UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

AN II, SEM II

REFERAT LA DISCIPLINA : GESTIUNE FINANCIARĂ

TEMA: ECHILIBRUL FINANCIAR AL INTERPRINDERII

ȊNDRUMĂTOR: STUDENT:

Lect.Univ.Dr. Mazuru Luminița Ioana Diaconescu Gabriela

Teodora

ARAD

2023

0
 CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................................................2
Capitolul 1. Aspecte generale privind echilibrul financiar al întreprinderii.................................................3
Capitolul.2 Analiza echilibrului financiar....................................................................................................5
Capitolul 3. Studiul de caz...........................................................................................................................9
Bibliografie................................................................................................................................................21

1
 INTRODUCERE

Lucrarea denumitǎ “Echilibrul financiar al interprinderii” ȋşi propune o analiză a

echilibrului financiar al întreprinderii sub diferite aspecte, cât şi a identificării situaţiilor ce pot
afecta în mod negativ sistemul întreprinderii, dar şi pe cele care pot îmbunătăţi o stare deja
existentă a acesteia.
Întreprinderea, ca sistem economico-social care interacţionează cu mediul financiar din
care face parte, este supus în permanenţă acţiunii a diverşi factori care pot duce la apariţia unor
fenomene negative şi disproporţii de lungă durată pentru firmă, culminând cu dispariţia acesteia
de pe piaţă şi generând efecte negative la nivele macroeconomic.
Astfel, în asigurarea şi menţinerea unei funcţionalităţi normale al întreprinderii, echilibrul
financiar se constituie ca o cerinţă esenţială pentru înfăptuirea unei gestiuni financiare eficiente.
Definit ca o stare de corespondenţă permanentă între volumul nevoilor de resurse pentru
asigurarea desfăşurării normale a activităţii, pe de o parte, şi posibilităţile de procurare a
acestora, pe de altă parte, echilibrul financiar al întreprinderii cunoaşte multiple forme de
manifestare: solvabilitatea, lichiditatea patrimonială, exigibilitatea şi capacitatea de plată a
întreprinderii.
Fie că este realizată prin prisma intereselor acţionarului, managerilor firmei sau din punct
de vedere al aşteptărilor creditorilor firmei, analiza echilibrului financiar al întreprinderii se
dovedeşte extreme de importantă.
Structurată în 2 capitole, lucrarea vizează în prima parte aspecte teoretice ce au în vedere
definirea conceptului de “echilibru financiar al întreprinderii”, formele sale de manifestare,
precum şi câteva teorii ce au fost elaborate de-a lungul anilor, referitoare la acest concept, iar al
doile capitol, studiul interprinderii.

2
 Capitolul 1. Aspecte generale privind echilibrul financiar al întreprinderii

Teoria echilibrului a fost prezentă mereu în scrisul economic atât la nivel micro cât și la nivel
macroeconomic.
Binecunoscutul economist Kaynes lasă să se înțeleagă că echilibrul economic se realizează
“ori de câte ori sunt egale cererea globală și oferta globală. Atunci când cererea este cu mult mai
mica decât oferta, aceasta din urmă de adaptează la noile condiții, fapt care determină
neutilizarea unei părți din aparatul tehnic de producție și din forța de muncă disponibilă. Această
situație este numită de Kaynes ca fiind un echilibru de subutilizare.”
Existența și instabilitatea fenomenului economic a impus utilizarea noțiunii de echilibru
dinamic ce presupune o succesiune de elemente de antiechilibru, cu tendințe de reconstituire a
unui alt punct de echilibru, la alt nivel.
Echilibrul financiar, în sensul care interesează lucrarea de față, exprimă egalitatea dintre
sursele financiare și mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare și
comercializare pe termen lung și scurt.
Echilibrul financiar se realizează pe termen, astfel:
 Echilibru pe termen lung: când se compară capitalul permanent cu activele
imobilizate (fond de rulment)
 Echilibru current: când se compară activele circulante cu obligațiile pe termen scurt
(necesarul de fond de rulment)
 Echilibrul pe termen scurt: când se compară fondul de rulment cu necesarul de fond
de rulment (trezoreria)
Relațiile de principiu în analiza echilibrului financiar sunt:
Active
Activeimobilizat=Capital permanent
imobilizat = Capital permanent
Active
Activecirculante=Datorii pe pe
circulante = Datorii termen scurt
termen scurt

Sichigea1 defineşte echilibrul financiar al întreprinderii ca fiind acea stare de

corespondenţă permanentă între volumul nevoilor de resurse pentru asigurarea desfăşurării
normale a activităţii, pe de o parte şi posibilităţile de procurare a acestora, pe de altă parte.
1
Sichigea, N. ş.a. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova, 2005, pag. 233.

