Tema 8.

Contabilitatea stocurilor

1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea stocurilor.

2. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor.
3. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării materialelor.
4. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirii materialelor.
5. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii acestora.
6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie.
7. Contabilitatea produselor.
8. Contabilitatea mărfurilor.

1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea stocurilor.

Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi recunoaştere a stocurilor sunt reglementate de S.N.C.
„ Stocuri”.
Stocuri – active circulante care sunt:
1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
2) în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
3) sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi folosite
în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.
Stocurile includ:
1) materiile prime şi materialele de bază – bunuri care participă direct la fabricarea produselor şi se
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
2) materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de producţie şi/sau de
prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare, combustibil,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de
transport);
3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu
sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi
dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie,
îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii,
inventar sportiv şi turistic şi alte obiecte similare);
4) producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în
procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în întregime,
precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;
5) produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi
care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează cumpărătorilor;
b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită
prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral completate şi pot
fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
c) produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele
principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
6) mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea revânzării sau produse transmise spre vânzare
magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile şi alte bunuri imobiliare
deţinute pentru vânzare;
7) ambalajele – bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor) şi/sau altor bunuri.

În categoria stocurilor entităţii, de asemenea, se cuprind:

1) activele cu ciclul lung de producţie, destinate vânzării (de exemplu, complexe de locuinţe, produse
vinicole aflate în proces de maturare);
2) bunurile de natura stocurilor care se află temporar la terţi, din diferite cauze sau în anumite scopuri (de
exemplu, bunuri transmise în custodie, comision, pentru prelucrare).

1
 Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a
faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sunt interzise. În acest scop entitatea
trebuie să asigure:
1) recepţionarea tuturor stocurilor intrate şi înregistrarea acestora în locurile de depozitare. Dacă anumite
loturi de stocuri se transmit nemijlocit în folosinţă, ele se reflectă în contabilitate ca intrate la depozit şi
transmise în folosinţă. În acest caz, în documentele de primire şi de consum se face menţiunea că stocurile au
fost primite de la furnizori şi transmise în folosinţă fără depozitare (în tranzit). Nomenclatorul stocurilor care pot
fi achiziţionate în tranzit (nemijlocit în locurile de utilizare) se determină şi se aprobă prin ordinul (dispoziţia)
conducătorului entităţii;
2) reflectarea distinctă în contabilitate a stocurilor entităţii, transmise temporar terţilor;
3) concordanţa dintre datele evidenţei cantitative la depozite şi datele evidenţei cantitativ-valorice a
stocurilor în contabilitate pe locuri de păstrare;
4) înregistrarea stocurilor primite de la terţi pentru prelucrare, în custodie sau în comision, în conturi
extrabilanţiere (914,916).

Bunurile cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor (de exemplu, rechizitele de birou) pot fi
decontate direct la costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul achiziţionării lor cu condiţia că datele
procurării şi transmiterii lor în folosinţă coincid.
Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică sau numai în expresie valorică pe unităţi
de evidenţă cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

2. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor.

Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor condiţii:

1) sunt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
2) există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare din utilizarea
stocurilor;
3) sunt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi vândute în termen de 12
luni; şi
4) costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în funcţie de sursa de
provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul social,
primirea cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
înregistrarea deşeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate etc.
Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi costurile direct
atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării,
încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte
costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea,
sortarea, împachetarea). Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse la determinarea
costului de intrare a stocurilor achiziţionate.
Costul de intrare a stocurilor fabricate (de exemplu, a produselor finite şi semifabricatelor) coincide cu
costul efectiv al acestora care include:
1) costul materiilor prime şi materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producţie;
2) costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile de asigurări sociale de
stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorului;
3) costurile indirecte de producţie;
4) costurile îndatorării capitalizate conform SNC „Costurile îndatorării”.

Costul stocurilor entităţilor de prestare a serviciilor cuprinde costurile materiale, costurile cu

personalul şi costurile indirecte de producţie.
Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la finele perioadei,
prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi
evaluarea acesteia la costul efectiv.
Costurile aferente fabricării produselor şi prestării serviciilor se contabilizează în conformitate cu
Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi
serviciilor.
2
 Stocurile intrate ca aport în natură la capitalul social se evaluează la valoarea aprobată prin decizia
organului împuternicit al entităţii cu includerea costurilor direct atribuibile intrării.
Stocurile primite cu titlu gratuit sau în urma ieşirii/reparaţiei activelor imobilizate şi obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată, precum şi deşeurile recuperabile se evaluează la valoarea justă.
Evaluarea stocurilor importate se efectuează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la
cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale (dacă contractul
nu prevede o altă dată de trecere către entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate). Diferenţele
de curs valutar, aferente stocurilor importate se contabilizează conform SNC „Diferenţe de curs valutar şi de
sumă”.
Stocurile ieşite se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin aplicarea uneia din următoarele
metode de evaluare curentă:
1) metoda identificării specifice - este utilizată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte;
2) metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit) - prevede evaluarea stocurilor ieşite din entitate la costul de
intrare (efectiv) al primei intrări (primului lot);
3) metoda costului mediu ponderat - presupune calcularea costului fiecărui element de stocuri pe baza
mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei şi a costurilor
elementelor similare fabricate sau achiziţionate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi
calculat după fiecare intrare a stocurilor, la sfârşitul perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile
contabile ale entităţii.

Metoda costului mediu ponderat poate fi determinată în 2 variante:

1) calcularea unui cost mediu ponderat unitar după fiecare intrare;
2) determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar.
Relaţia de determinare a costului mediu ponderat şi a valorii stocurilor ieşite pot fi prezentate astfel:
C.M.P. = (Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor)
Cantitatea în stocul iniţial + cantitatea intrată
Valoarea stocurilor ieşite = C.M.P. x Cantitatea intrată
Pentru calcularea şi determinarea costului stocurilor ieşite în baza ultimelor 2 metode vom utiliza
următoarele date iniţiale :
1. stocul la 01.05 - 500 buc. la preţul 200,00 lei;
2. în decursul lunii au avut loc următoarele intrări de stocuri:
06.05 700 buc. la preţ 210 lei
13.05 1000 buc. 220 lei
23.05 800 buc. la 240 lei
3. ieşiri:
08.05 800 buc.

14.05 600 buc.

27.05 1200 buc.

Intrări Ieşiri costului mediu ponderat Stoc
după fiecare intrare
Data Explicaţii
Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea

500 200 100000 500 200 100000

01.05 Stoc iniţial
06.05 Intrări 700 210 147000 1200 205,83 247000
08.05 Ieşiri 800 205,83 164664 400 205,83 82336
13.05 Intrări 1000 220 220000 1400 215,95 302336
14.05 Ieşiri 600 215,95 129573 800 215,95 172763
23.05 Intrări 800 240 192000 1600 227,98 364763
27.05 Ieşiri 1200 227,98 273576 400 227,98 91187
TOTAL 3000 219,67 659000 2600 218,39 567813
31.05 Stoc final 400 227,98 91187

Determinarea costului mediu ponderat unitar lunar

Data Explicaţii Intrări Ieşiri Stocuri
Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea
3
01.05 Stoc iniţial 500 200 100000
06.05 Intrări 700 210 147000
08.05 Ieşiri 800 219,67 175736
13.05 Intrări 1000 220 220000
14.05 Ieşiri 600 219,67 131700
23.05 Intrări 800 240 192000
27.05 Ieşiri 1200 219,67 263600
TOTAL 3000 219,67 659000 2600 219,67 571136
31.05 Stoc final 400 219,67 87864

Metoda FIFO:
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii
Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea Cantitatea Preţul Valoarea
01.05 Stoc iniţial 500 200 100000 500 200 100000
500 200 100000
06.05 Intrări 700 210 147000
700 210 147000
500 200 100000
08.05 Ieşiri 400 210 84000
300 210 63000
400 210 84000
13.05 Intrări 1000 220 220000
1000 220 220000
400 210 84000
14.05 Ieşiri 800 220 176000
200 220 44000
800 220 176000
23.05 Intrări 800 240 192000
800 240 192000
800 220 176000
27.05 Ieşiri 400 240 96000
400 240 96000
TOTAL 3000 219,67 659000 2600 216,54 563000
31.05 Stoc final 400 240 96000

Pentru evaluarea stocurilor în cursul perioadei de gestiune entitatea poate utiliza una din următoarele
metode:
1) metoda costului standard - se stabileşte în baza normelor de consum a materialelor, normativelor
privind retribuirea muncii etc.;
2) metoda preţului cu amănuntul - se aplică pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase
şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este raţional să se folosească altă metodă.

Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinând cont de metoda de evaluare
curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea
mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă.
Stocurile se evaluează la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este mai mică decât valoarea contabilă a
lor, adică în cazul:
1) deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor;
2) învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor;
3) reducerii preţului de vânzare a stocurilor;
4) majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vânzării stocurilor etc.
Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin una din următoarele metode:
1) metoda categoriilor (elementelor) de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea
contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare element de stocuri;
2) metoda grupelor omogene de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea
contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare grupă omogenă de stocuri;
3) metoda volumului total de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea contabilă
şi valoarea realizabilă netă a tuturor stocurilor entităţii.
3. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării materialelor

În cadrul întreprinderii deosebim operaţiuni de aprovizionare şi conservare, operaţiuni de eliberare din

depozit şi de inventariere a materialelor.

4
 Achiziţionarea se efectuează, de regulă, de la furnizori, şi de la alte persoane fizice şi juridice.
Întreprinderile emit comenzi către furnizori, în baza cărora se încheie contracte economice. Întreprinderea
cumpărător primeşte de la furnizor factura fiscală (factura), anexă la factura fiscală sau la factură, după caz.
Recepţia cantitativă se efectuează de către magaziner şi rezultatele ei (dacă este cazul) se consemnează
în bonul de intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de un specialist şi se reflectă în
certificatul de calitate (buletinul de analiză). În cazul stabilirii necorespunderii cantitative şi calitative a
materialelor recepţionate se întocmeşte Proces-verbal de intrarea a materialelor, unde se indică cantitatea şi
calitatea materialelor conform documentelor de însoţire a materialelor şi valoarea efectivă a materialelor
recepţionate. (2 ex. – în baza I ex. se efectuează recepţia efectivă a materialelor, II ex. – se prezintă reclamaţii
furnizorului pe suma diferenţei stabilite).
Este de menţionat că procurările de la persoanele fizice se documentează prin întocmirea actului de
achiziţie.
În cazul achiziţionării prin intermediul reprezentantului întreprinderii, acestuia i se eliberează delegaţia
care urmează a fi înmânată furnizorului la preluarea bunului. Eliberarea procurii se înregistrează în Registrul de
evidenţă a delegaţiilor eliberate.
Materialele de producţie proprie, deşeurile de producţie şi materialele recepţionate de la lichidarea
mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se recepţionează în baza bonului de intrare.
Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea întreprinderii se realizează cu ajutorul
contului 211 „Materiale”, în cadrul căruia pot fi deschise următoarele subconturi:
211 1 Materii prime şi materiale de bază
211 2 Materiale auxiliare
211 3 Piese de schimb
211 4 Combustibil
211 5 Ambalaje
211 6 Anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloace de transport
211 7 Materiale cu destinaţie agricolă
211 8 Materiale transmise temporar terţilor
211 9 Alte materiale
Contul 211 se foloseşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale
care participă direct la fabricarea produselor, prestare serviciilor şi se regăsesc parţial sau integral în produsul
finit. Se debitează cu valoarea de intrare a materialelor procurate prin creditul conturilor care indică sursa de
provenienţă şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc. (utilizate în procesul de prestare a serviciilor
sau vândute).
Intrările de materiale se reflectă:
1) La valoarea de procurare a materialelor achiziţionate, în funcţie de sursa de provenienţă:
 în cazul acceptării documentelor de decontare ale părţilor neafiliate sau afiliate
Dt 211 Ct 521,522
 în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans cu acordare avansului şi fără acordarea
avansului
Dt 211 Ct 226,532
 în cazul primirii stocurilor cu titlu gratuit
Dt 211 Ct 622
 intrări de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor aduse la capitalul social
Dt 211 Ct 313,314
2) Pentru cheltuieli:
 la transportarea materialelor până la depozitul întreprinderii
Dt 211 Ct 521, 522, 544, 812
 în cazul calculării sau achitării nemijlocite a taxelor vamale
Dt 211 Ct 234,242
 cheltuieli privind asigurarea bunurilor în drum
Dt 211 Ct 542
 în cazul achitării prin intermediul titularilor de avans după primirea avansului şi fără primirea avansului
Dt 211 Ct 226,532
3) Pentru materialele achiziţionate prin schimb contra altor active:
 Dt 211 Ct 521,522,544
5
 4) Pentru plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii
 Dt 211 Ct 612
5) Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din:
 casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 211 Ct 213
Dt 211 Ct 612
 din lichidarea mijloacelor fixe
Dt 211 Ct123
Dt 211 Ct 621

Exemplul 1. Entitatea „Crizantema”SRL, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, a

cumpărat materii prime de la furnizori. Factura fiscală cuprinde:
 valoarea contractuală a materiilor prime 145 230 lei
 cheltuieli de transport 12 400 lei
 cheltuieli de încărcare 1 270 lei
 taxa pe valoarea adăugată (20  %) 31 780 lei
Total pentru plată 190 680 lei.
Încărcătura în cauză a fost asigurată în timpul transportării de către compania de asigurări
„Prosperare” care a prezentat factura în sumă de 5 000 lei.
La sosirea materiilor prime la întreprindere, acestea au fost descărcate de către lucrătorii proprii,
salariul calculat constituind 450 lei.
Potrivit documentelor primare sus-numite, costul de intrare al materiilor prime achiziţionate se va
determina în modul următor:
Tabelul 1
Determinarea costului de intrare al materiilor prime procurate
Valoarea, Corespondenţa conturilor
Nr
Elementele costului de achiziţie în lei
cr. Dt Ct
1. Valoarea contractuală (preţul de procurare) 145 211 521
2. Cheltuieli de transport 211/CTA 521
3. Cheltuieli de încărcare 211/CTA 521
4. Taxa pe valoarea adăugată aferentă facturii furnizorului (1+2+3) x 0,2 5344 521
Total datoria faţă de furnizor (1+2+3+4) 190
5. Cheltuieli privind asigurările 211/CTA 542
6. Cheltuieli de descărcare 450 211/CTA 531
7. Contribuţiile de asigurări sociale(18%) şi prime de asistenţă medicală 101,25 211/CTA 533,541
(4,5%)
Costul de intrare (1 + 2 + 3 + 5 + 6 + 7) 164 451,25

În cazul achitării datoriilor din disponibilul bănesc de la bancă:

a) pentru suma plătită furnizorului:
Dt 521 „Datorii comerciale curente” 190 680 lei
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 190 680 lei;
b) pentru suma plătită companiei de asigurări:
Dt 542 „Datorii privind asigurarea bunurilor şi persoanelor” 5 000 lei
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 5 000 lei.

4. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirii materialelor

Ieşirea materialelor poate fi: în scopuri tehnologice, pentru organizarea producţiei, deservire şi
administrare.
Ieşirea materialelor în producţie se perfectează cu fişa-limită de consum. Aceasta se întocmeşte în 2
exemplare de către secţia de aprovizionare pe un termen de o lună. I-ul exemplar se eliberează magazionerului,
iar al II-lea – se eliberează maistrului sau reprezentantului secţiei.
Fişele-limite de consum se înregistrează într-u registru special, unde îşi pune semnătura contabilul-şef.

