finantelor al Republicii Moldova nr.24/36 din 25 martie 1998
Утверждена совместным приказом Департамента статистики и Министерства финансов Республики Молдова № 24/36 от 25 марта 1998 г.
Cod CUIO
Код ОКПО
Delegaţia este valabilă pînă la ________________________ 200_ г.
Доверенность действительна по
Cod fiscal
beneficiar, adresa наименование потребителя и его адрес Фискальный код
Cod fiscal
plătitor, adresa наименование плательщика и его адрес Фискальный код
Cont nr. ___________________________ la ________________________________________________
Счет в denumirea băncii наименование банка
DELEGAŢIE Seria Nr.
ДОВЕРЕННОСТЬ
Data emiterii ____________________________ 200_ г.
Дата выдачи
_______________________________________________________________________________
numele, prenumele, funcţia фамилия, имя, должность
legitimat cu buletinul de identitate: seria ______ nr. ____________ din ______________________
удостоверение личности от
emis de ________________________________ poliţiei _________________________________
выдан полиции
este delegat la ____________________________________________________________________
на получение от denumirea organizaţiei наименование организации поставщика
pentru a ridica valorile în mărfuri şi materiale conform ____________________________________
товарно-материальных ценностей по nr. şi data bonului de comandă, facturii etc.
номер и дата наряда, фактуры и т.п.

27
 Lista valorilor în mărfuri şi materiale
Перечень товарно-материальных ценностей, подлежащих получению
Unitatea de
Nr. Valori în mărfuri şi materiale măsură Cantitatea (în litere)
crt Наименование Един. измер. Количество (прописью)
товарно-материальных ценностей

Semnătura ______________________________________________________________ certificăm

Подпись specimenul de semnătură a delegatului настоящим удостоверяем
образец подписи лица, получившего доверенность

L.Ş. Conducător al întreprinderii Contabil-şef _______________

М.П. (organizaţiei, instituţiei) _______________________ Главный
Руководитель предприятия бухгалтер
(организации, учреждения)

28
29
30
 Formular tipizat
Типовая форма
Aprobat prin Ordenul comun al Departamentului Statisticii al Republicii Moldova
L.Ş. şi Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.24/36 din 25 martie 1998
Утверждена совместным приказом Департамента статистики и Министер-
ства финансов Республики Молдова № 24/36 от 25 марта 1998 г.

Unitatea ___________________________________________________________ codul fiscal ____________________________________

Организация (denumirea, полное наименование) фискальный код
_________________________________________________________________________________________________________________
(adresa şi telefonul, адрес и телефон)

FOAIE DE PARCURS PENTRU AUTOTURISME Seria AT Nr.

ПУТЕВОЙ ЛИСТ ЛЕГКОВОГО АВТОМОБИЛЯ
____________________________ 200__

Marca autovehiculului Autovehiculul este în stare bună de circulaţie

Марка автомобиля Автомобиль технически исправен
Nr. de înmatriculare Nr. de inventar
Номерной знак Гаражный № Kilometraj la plecare
Показания спидометра, км
Şofer Nr. matricol
Водитель Табельный №
Permit ieşirea pe rută mecanic
Выезд разрешаю механик
Sarcina şoferului
Primit autovehiculul în stare bună de funcţionare
Задание водителю
Автомобиль в технически исправном состоянии
Beneficiar ___________________________________________________
В распоряжение (denumirea unității, наименование организации) Şofer
Loc de prezentare _____________________________________________ Водитель
Адрес подачи
___________________________________________________________ Combustibil marca cod
Горючее марка код
Plecare din garaj, ora, min.
Время выезда из гаража, час., мин. Mişcare combustibil
Dispecer – distribuitor sarcini Движение горючего
Диспетчер нарядчик cantitatea, l, kg
Sosire în garaj, ora, min. количество, л, кг
Время возвращения в гараж, час., мин. Eliberat în baza foii de alimentare nr.
Dispecer – distribuitor sarcini Выдано по заправочному листу №
Диспетчер нарядчик Rest : la plecare
Остаток при выезде
Întîrzieri, staţionări pe rută, intrări în garaj, alte menţiuni _______________ la sosire
Опоздания, простои в пути, заезды в гараж и прочие отметки при возвращении
_____________________________________________________________
Consum: normat
_____________________________________________________________ Расход по норме
efectiv
_____________________________________________________________ фактически
Economii
_____________________________________________________________ Экономия
Depășiri
Predat autovehicul şofer Перерасход
Автомобиль сдал водитель Primit autovehiculul, kilometraj la sosire, km
Автомобиль принял. Показания спидометра при возвращении в
гараж, км
L.Ş. М.П .
Mecanic
Механик
Editura de Imprimate «Statistica», 1/12 (182n). 05.04. t.100000

31
 Timp Timp
Nr. plecare sosire Semnătura
cursei Cod beneficiar Punct de plecare Punct de destinație Время Время воз- Parcurs, km beneficiarului
Код заказчика Место отправления Место назначения выезда вращения Пройдено, Подпись лица
№ км пользовавшегося
ездки ora min. ora min. автомобилем
час мин. час мин.

Prestaţii de transport: Retribuţie:

Результаты работы автомобиля за смену Расчет заработной платы
Pentru kilometraj, lei, bani
Total ore în exploatare
За километраж, леев, банов
Всего в наряде, час.
Pentru orele efectiv lucrate, lei, bani
Parcurs, km За часы, леев, банов
Пройдено, км _________________________________________________________________________________________

Total lei, bani

Итого, леев, банов

32