3
Echilibrul financiar microeconomic, conchide Sichigea, este determinat de modul în care
întreprinderea asigură utilizarea fondurilor atrase în patrimoniu, dar, în acelaşi timp, este
condiţionat şi de macrosistem care fixează prin legiferarea sistemului de finanţare şi creditare a
economiei naţionale, posibilităţile normale, legale de procurare a fondurilor.
Horia Cristea2 consideră echilibrul financiar ca ocupând un loc important în cadrul
echilibrului de anasamblu, definindu-l ca fiind starea ce se caracterizează printr-un flux
permananent de fonduri băneşti de natură financiară, prin sistem, dar cu păstrarea integralităţii
sistemului.
Pentru Ştefan Florea3 echilibrul financiar se realizează atunci când se recuperează
integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu cheltuielile, necesitând o
anumită sincronizare între ritmul cheltuielilor de aprovizionare şi producţie pe de o parte şi cel al
încasării şi vânzării producţiei, pe de altă parte. Nerespectarea acestei cerinţe se reflectă în lipsa
capacităţii de plată a întreprinderii, respectiv apariţia creditelor nerambursate la scadenţă, a
datoriilor neachitate în termen faţă de furnizori, stat, etc.
Autorul propune şi o ecuaţie generală pentru echilibrul financiar4 :

Cf
Cf ++ Of
Of == Fpr ++
Fpr Fc
Fc

unde :

Cf = cheltuieli de producţie şi pentru formarea-dezvoltarea fondurilor de producţie

Of = obligaţii financiare faţă de terţi (stat, bancă, furnizori, etc.)

Fpr = fonduri din rezultate economice proprii.

Fc = fonduri din surse financiare centralizate.

2
Cristea, H. ş.a. – Finanţele întreprinderii, Ed. Ceccar, Bucureşti, 2003, pag. 196
3
Florea, Ş. – Gestiunea şi managementul activităţii financiare din întreprindere, Ed. Victor, Bucureşti, 1997, pag.
174
4
Idem, pag. 175

4
 Capitolul.2 Analiza echilibrului financiar

Bilanțul este instrumental de reflectare a echilibrului financiar al întreprinderii, la

încheierea exercițiului, de reflectare materială a modului de utilizare a capitalurilor proprii și
împrumutate. Deci, bilanțul oferă criterii de apreciere a echilibrului financiar al întreprinderii la
un moment dat. Structura bilanțului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare funcțională
(pe activități) a datelor contabile, în detrimentul unei prezentări, după criterii financiare, de
lichiditate și exigibilitate. De aceea se impune o pegătire a informației contabile pentru analiza
financiară.
Formatul bilanţului prescurtat este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete (B + C – D – I)
F. Total active minus datorii curente (A + E)
G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare

5
 IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
VII.Capitaluri proprii

Bilanțul financiar oferă informații statice despre patrimoniul întreprinderii, fiind o

reflectare fidelă a momentului în care acesta este întocmit. Denumit și bilanț lichiditate-
exigibilitate, bilanțul financiar urmărește să pună în evidență capacitatea întreprinderii de a-și
onora angajamentele la terți.
Tabelul nr. 1. Bilanţ financiar (Sursa: Rezultatul propriei cercetări)
Nevoi = Activ Resurse = Pasiv

I. Activ imobilizat net (> 1an) III. Capitalurile permanente

Imobilizări necorporale Capitalul social

Imobilizări corporale Rezerve
Subvenţii
Rezultat nerepartizat
Provizioane reglementate (> 1an)
Datorii pe termen mediu şi lung (> 1an)
II. Activ circulant (< 1an) IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)

Stocuri Financiare (credite bancare curente)

Creanţe – clienţi (< 1an) Nefinanciare,
Disponibilităţi băneşti, Provizioane < 1an
Imobilizări financiare (< 1an)

Asupra bilanțului contabil după repartizarea profitului se aplică următoarele corecții pentru
obținerea bilanțului financiar:
 Retratarea bilanțului, care presupune eliminarea elementelor de active fictive, retratarea
grupei de conturi de regularizare pasiv și reclasificarea provizioanelor pentru riscuri și
cheltuieli.
 Înregistrarea datoriei fiscal.
Datoria fiscală acționează pe de o parte prin diminuarea capitalurilor proprii, iar pe de altă
parte prin creșterea datoriilor pe termen scurt.