6
 Magazionerul eliberează materialele doar la prezentarea de către reprezentantului secţiei fişei-limite de
consum şi înregistrează în ambele exemplare data şi cantitatea materialelor eliberate. După fiecare înregistrare
se calculă soldul limitei rămase. Apoi magazionerul se semnează în exemplarul secţiei, iar reprezentantul secţiei
în exemplarul depozitului.
Utilizarea fişelor-limite de consum permite: acumularea datelor despre consumul materialelor,
micşorarea cantităţii documentelor de consum, determinarea abaterilor de la normele stabilite, cauzele şi
persoanele vinovate.
În cazul vânzării materialelor se întocmeşte factura fiscală. Consumul de materiale se reflectă în
creditul contului 211 cu următoarele conturi corespondente:
1) Reflectarea valorii contabile a materialelor utilizate pentru:
 fabricarea produselor de bază Dt 811 Ct 211
 fabricarea produselor şi prestarea serviciilor de către secţiile auxiliare
Dt 812 Ct 211
 nevoile gospodăreşti ale secţiilor Dt 821 Ct 211
 remedierea rebuturilor Dt 714 Ct 211
 nevoile gospodăreşti ale întreprinderii şi lucrările de cercetări ştiinţifice
Dt 713 Ct 211
 crearea imobilizărilor necorporale Dt 111 Ct 211
 lucrările de construcţie Dt 121 Ct 211
 efectuarea lucrărilor de proiectare şi experimentare
Dt 171,261 Ct 211
2) Reflectarea valorii contabile a materialelor vândute
Dt 714 Ct 211
3) Reflectarea lipsurilor şi pierderilor de materiale la valoarea contabilă constatate cu ocazia inventarierii
Dt 714 Ct 211
4)Reflectarea valorii contabile a materialelor distruse în urma evenimentelor excepţionale
Dt 723 Ct 211
5) Reflectarea sumei diferenţei dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă
Dt 714 Ct 211
Informaţia privind mişcarea stocurilor de materiale se generalizează prin întocmirea periodică (lunară) a
registrului pentru contul 211.
La sfârşitul perioadei de gestiune, după perfectarea cărţii mari, datele din registrul nominalizat se trec în
bilanţul contabil pe rândul 140 „Materiale”.
Exemplul 2. Să presupunem că întreprinderea „Noroc” are la 1 noiembrie a. c. un stoc de materiale
„X” (2 000 unităţi cantitative) la un cost efectiv de 340 lei/unitatea. Valoarea 680 000 lei.
Entitatea utilizează costul mediu ponderat după fiecare intrare.
În cursul lunii noiembrie s-au efectuat următoarele operaţiuni economice.
Tabelul 2
Înregistrări contabile privind mişcarea materialelor „X”
N Suma, Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice
r lei debit credit
1. În baza facturii nr.314 la 10 noiembrie s-au cumpărat materiale
„X” (800 unităţi  345 lei/unitatea) 276 000 211 521
2. La 19 noiembrie s-au eliberat în producţia de bază materiale „X”
(600 unităţi), bonul de consum nr.1049
Preţul mediu (680 000 +276 000) : (2000+800) =341,43 204 858 811 211
3. Potrivit bonului de consum nr.2030, la 25 noiembrie s-au
eliberat materiale (1 200 unităţi) pentru întreţinerea mijloacelor
fixe (341,43x1200) 409 716 821 211
4. La 26 noiembrie, în baza facturii de expediţie nr.356, s-au
achiziţionat materiale „X” (1 400 unităţi  350 lei) 490 000 211 521
5. Potrivit facturii nr.1093 din 30 noiembrie , s-au vândut materiale
„X” (1 000 unităţi)
( 680 000 +276 000-204 858-409 716+490 000):2400= 346,43 346 430 714 211

7
6. Se reflectă creanţa cumpărătorului aferentă materialelor vândute 400 000 221 612
în sumă de 480 000 lei, inclusiv TVA 80 000 221 5344
480 000

5. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii acestora

Potrivit S.N.C. „Stocuri” obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care:
 au o valoare unitară nu mai mare decât limita stabilită de legislaţie ( 6 000 lei) sau pragul de
semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu;
 au o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.
Transmiterea în exploatare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente,
activelor imobilizate etc. şi diminuare a stocurilor.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de
legislaţie se decontează la costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc. prin calcularea uzurii.
Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de 50% din valoarea
obiectelor diminuată cu valoarea reziduală probabilă – la transmiterea acestora în exploatare şi 50% – la ieşirea
acestora din exploatare (casare). În funcţie de destinaţia utilizării obiectelor uzura calculată se înregistrează ca
majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente, activelor imobilizate etc. şi uzurii obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată. Valoarea reziduală probabilă rămasă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se
stabileşte de către fiecare entitate de sine stătător.
Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale,
uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de
construcţie a obiectului de bază – pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura construcţiilor speciale
provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se contabilizează ca majorare concomitentă a
costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Deosebim următoarele criterii de clasificare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
1) După destinaţie obiectele de mică valoare şi scurtă durată se subdivizează în următoarele
grupe:
 instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală (aparate de măsurat şi de lucru etc);
 instrumente şi dispozitive speciale;
 utilaj;
 ambalaj tehnologic;
 inventar de producţie (mese de lucru, utilaj,dulapuri,noptiere etc.);
 echipamentul de lucru şi de protecţie (costume, halate, scurte, încălţăminte, ochelari etc.)
 lenjerie (perne, plapome, cearşafuri, saltele, feţe de perene, pături, şervete, feţe de masă etc.);
 alte obiecte de mică valoare şi scurtă durată (veselă, inventar pentru măsuri social-culturale, inventar
sportiv şi turistic etc.);
2) După locul de aflare obiectele de mică valoare şi scurtă durată se divid în:
 obiectele de mică valoare şi scurtă durată la depozit;
 obiectele de mică valoare şi scurtă durată în exploatare.
3) După valoarea unitară a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
 până la 1/6 din limita stabilită;
 peste 1/6 din limita stabilită.
Intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se perfectează cu factură fiscală sau factura, actul
de achiziţie, bonurilor de intrare.
Pentru fiecare loc de muncă la eliberarea instrumentelor se întocmeşte fişa personală pe posesorul
acestora. Eliberarea hainelor şi încălţămintei lucrătorilor se efectuează în corespundere cu normele şi se
reflectă în fişa lor personală.
La primirea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în exploatare se foloseşte fişa obiectelor de
inventar în folosinţă, în care se ţine evidenţa cantitativă a obiectelor de inventar în folosinţă, precum şi a
persoanelor care le gestionează. Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine pe grupe
omogene, pe tipuri şi pe gestionari.