6
  Regruparea elementelor bilanțiere prin agregarea anumitor date și divizarea altora în funcție
strict de gradul de lichiditate al activelor și de exigibilitate al pasivelor, astfel încât să se
obțină valori semnificative din punct de vedere financiar.

Analiza structurii patrimoniale:

Analiza structurii patrimoniale urmăreşte analiza ponderii diferitelor elemente
patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor. Ratele de structură permit „normalizarea”
„situaţiei patrimoniului”, aceasta ajutând la o comparaţie facilă între întreprinderi de dimensiuni
diferite, precum şi la observarea rapidă a unor modificări structurale în cadrul unei întreprinderi
de-a lungul timpului
Analiza structurii surselor de finanţare:
Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a
întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor
între capitaluri proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară
a întreprinderii.

Evaluarea patrimonialǎ:
Situaţia netă (SN) reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii
după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuţiei acestora ca urmare a alocării şi
implicării capitalurilor în activitatea sa.
Analiza corelaţiei dintre FR, NFR şi TN

Indicatorii utilizaţi în analiza bilanţului financiar sunt: fondul de rulment (FR), nevoia de
fond de rulment (NFR), trezoreria netă (TN).
Fondul de rulment (FR), arată modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen
lung,
FR  0 arată o situaţie favorabilă întrucât se respectă regula de finanţare a nevoilor
permanente din surse durabile, iar partea care rămâne va finanţa activele circulante. Această
situaţie semnifică faptul că activele circulante permit să se spere încasări băneşti pe termen scurt
care vor permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor curente, dar şi obţinerea de
lichidităţi excedentare. Fondul de rulment poate fi analizat în funcţie de componentele capitalului
permanent: capital propriu şi capital străin. Astfel vom avea:

7
 FRP (fond de rulment propriu) = Capitaluri proprii – Active imobilizate nete

FRS (fond de rulment străin) = FR – FRP = DTL

FRP + FRS = FR

Nevoia de fond de rulment (NFR) arată modul de realizare a echilibrului financiar pe

termen scurt în partea de jos a bilanţului financiar. Nevoia de fond de rulment poate fi împărţită
în 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de
rulment în afara exploatării (NFRAE).
NFR= (S+C)-DEX=ACFD-DEX
Trezoreria netă (TN) ne arată echilibrul financiar al firmei atât pe termen lung cât şi pe
termen scurt, conform relaţiilor:

TN = FR – NFR

TN = Active de trezorerie (investiţii financiare pe termen scurt + disponibilităţi) – Pasive

de trezorerie (credite bancare pe termen scurt)
TN  0 ilustrează o bună realizare a echilibrului financiar şi degajarea unor disponibilităţi
monetare.
TN  0 reflectă un dezechilibru financiar care trebuie finanţat din pasive de trezorerie.
În abordarea continentală, modificarea trezoreriei nete la sfârşitul exerciţiului financiar
faţă de începutul exerciţiului reprezintă cash-flow-ul (CF), conform relaţiei:

CF = TN = FR - NFR

Echilibrul funcţional al firmei se analizează prin retratarea elementelor din bilanţul
contabil în valori brute nu nete, ca în cazul echilibrului financiar.
Echilibrul funcţional se realizează cu ajutorul indicatorilor: fond de rulment net global
(FRNG), nevoia de fond de rulment global (NFRG) şi trezoreria netă globală (TNG).

FRNG (fond de rulment net global) = Capitaluri permanente + Amortizări şi provizioane

calculate pentru activ – Imobilizări brute

NFRG = Stocuri + creanţe (în valori brute) – Datorii de exploatare

TNG = FRNG – NFRG

8
 Capitolul 3. Studiul de caz
Analiza echilibrului financiar la Sc.Pǎntǎlie pe baza bilanțului contabil

DATE DESPRE SOCIETATEA ANALIZATĂ:

Sediul: STR. CPT.IOAN FĂTU, Nr. 385, LIPOVA, Jud. ARAD

Domeniul de activitate: Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii - Cod CAEN
2223
INFORMATII FINANCIARE ŞI FISCALE
Cod fiscal : 18129122
Tip societate : Societate comerciala cu raspundere limitata
Numǎr de ȋnregistrare : J02/2003/2005
Forma legalǎ: SRL
Cod Caen: 2223- FABRICAREA ARTICOLELOR DIN MATERIAL PLASTIC PENTRU
CONSTRUCŢII
Data ȋnceperii activitǎții: 14/11/2005
Numǎr angajați: 31/12/2022 - 4
Capitalul subscris: 200 RON

PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE

Cunoaşterea profundă a evoluţiei performanţelor economico-financiare ale întreprinderii,

al procesului formării lor, însuşirea unui ansamblu de metode şi tehnici de analiză, şi mai ales,
identificarea măsurilor pentru evoluţia normală a fenomenelor şi proceselor economice şi
reducerea riscului operaţional şi financiar , presupune o analiză economico - financiară
permanentă şi temeinică.
O analiză orientată spre studiul riscurilor de faliment sau de solvabilitate se face cel mai
adesea prin studierea bilanţului (analiză statică) şi a tabloului de finanţare (analiza fluxurilor).

9
 Bilanţul prescurtat al societăţii analizate arată astfel:

Tabelul nr. 2. Bilanţ prescurtat (Sursa: Rezultatul propriei cercetări)

Indicatori din Bilanţ 2020 2021 2022

Total active imobilizate 1.550.500 4.000.100 4.350.250

Total active circulante 2.850.000 2.150.000 1.690.000

Stocuri 500.00 150.000 190.000

Casa si conturi 350.000 300.000 600.000

Creanţe 2.000.000 1.700.000 900.000

TOTAL ACTIV 4.400.500 6.150.100 6.040.250

Capitaluri permanente 520.500 600.000 550.000

Capital proprii 350.500 400.000 400.000

Datorii pe termen lung 170.000 200.000 150.000

Datorii pe termen scurt 3.880.000 5.550.100 5.490.250

TOTAL PASIV 4.400.500 6.150.100 6.040.250

Activele imobilizate au crescut de la an la an, de la 1.550.500 lei în 2020 la 4.000.100 lei

în 2021, respectiv 4.350.250 în 2022 fapt ce denotă investiţiile efectuate de firmă.
Capitalurile proprii au crescut în 2022 și 2021 faţă de 2020.
Datoriile pe termen scurt au o pondere însemnată, fiind mai mari decât activele curente,
fapt ce arată că firma are unele probleme cu lichidităţile.
O analiză orientată spre studiul performanţelor se face în principal prin studierea contului
de profit şi pierdere, pentru a aprecia formarea soldurilor intermediare de gestiune şi a le
compara cu fluxul de activitate sau cu mijloacele utilizate de întreprindere.

10
 În analiza economico - financiară unul din indicatorii importanţi ai contului de profit şi
pierdere este cifra de afaceri.
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
întreprinderi de a obţine venituri din operaţiuni comerciale curente. În termeni concreţi, ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea
şi evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienţei managementului practicat.
Structura contului de profit şi pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:

Tabelul nr. 3. Indicatori din contul de profit şi pierdere (Sursa: Rezultatul propriei cercetări)

Indicatori din Contul de Profit si

2020 2021 2022
Pierdere

Cifra de afaceri 1.500.300 9.600.000 6.350.000

Total venituri 1.600.500 8.900.000 5.800.475

Total cheltuieli 1.546.000 8.750.000 5.790.475

Profit net 54.500 150.000 10.000

Număr salariaţi 2 3 4

Cifra de afaceri a cunoscut o majorare semnificativă de 8.099.700 lei în 2021 faţă de 2020, o
creştere procentuală de 639%, extrem de mare. Din păcate, în 2022 cifra de afaceri s-a redus la
6.350.000, procentual cu 33%, din cauza reducerii cererii de produse realizate de către
SC.PĂNTĂLIE R&M COMP SRL.