8
 Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se utilizează contul 213 „Obiectele de mică
valoare şi scurtă durată” la care se deschid următoarele subconturi:
213 1 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc
213 2 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare
213 3 Construcţii şi dispozitive provizorii
2134 Obiecte de mică valoare şi scurtă transmise temporar terţilor
Pentru evidenţa uzurii OMVSD se utilizează contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată” la care se deschid subconturile:
214 1 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
214 2 Uzura construcţiilor şi dispozitivelor provizorii.
1) În cazul procurării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
a) de la furnizori:
 cu plata ulterioară a valorii acestora: Dt 213 Ct 521,522,544
b) prin intermediul titularilor de avans:
 în cazul eliberării avansului Dt 213 Ct 226
 fără eliberarea avansului Dt 213 Ct 532
c) În cazul procurării de la persoanele fizice:
Dt 213 Ct 544
2) În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de procurare obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată:
a) pentru cheltuieli de transportare:
 în cazul folosirii transportului propriu Dt 213 Ct 812
 transportul furnizorului Dt 213 Ct 521
 organizaţiei de transport Dt 213 Ct 544
b) cheltuieli privind asigurarea în timpul transportării a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Dt 213 Ct 542
c) cheltuielile de încărcare şi descărcare
 suportate de întreprindere Dt 213 Ct 531,533,812
 efectuate de furnizori sau alte organizaţii Dt 213 Ct 521,544
 achitării prin intermediul titularului de avans
Dt 213 Ct 226,532
3) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată primite cu titlu gratuit:
Dt 213 Ct 622
4) Plusul de obiecte de mică valoare şi scurtă durată constatat la inventariere:
Dt 213 Ct 612
Ieşirea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se contabilizează astfel:
1) Ieşirea obiectelor cu preţul unitar nu mai mare de 1/6 lei din limita stabilită date în folosinţă:
Dt 821,712,713 Ct 213
2) Valoarea obiectelor cu preţul unitar mai mare de 1/6 din limita stabilită:
Dt 213 2 Ct 213 1
3) Valoarea obiectelor constatate lipsă cu ocazia inventarierii sau vândute:
Dt 714 Ct 213
4) valoarea materialelor primite din lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 211 Ct 213
După cum s-a menţionat anterior, pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu o valoare unitară
mai mare de 1/6 din limita stabilită (6000 lei din 01. 01. 2013), se calculează uzura.
1)Uzura calculată aferentă obiectelor de mică valoare şi scurtă durată date în folosinţă se trece la
costuri, cheltuieli sau la valoarea activelor la care acestea sunt utilizate, întocmindu-se următoarele formule
contabile:
Dt 821,712,713,121, 111.171,261 Ct 214
2) Pe măsura scoaterii din funcţiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se casează uzura
calculată aferentă acestor obiecte:
Dt 214 Ct 213

9
 Exemplul 3. În baza facturii fiscale entitatea „Alfa” a procurat obiecte de mică valoare şi scurtă durată
în valoare de 11 400 lei, TVA 20 %. Cheltuielile de transport facturate de furnizor constituie 750 lei, TVA 20
%. Conform bonului de consum s-au dat în folosinţă OMVSD cu destinaţie administrativă în valoare de 8 340
lei, cu o valoare unitară mai mare de 1000 lei. La sfârşitul anului, când se efectuează inventarierea, nu se mai
constată obiectele date în folosinţă. Se recuperează deşeurile în valoare de 125 lei reflectate în procesul-verbal
de casare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Valoarea reziduală probabilă constituie 80 lei.
Tabelul 3
Înregistrări contabile privind mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Corespondenţa conturilor
Nr. Suma,
Conţinutul operaţiunilor economice debit credit
crt. lei
1. Reflectarea valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
achiziţionate de la furnizori cu plată ulterioară
 valoarea obiectelor fără TVA 11 400 213 521
 TVA aferentă obiectelor de inventar 2 280 5344 521
13 680
2. Înregistrarea
 cheltuielilor de transport aferente achiziţionării
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată 750 213 521
 TVA aferentă cheltuielilor facturate 150 5344 521
900
3. Darea în folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată 8 340 2132 2131
4. Calcularea uzurii obiectelor date în folosinţă 50 % 4 130 713 214
(8 340 – 80)/2
5. Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată:
 calcularea uzurii OMVSD la casarea acestora 50 % 4130 713 214
 casarea uzurii 8 260 214 2132
 valoarea materialelor obţinute 80 211 2132
 valoarea deşeurilor intrate peste valoarea reziduală 45 211 612

Documentele centralizatoare în care se prelucrează datele din documentele primare referitoare la

mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cuprind registrul pentru contul 213 şi 214, balanţa de
verificare, cartea mare.
În bilanţul contabil valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, diminuată cu suma uzurii.

6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie

Producţia în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze intermediare de prelucrare sau
executare, nefiind încă nici produse finite, nici semifabricate, precum şi produse necompletate în întregime.
Producţia (serviciile) în curs de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei , de regulă, prin inventariere.
Costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină după încheierea perioadei de
fabricaţie sau execuţie.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 „Producţia în curs
de execuţie”. În cadrul contului 215 pot fi deschise următoarele subconturi:
215 1 Produse în curs de execuţie
215 2 Servicii în curs de execuţie
1) La sfârşitul perioadei de gestiune costului efectiv (valoarea contabilă) al producţiei (serviciilor) în
curs de execuţie se înregistrează cu următoarea formulă contabilă:
Dt 215 Ct 811,812
2) La începutul perioadei următoare valoarea producţiei (serviciilor) în curs de execuţie se scoate din
evidenţa financiară pentru transformarea, finalizarea acesteia:
Dt 811, 812 Ct 215
3) Pentru plusurile de producţie (serviciilor) în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Dt 215 Ct 612
4) Pentru lipsurile de producţie (serviciilor) în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Dt 714 Ct 215
10
 5) La valoarea contabilă a de producţie în curs de execuţie vândute:
Dt 714 Ct 215
6) La valoarea producţiei în curs de execuţie distruse în urma evenimentelor excepţionale
Dt 723 Ct 215

Exemplul 4. Întreprinderea „K” prezintă următoarele informaţii cu privire la produsele finite şi

produsele în curs de execuţie aferente perioadei de gestiune:
 stoc iniţial de produse în curs de execuţie 41 500 lei;
 costuri de materiale la fabricarea producţiei 124 280 lei;
 costuri privind retribuirea muncii 7 400 lei;
 contribuţii privind asigurările sociale 18 % şi PAM 4,5 % 1 665lei;
 costuri de energie în scopuri tehnologice 9 100 lei;
 costul produselor fabricate predate la depozit 167 300 lei;
 stoc final de produse în curs de execuţie 16 645 lei.
Tabelul 4
Înregistrări contabile privind operaţiunile aferente producţiei în curs de execuţie
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiare 41 500 811 215
2. Reflectarea costurilor de materiale la fabricarea producţiei 124 280 811 211
3. Înregistrarea costurilor de energie în scopuri tehnologice 9 100 811 521
4. Reflectarea costurilor privind retribuirea muncii 7 400 811 531
5. Calculul şi înregistrarea CAS şi PAM 1 665 811 533,541
Total costuri de producţie 183 945
6. Reflectarea valorii produselor fabricate predate la depozit 167 300 216 811
7. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune în contul contabilităţii financiare 16 645 215 811

Exemplul 5. Să presupunem ca entitatea SRL „Agroteh” prestează servicii privind reparaţia

tehnicii agricole. În perioada de gestiune s-au colectat şi înregistrat următoarele informaţii aferente serviciilor
în curs de execuţie. Costul serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei a constituit 770 lei. Potrivit
documentelor primare, s-au înregistrat următoarele costuri la prestarea serviciilor: costuri de materiale şi
combustibili – 3 500 lei; costuri de muncă vie – 1 900 lei; contribuţii la asigurările sociale aferente salariilor
calculate (18 %) – 342 lei, prima de asistenţă medicală (4,5 %) - 85,5 lei şi costuri de energie în scopuri
tehnologice – 294 lei. Conform facturii fiscale prezentate clienţilor, valoarea serviciilor prestate acestora a
constituit 7 800 lei, iar costul – 6 600 lei. Conform datelor inventarierii, costul serviciilor în curs de execuţie
la sfârşitul perioadei de gestiune a constituit 291,5 lei.
În contabilitatea întreprinderii „Viaţa nouă” operaţiunile specificate vor fi reflectate în modul următor.
Tabelul 5
Înregistrări contabile privind operaţiunile aferente serviciilor în curs de execuţie
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Trecerea soldului serviciilor în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune din contul contabilităţii financiare 770 811 2152
2. Reflectarea costurilor de materiale la prestarea serviciilor 3 500 811 211
11
 3. Înregistrarea costurilor de energie în scopuri tehnologice 294 811 521
4. Costurile privind retribuirea muncii 1 900 811 531
5. Costurile privind contribuţiile la asigurările sociale 342 811 5331
6. Costurile privind PAOM 85,5 811 5332sau 541
7. Înregistrarea veniturilor din prestarea serviciilor clienţilor şi a
creanţelor acestora 7 800 221 611
TVA 20 % 1 560 221 5344
8. Reflectarea costului serviciilor prestate clienţilor 6 600 711 811
9 Trecerea soldului serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune în contul contabilităţii financiare 291,5 2152 811
Informaţia privind producţia în curs de execuţie se generalizează în registru pentru contul 215
„Producţia în curs de execuţie”.
La sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea cărţii mari datele din registrele folosite se trec în
Bilanţ.

7. Contabilitatea produselor
Produsele cuprind semifabricatele, produsele finite şi produsele reziduale. Operaţiile economice
specifice mişcării şi gestiunii produselor se perfectează cu bonul de predare, bonul de consum, bonul de
transport sau în alte documente interne care justifică mişcarea produselor între secţii, magazii şi depozite. În
cazul constatării rebutului se întocmeşte actul de rebut în care se consemnează produsele şi semifabricatele
rebutate definitiv sau constatate ca produse reziduale.
Eliberarea produselor şi semifabricatelor din depozit pentru vânzare se perfectează cu factura fiscală
sau factura după caz. La eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consumul intern se întocmeşte bonul
de consum.
Contabilitatea stocurilor de produsele finite, semifabricatelor şi produsele reziduale se ţine la contul 216
„Produse” la care se deschid subconturile:
216 1 Produse finite
216 2 Semifabricate din producţie proprie
216 3 Produse secundare
2164 Produse transmise temporar terţilor
Se debitează contul 216 în următoarele cazuri:
1) La costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale intrate în gestiune:
Dt 216 Ct 811,812
2) La suma diferenţei dintre valoarea produselor aflate în stoc şi VRN în limitele costului efectiv
Dt 216 Ct 612
3) Plusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii
Dt 216 Ct 612
4) Intrarea produselor returnate de către cumpărători şi clienţi la preţul posibil de valorificare
Dt 216 Ct 833
Se creditează contul 216 în următoarele cazuri:
1) La ieşirea din gestiune prin vânzare:
Dt 711 Ct 216
2) La valoarea produselor returnate pentru remedierea rebutului
Dt 811,812 Ct 216
3) La stabilirea lipsurilor cu ocazia inventarierii:
Dt 714 Ct 216
4) La valoarea contabilă a produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale distruse în urma
calamităţilor naturale:
Dt 723 Ct 216
5) În cazul când costul efectiv este mai mare decât VRN diferenţa se înregistrează:
Dt 714 Ct 216
Exemplul 6. Întreprinderea „Foişor” a obţinut produse finite la costul efectiv de 127 300 lei. În cursul
perioadei de gestiune aceste produse s-au vândut la un preţ de vânzare negociat în sumă de 158 900 lei, TVA
aferentă produselor vândute constituie 20 %.
Tabelul 6
Înregistrări contabile privind mişcarea produselor
12
 Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Pentru produsele finite obţinute, la costul efectiv 127 300 216 811
2. Pentru valoarea produselor vândute, la preţul de vânzare negociat 158 900 221 611
3. Reflectarea TVA aferentă produselor vândute 31 780 221 5344
190680
4. Trecerea la cheltuieli a valorii contabile a produselor finite
vândute 127 300 711 216
5. Încasarea de la clienţi a contravalorii produselor vândute 190 680 242 221

Evidenţa analitică a produselor finite, semifabricatelor şi produsele reziduale se organizează cu

ajutorul fişelor sau cartelelor pe tipuri de produse, semifabricate şi produse reziduale.
La sfârşitul perioadei de gestiune informaţiile privind produsele se generalizează în registrul pentru
contul 216 „Produse”, iar după perfectarea cărţii mari informaţiile privind stocurile de produse se reflectă în
bilanţul.

8. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revânzării în aceeaşi stare. Organizarea contabilităţii
mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei: cu ridicata sau cu
amănuntul. În cazul circulaţiei mărfurilor cu ridicata, vânzarea se efectuează în bază de documente, încasarea
urmând a se realiza, de regulă, ulterior, prin virament. De aici rezultă necesitatea utilizării conturilor de creanţe,
din momentul livrării mărfurilor până în momentul achitării lor. În cazul circulaţiei cu amănuntul, vânzarea se
efectuează cu plată imediată, în numerar.
Un alt factor care influenţează organizarea contabilităţii îl constituie preţurile diferite utilizate ca preţuri
de înregistrare a mărfurilor, de achiziţie sau de vânzare. Din schema 1 rezultă că, în cazul când întreprinderea
ţine evidenţa mărfurilor la preţul de vânzare, este necesar de a contabiliza un alt element al preţului – adaosul
comercial.

Preţul producătorului
Suma totală pe care o
încasează producătorul la
+ = vânzare sau preţul de
achiziţie al comerciantului
TVA
+

Preţul
Adaos comercial =
Suma pe care o
comerciantului încasează
+ = comerciantul la
TVA vânzare
Schema 1. Categorii de preţuri utilizate la evaluarea mărfurilor
Pentru evidenţa mărfurilor sunt destinate următoarele conturi: 217 „Mărfuri”, 831 „Adaos comercial” şi 833
„Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurilor vândute”.
Contul 217 „Mărfuri” se utilizează pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor. Este un cont cu funcţie
contabilă de activ şi se debitează la costul de intrare a mărfurilor:
 achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul conturilor 521 „Datorii comerciale
curente”, 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”, la preţul de achiziţie fără TVA;
 cu cheltuielile aferente procurării mărfurilor – cheltuieli de transport-aprovizionare (CTA) prin creditul
conturilor 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”, 812 „Activităţi
auxiliare”, 544 „Alte datorii curente”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533
„Datorii privind asigurările”, 541 „Datorii preliminate”, 542 „Datorii privind asigurarea bunurilor şi a
persoanelor” etc.;
 aduse ca aport în natură la capitalul social, prin creditul contului 313 „Capital nevărsat”;
 primite ca donaţie sau cu titlu gratuit, prin creditul contului 622 „Venituri financiare”;

13
  constatate ca plusuri la inventariere, în corespondenţă cu creditul contului 612 „Alte venituri operaţionale”;
 cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare, dacă evidenţa mărfurilor intrate
se ţine la preţul de vânzare prin creditul contului 831 „Adaos comercial”;
 cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în corespondenţă cu creditul contului 833
„Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurile vândute”.
Creditul contului 217 „Mărfuri” reflectă valoarea contabilă a mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi:
 prin vânzare, în corespondenţă cu contul 711 „Costul vânzărilor”;
 ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii, prin debitul contului 712 „Cheltuieli de distribuţie” (în limita
normelor de perisabilitate naturală) 714 „Alte cheltuieli operaţionale” (peste limita normelor de
perisabilitate naturală);
 suma adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, în cazul când evidenţa se ţine la preţul de vânzare cu
amănuntul, prin debitul contului 831 „Adaos comercial”;
 pierderi din calamităţi, prin debitul contului 723 „Cheltuieli excepţionale”;
 diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă, în corespondenţă cu debitul contului 714 „Alte
cheltuieli operaţionale”.
Soldul contului 217 „Mărfuri” este debitor şi reprezintă valoarea contabilă a mărfurilor existente în stoc la
finele perioadei de gestiune.

Exemplul 7. Înregistrarea operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mărfurilor (evidenţa se ţine la preţul
de vânzare cu amănuntul)
Să presupunem că întreprinderea „Cireşar” dispune la începutul lunii de un stoc de mărfuri, valoarea
contabilă a căruia constituie 58  400 lei. Adaosul comercial aferent stocului existent – 8 760 lei. În cursul perioadei
de gestiune au fost achiziţionate mărfuri, preţul de cumpărare constituind 33 600 lei, taxa pe valoarea adăugată
pentru mărfurile achiziţionate – 6  720 lei, adaosul comercial aplicat de întreprindere  23  %. Mărfurile au fost
vândute contra numerar. Valoarea mărfurilor vândute la preţul de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, alcătuieşte
79  800  lei. Soldul final al mărfurilor 41 988 lei.
Tabelul 7
Înregistrări contabile privind existenţa şi mişcarea mărfurilor
Nr. Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt. debit credit
1. Reflectarea adaosului comercial aferent stocului de mărfuri la
începutul lunii 8 760 217 831
2. Înregistrarea valorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori 33 600 217 521
3. Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor
achiziţionate 6 720 534 521
4. Înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor
achiziţionate 7 728 217 831
5. Înregistrarea mijloacelor băneşti încasate din vânzări, inclusiv 66 500 241 611
TVA 13 300 241 5344
79 800
6. Reflectarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute1 10 107 831 217
7. Reflectarea costului mărfurilor vândute 69 693 711 217
8. Se casează adaosul comercial aferent mărfurilor în stoc (6 381) 217 831

La sfârşitul perioadei de gestiune (lunii) pentru generalizarea informaţiei privind mişcarea şi existenţa mărfurilor
se întocmeşte registrul pentru contul 217 „Mărfuri”.Informaţiile privind existenţa stocului de mărfuri la finele perioadei de
gestiune se reflectă în rândul 180 „Mărfuri” din Bilanţ.
Modul de evaluare ulterioară a stocurilor la valoarea realizabilă netă
Date iniţiale. O entitate comercializează televizoare. Soldul televizoarelor la 31 decembrie 201X
constituia 12 unităţi care sînt divizate în trei grupe: „A”, „B” şi „C”. Costul de intrare şi valoarea realizabilă
netă a soldului de televizoare la 31 decembrie 201X sînt prezentate în tabelul ce urmează.
1
La sfârşitul perioadei de gestiune se determină procentul mediu al diferenţelor de preţ (adaosului comercial) care constituie 15,198 % [(8 760 +
7 728) : (66 500 + 41 988)  100 %], unde 41 988 lei reprezintă stocul mărfurilor la sfârşitul lunii evaluat la preţul de vânzare. Ulterior se
calculează suma adaosului comercial aferent mărfurilor aflate în stoc ca produsul dintre procentul mediu calculat şi valoarea mărfurilor aflate în
stoc la sfârşitul perioadei care este de 6 381 lei [(15,198  41 988) :
: 100 %]. Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se determină ca diferenţa dintre adaosul comercial calculat în prealabil şi adaosul
comercial aferent mărfurilor aflate în stoc şi constituie 10 107 lei (16 488 – 6 381).
14
 Tabelul 8
Costul de intrare şi valoarea realizabilă netă a soldului de televizoare la 31 decembrie 201X
Cod Grupa Costul de intrare, lei Valoarea realizabilă netă, lei
1 2 3 4
1 „A” 3 000 5 000
2 „A” 4 000 5 000
3 „A” 6 500 5 000
4 „A” 7 000 5 000
5 „B” 8 500 9 000
6 „B” 6 500 9 000
7 „B” 7 000 9 000
8 „C” 9 000 10 000
9 „C” 9 500 10 000
10 „C” 8 500 10 000
11 „C” 7 500 10 000
12 „C” 8 000 10 000

În baza datelor din tabelul 5 se calculează valoarea televizoarelor care va fi reflectată în bilanţ în funcţie
de modul determinării valorii realizabile nete:
- varianta I – pe fiecare televizor;
- varianta II – pe fiecare grupă de televizoare;
- varianta III – pe toate televizoarele aflate în stoc.
Pentru determinarea valorii contabile a televizoarelor trebuie comparate, respectiv, costul de intrare şi
valoarea realizabilă netă pe fiecare televizor, grupă de televizoare şi toate televizoarele aflate în stoc.
Tabelul 9
Calculul valorii contabile a televizoarelor la 31 decembrie 201X
Valoarea Valoarea cea mai mică dintre costul de intrare şi
Cod Grupa Costul de intrare, lei
realizabilă netă, lei valoarea realizabilă netă, lei
1 „A” 3 000 5 000 3 000
2 „A” 4 000 5 000 4 000
3 „A” 6 500 5 000 5 000
4 „A” 7 000 5 000 5 000
Total 20 500 20 000 17 000
5 „B” 8 500 9 000 8 500
6 „B” 6 500 9 000 6 500
7 „B” 7 000 9 000 7 000
Total 22 000 27 000 22 000
8 „C” 9 000 10 000 9 000
9 „C” 9 500 10 000 9 500
10 „C” 8 500 10 000 8 500
11 „C” 7 500 10 000 7 500
12 „C” 8 000 10 000 8 000
Total 42 500 50 000 42 500
Total general 85 000 97 000 81 500
În baza datelor tabelului 6, valoarea contabilă a televizoarelor va constitui:
- varianta I: în cazul determinării valorii realizabile nete pe fiecare televizor – 81 500 lei. Diferenţa
dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă în sumă de 3 500 lei (85 000 lei – 81 500 lei) se
contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;
- varianta II: în cazul determinării valorii realizabile nete pe fiecare grupă de televizoare – 84 500 lei
(20 000 lei + 22 000 lei + 42 500 lei. Diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă – 500 lei
(85 000 lei – 84 500 lei) se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;
- varianta III: în cazul determinării valorii realizabile nete pe toate televizoarele aflate în stoc – 85 000
lei. În această situaţie nu trebuie întocmite careva înregistrări contabile, deoarece stocurile se reflectă în bilanţ la
costul de intrare.

LISTA
produselor  social importante (pozițiile tarifare conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor)
    1. Pîine1 de pînă la 600 grame (1905)
    2. Colaci2 de pînă la 300 grame (1905)
    3. Lapte de consum de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la  2,5%, inclusiv (cu excepţia laptelui ultrapasteurizat –
UHT)3 (0401)
    4. Chefir cu un conţinut de grăsimi de pînă la 1,0% inclusiv (0403) 
    5. Brînză de vaci proaspătă cu un conţinut de grăsimi de pînă la 5% inclusiv, fără adaosuri (0406)
    6. Smîntînă din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 10% inclusiv (0401)
    7. Unt din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 79,0% inclusiv (0405)
15
    8. Ulei de floarea-soarelui, cu excepţia uleiului dezodorizat 4 (1512)
    9. Făină de grîu, cu excepţia făinii din grîu durum5 (1101)
    10.  Orez, cu excepţia orezului de specialitate6 (1006)
    11.  Hrişcă (1008)
    12.  Crupe, inclusiv griş şi fulgi de ovăz (1103, 1104)
    13.  Preparate pentru sugari şi preparate pentru copii de vîrstă mică7 (0402)
    Note:
    1  Doar pîinea neambalată şi nefeliată, la fabricarea căreia se utilizează făină de grîu de calitatea I şi II, apă, sare
alimentară, drojdie de panificație și aditivi pentru prevenirea bolii mesentericus.
    2 Doar colaci neambalați, la fabricarea cărora se utilizează făină de grîu, apă, sare alimentară, drojdie de panificaţie şi
aditivi pentru prevenirea bolii mesentericus.
    3  Lapte supus procesului de ultrapasteurizare – produsul este expus la o temperatură foarte înaltă pe o perioadă foarte
scurtă de timp (135º C timp de 2-4 secunde).
    4 Ulei de floarea-soarelui purificat de substanţele volatile gustative şi aromatice caracteristice. 
    5  Produs obţinut prin măcinare, din grîu Triticum durum, la care tărîţele şi germenii se îndepărtează, iar endospermul se
macină pînă la gradul de mărunţire corespunzător.
    6 Orez de specialitate (orez Basmati, Jasmin, sălbatic, negru, roşu, mixt (multicolor), Carnaroli, Arborio).
    7  Produse definite conform Hotărîrii Guvernului nr. 338 din 11 mai 2011 „Pentru aprobarea Regulamentului sanitar
privind formulele de început şi formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari şi copii mici”.
 Pentru produsele social importante se stabileşte următorul mod de formare a preţurilor de comercializare pe piaţa
internă:
a) produsele social importante se comercializează la preţuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului
comercial ce nu depăşeşte 20%, cu excepţia pîinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăşi 10%;
b) produsele social importante, atît din import, cît şi autohtone, care au fost supuse procesării în unităţile
comerciale, se comercializează cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 40% cumulativ de la preţul de
achiziţie/preţul de livrare.

Activităţi de învățare (studii de caz)

1. Să se determine valoarea mărfurilor ieșite din gestiune aplicând metodele FIFO și costului
mediu ponderat, reieșind din următoarea informație:
Data Cantitate (kg) Preţ (lei)
Intrări Ieşiri Metoda FIFO Metoda CMP
1.02 750 3,00 3,00
5.02 300 3,20 3,20
7.02 100
9.02 700
11.02 100 3,50 3,50
21.02 350 3,30 3,30
27.02 400

Costului mediu ponderat după fiecare intrare

Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Can-tea Preţul Valoarea Can Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
-tea

16
 TOTAL
Stoc
iniţial

Metoda FIFO
Intrări Ieşiri Stoc
Data Explicaţii Can-tea Preţul Valoarea Can Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
-tea

TOTAL

Stoc iniţial
2. Să se contabilizeze faptele economice şi să se determine soldurile finale în contul 211 „Materiale”
şi contul 521 „Datorii comerciale curente” în baza informației ce urmează:
Date iniţiale:
a) stocurile de materiale la 1 ianuarie anul curent – 186240 lei,
b) datoriile faţă de furnizori la 1 ianuarie anul curent – 146520 lei.
Conform registrului faptelor economice în luna ianuarie au avut loc următoarele operaţii:

N
Data Conţinutul operaţiilor economice Dt Ct Suma
d/o
1. 3.01 S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor finite 150800
S-au recepționat materiale de la furnizori:
24500
2. 5.01 - valoarea materialelor
4900
- TVA aferentă
3. 8.01 Au intrat materiale cu titlu gratuit 2600
4. 9.01 Din contul curent s-a achitat datoria față de furnizori 61350
Din contul curent s-a plătit avans furnizorilor pentru livrarea
5. 13.01 50000
ulterioară a materialelor
Au fost utilizate materiale pentru necesitățile administrative ale
6. 19.01 700
entității
Au fost utilizate materiale pentru nevoile gospodăreşti ale
7. 21.01 3400
secţiei de producţie
8. 25.01 Au intrat materiale din producția proprie 8250

17
 3. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele cerute, reieşind din informaţia
prezentată:

N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,

d/o lei
1 S-au recepționat obiecte de mică valoare şi scurtă
1. durată de la furnizori - la suma fără TVA 8 400
- TVA – 20% ?

2. Au fost predate în exploatare obiecte de mică valoare

şi scurtă durată:
a) valoarea unitară mai mică de 1000 lei:
- în scopuri de producție 700
- în scopuri de distribuție 560
- pentru nevoile administrative ale entității 1 320
b) valoarea unitară mai mare de 1000 lei: 23 920
Calcularea uzurii OMVSD:
- în scopuri de distribuție 3 560
- pentru nevoile administrative ale entității 8 400
3. Au fost scoase din exploatare obiecte de mică valoare
şi scurtă durată cu destinaţie administrativă (cu
valoarea unitară mai mare de 1000 lei). Costul de
intrare 3800 lei. Valoarea reziduală probabilă 100 lei.
Valoarea deșeurilor obținute în urma lichidării 80
lei.
- calcularea uzurii 50 % din valoarea uzurabilă
- casarea uzurii cumulate
- intrarea deşeurilor obținute în urma lichidării
- reflectarea diferenţei între valoarea reziduală şi
valoarea materialelor efectiv intrate

4. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele necesare, reieşind din următoarea

informație:

N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,

d/o lei
1 Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la
1. începutul perioadei de gestiune 20 000
2. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor
finite 98 400
3. S-au calculat salariile muncitorilor ocupați cu fabricarea
produselor finite 62 000
4. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii ( ) şi prime de asigurare obligatorie de
asistență medicală ( ) aferente salariilor calculate
5. Au fost repartizate şi incluse în cost costurile indirecte
de producţie 52 700
6. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la finele
18
 perioadei de gestiune 18 000
7. Se reflectă costul efectiv al produselor fabricate

5. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele necesare, reieșind din informaț ia ce urmează:
N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,
d/o lei
1 Se reflectă la începutul lunii suma adaosului 24 600
1. comercial aferent mărfurilor în stoc
2. Se reflectă valoarea mărfurilor recepționate de la
furnizori 43 600
- la valoarea fără TVA
- la suma TVA 20 %
3. Se calculă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent
mărfurilor intrate -40%
4. Se înregistrează suma încasată din vânzarea
mărfurilor în numerar
- la suma fără TVA 56 900
- la suma TVA 20 %

5. Se reflectă costul mărfurilor vândute 32 700

6. Se reflectă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent 35 580
mărfurilor vândute
7. Se reflectă divergențele constatate în urma
inventarierii la valoarea contabilă:
- plusuri de marfă ”A” 154
- adaosul comercial, inclusiv TVA 38

6. Existenţa mărfurilor la începutul perioadei de gestiune la valoarea contabilă – 98 300 lei.

Se cere:
- contabilizaţi operaţiile economice;
- determinaţi sumele necesare;
- calculaţi adaosul comercial aferent mărfurilor vândute şi a celor în stoc.
N Conţinutul operaţiunii economice Debit Credit Suma,
d/o lei
1 Se restabileşte la începutul lunii suma adaosului comercial
1. aferent mărfurilor în stoc 26 700

2. Au fost recepţionate mărfuri de la furnizori:

valoarea mărfurilor
- la preţ de achiziţie 21 670
- TVA (20%) - ?
- ambalaje 530
- cheltuieli de transport – 420 lei, inclusiv TVA

La recepţie au fost constatate plusuri de marfă acceptate de

întreprindere în valoare de lei 320
3. Se reflectă adaosul comercial aferent mărfurilor
intrate, stabilit în mărime
de 35% - ?
4. S-au încasat mijloace băneşti din vânzarea în numerar,
inclusiv TVA
72 600
5. Se reflectă costul mărfurilor realizate - ?

6. S-a calculat adaosul comercial aferent mărfurilor realizate

-?
7. Se stornează la sfârşitul lunii adaosul comercial aferent

19
 mărfurilor în stoc - ?
Calculul AC aferent mărfurilor realizate şi mărfurilor în stoc
Calculul adaosului Mărfuri % AC aferent AC aferent TVA
comercial (contul 831) (Contul 217) mediu a mărfurilor mărfurilor aferent
Si Rd Rc Soldul Rc Sf total AC în stoc realizate mărfurilor
prealab 217 217 (r4 / r7 (r8 х r6 (r8 х r5) / realizate
il x100) /100%) 100 %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Studiu de caz nr 7. Contabilizaţi operaţiile economice şi determinaţi sumele necesare.

Informaţia iniţială:
1. S-au consumat materialele în secţia de reparaţie pentru:
a) executarea comenzilor:
- nr.1. - 34 160 lei.
- nr.2. - 32 120 lei.
b) necesităţile generale ale secţiei - 12410 lei.
2. S-a calculat uzura obiectelor de mică valoarea şi scurtă durată utilizate pentru:
- întreţinerea utilajului secţiei - 1 520 lei.
- necesităţile generale ale întreprinderii - 1 860 lei.
3. S-au calculat salariile:
a) muncitorilor la executarea comenzilor:
- nr.1. - 42 100 lei.
- nr.2. - 36 700 lei.
b) personalului tehnic al secţiei - 22 390 lei.
4. S-au calculat contribuţiile pentru asigurarea socială şi primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală:
a) muncitorilor la executare a comenzilor:
- nr.1. - ?
- nr.2. - ?
b) personalului tehnic al secţiei -?
5. S-a acceptat factura UNION FENOSA pentru energia electrică consumată:
a) necesităţile secţiei - 13 150 lei.
b) necesităţile întreprinderii - 14 390 lei.
c) TVA (20%) - ?
6. S-au repartizat şi s-au inclus în costul comenzilor costurile indirecte (proporţional
materialelor consumate):
- comanda nr. 1. -?
- comanda nr. 2. -?
7. Se reflectă costul efectiv al comenzilor:
- nr. 1. -?
20
 - nr. 2. -?

Notă: Capacitatea normativă a fost asimilată integral.

Activităţi de învăţare
De întocmit actul de achiziţie AC 200457 din 3 martie 201X.
Entitatea SRL „Spicuşor” , c/f 1002600050325 în numele directorului Popescu Vasile a
achiziţionat de la persoana fizică Chiriac Andrei următoarele materiale:

N Denumirea Unitatea de Cantitatea Preţul

mărfurilor măsură
1 Cartofi kg 200 7-00
2 Varză kg 100 10-00
3 Mere kg 50 5-00
4 Ceapă kg 70 8-00
5 Brînză de oi kg 35 70-00
6 Brrânză de vaci kg 20 45-00

21
 Formular tipizat
Aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor
al Republicii Moldova nr.130 din 30 septembrie 2010

ACT DE ACHIZIŢIE A MĂRFURILOR Seria _____Nr.

АКТ ЗАКУПКИ ТОВАРОВ Серия ___ _№
din _________________ 20___ Primit în baza contractului
Принято в счет договора
nr._____ din __________ 20___
№ ______от
______________________________________________________________________________________________________
denumirea entităţii, adresa (наименование субъекта, адрес)
Cod fiscal / IDNO _____________________
Фискальный код / IDNO Conducătorul entităţii / persoana împuternicită ____________________________
numele, prenumele (фамилия, имя)
Руководитель субъекта / уполномоченное лицо
Primit mărfuri ______________________________________________________________________________________________
Принял товары ___________________________numele, prenumele (фамилия, имя)
Predat mărfuri _____________________________________________________________________________________________
Сдал товары _____________________________numele, prenumele (фамилия, имя)
__________________________________________________________________________________________________________
cod personal / IDNP, datele buletinului de identitate, adresa(идентификационный номер / IDNP, данные удостоверения личности, адрес)

Denumirea mărfurilor Unit. de Cantitate Preţ Valoare, lei

Наименование товаров măsură Количество unitar, lei Стоимость, леев
Единица Цена
измерения единицы,
леев
1 2 3 4 5=3×4

Total / Итого X X X

Valoarea totală __________________________________________________________________________

Общая стоимость __________________________în litere (прописью)
Reţineri:
Удержания
la buget ____________________________________________________________________ ___________
в бюджет ________________________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)
avansuri achitate ____________________________________________________________ ___________
уплаченные авансы _______________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)
Total de plată _______________________________________________________________ ___________
Общая сумма к оплате ____________________în litere (прописью) _______________________în cifre (цифрами)

Declaraţia pe propria răspundere a persoanei fizice care a predat mărfurile. Declar că mărfurile predate sînt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova:
Декларация под собственную ответственность физического лица, передавшего товары.Заявляю, что переданные товары полностью получены на территории Республики Молдова:

_______________________________ ____________________________
numele, prenumele (фамилия, имя) semnătura (подпись)

Declaraţiile şi înscrisurile false, precum şi însuşirea averii străine se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.
Ложные заявления и записи, а также присвоение чужого имущества наказывается согласно действующему законодательству.

Conducătorul entităţii/persoana împuternicită __________________________ Predat mărfuri _________________________

Руководитель субъекта/уполномоченное лицо semnătura (подпись) Cдал товары semnătura (подпись

Primit mărfuri _________________________

Принял товары semnătura (подпись)

L.Ş.
М.П.

22
23
24
25
26
 Типовая форма M-2
Aprobat prin Ordenul comun al Departamentului Statisticii al Republicii Moldova
şi Ministerul Finantelor al Republicii Moldova nr.24/36 din 25 martie 1998
Утверждена совместным приказом Департамента статистики и Министерства финансов Республики Молдова № 24/36 от 25 марта
1998 г.
Cod CUIO
Код ОКПО
Delegaţia este valabilă pînă la ________________________ 200_ г.
Доверенность действительна по
Cod fiscal
beneficiar, adresa наименование потребителя и его адрес Фискальный код
Cod fiscal
plătitor, adresa наименование плательщика и его адрес Фискальный код
Cont nr. ___________________________ la __________________________________________________
Счет в denumirea băncii наименование банка
DELEGAŢIE Seria Nr.
ДОВЕРЕННОСТЬ
Data emiterii ____________________________ 200_ г.
Дата выдачи
__________________________________________________________________________________
numele, prenumele, funcţia фамилия, имя, должность
legitimat cu buletinul de identitate: seria _______ nr. ______________ din ______________________
удостоверение личности от
emis de _________________________________ poliţiei ____________________________________
выдан полиции
este delegat la_______________________________________________________________________
на получение от denumirea organizaţiei наименование организации поставщика
pentru a ridica valorile în mărfuri şi materiale conform______________________________________
товарно-материальных ценностей по nr. şi data bonului de comandă, facturii etc.
номер и дата наряда, фактуры и т.п.

27
 Lista valorilor în mărfuri şi materiale
Перечень товарно-материальных ценностей, подлежащих получению
Unitatea de
Nr. Valori în mărfuri şi materiale măsură Cantitatea (în litere)
crt Наименование Един. измер. Количество (прописью)
товарно-материальных ценностей

Semnătura_________________________________________________________________ certificăm
Подпись specimenul de semnătură a delegatului настоящим удостоверяем
образец подписи лица, получившего доверенность

L.Ş. Conducător al întreprinderii Contabil-şef ________________

М.П. (organizaţiei, instituţiei)_________________________ Главный
Руководитель предприятия бухгалтер
(организации, учреждения)

28
29
30
31
32
 Formular INV-2
 

Entitatea Pagina

Subdiviziunea

 
LISTA DE INVENTARIERE
a stocurilor (cantitativ-valorică)
din __________________ 20__
 

Nr. Denumirea Cod Unitate Preţul Stocuri efectiv Stocuri înregistrate în contabilitate Diferenţe
d/o stocurilor de măsură unitar,
lei
cantitatea valoarea cantitatea valoarea plusuri lipsuri

canti- valoa- canti- valoa-

tatea rea tatea rea

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total pe pagină: X X

 
 
 
     
Comisia de inventariere: Gestionar: Gestionar*: Contabil:
Preşedintele comisiei de inventariere: ________________ ________________ ________________
______________________________________________ (numele, prenumele) (numele, prenumele) (numele, prenumele)

(numele, prenumele) _________________ (semnătura)

________________ ______________ ________________
  (semnătura) (semnătura) (semnătura)

Membrii comisiei de inventariere:      

______________________________________________
(numele, prenumele) _________________ (semnătura)
______________________________________________
(numele, prenumele) _________________ (semnătura)
 

 
 
“____” ______________ 20__
 

33
 

34
35
36