Şi profitul net a avut aceiaşi tendinţă de scădere, chiar dacă în 2021 a crescut la 150.000 lei
de la 54.500 lei în 2020,ulterior în 2022 a scăzutla 10.000 lei .

11
 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor
elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea
exprimării bilanţului în procente şi permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii
bilanţului oferind de asemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp şi spaţiu.

Tabelul nr. 4. Bilanţ financiar 2021 (Sursa: Rezultatul propriei cercetări)

ACTIV Sume nete PASIV Sume nete

Imobilizări 4.000.100 Capital social + rezerve 1.500

Stocuri 150.000 Rezultatul exerciţiului 150.000

Creanţe 1.700.000 Rezultat reportat 248.500

Disponibilităţi 300.000 Datorii pe termen lung 200.000

Investiţii pe termen scurt - Datorii pe termen scurt 5.000.000

Credite bancare pe 550.100

termen scurt

TOTAL ACTIVE 6.150.100 TOTAL PASIV 6.150.100

Tabelul nr. 5. Bilanţ financiar 2022 (Sursa: Rezultatul propriei cercetări)

ACTIV Sume nete PASIV Sume nete

Imobilizări 4.350.250 Capital social + rezerve 1.500

Stocuri 190.000 Rezultatul exerciţiului 10.000

Creanţe 900.000 Rezultat reportat 388.500

Disponibilităţi 600.000 Datorii pe termen lung 150.000

Investiţii pe termen scurt - Datorii pe termen scurt 5.190.000

Credite bancare pe 300.250

termen scurt

TOTAL ACTIVE 6.040.250 TOTAL PASIV 6.040.250

12
Analiza structurii activului:
Active imobilizate
= x 100
Rata activelor imobilizate (Rai) Activ total
4 . 000 .100
x 100=65,04 %
Rai2021 = 6 .150 . 100
4 . 350. 250
x 100=72 , 02 %
Rai2022 = 6 .040 . 250
Rata activelor imobilizate a crescut cu 6,98%, aspect care arată preocuparea firmei de reînnoire
dar ţinând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creşterea ratei nu e
benefică.

Rata activelor circulante (Rac):

Ac
x100
Rac = At
2. 150. 000
x 100=34 , 95 %
Rac2021 = 6 . 150 .100
1. 690 .000
x 100=27,97 %
Rac2022 = 6 . 040 . 250
Rata activelor circulante a scăzut cu 6,98 %, aspect negativ, ea fiind cea care aduce profit
întreprinderii.
Analiza structurii surselor de finanţare:
Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii prin
examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între capitaluri
proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a
întreprinderii.

Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt:

Rata stabilităţii financiare (Rsf):

Capital permanent
Rsf = x 100
Total pasiv

13
 600 .000
x 100=9,75%
Rsf2021 = 6 . 150 .100

550 .000
x 100=9,10 %
Rsf2022= 6 . 040 . 250

Rata stabilităţii financiare a scăzut de la 9,75% la 9,10%, aspect negativ întrucât arată
micşorarea capitalului permanent al firmei.

Rata autonomiei globale (Rag):

Capital propriu
x 100
Rag = Total pasiv

400 . 000
x100=6 ,50 %
Rag2021 = 6 . 150 .100

400 . 000
x 100=6 , 62 %
Rag2022 = 6 . 040 . 250

Rata autonomiei globale s-a majorat cu 0,12%, de la 6,50% la 6,62%, creştere datorată
scaderii datoriilor pe termen lung a întreprinderii.

Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):

Datorii curente
x 100
Rdts = Total pasiv

5 . 550 .100
x 100=90 , 24 %
Rds2021 = 6 . 150 .100

5 . 490 . 250
x 100=90 , 89 %
Rds2022 = 6 . 040 . 250

Şi rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 90,24% la 90,89%, aspect negativ,
întrucât denotă o creştere a datoriilor curente, cu implicaţii asupra nevoii de fond de rulment.

Rata datoriilor totale (Rdt):

14
 Datorii totale
x 100
Rdt = Pasiv total

5 . 750 .100
x100=93 , 49 %
Rdt2021 = 6 . 150 .100

5. 640 .250
x 100=9 3,37 %
Rdt2022 = 6 . 040 . 250

Această rată se menţine cam la aceiaşi valoare ridicată arătând ca firma are probleme cu
datoriile totale, adică şi pe termen scurt şi lung.

EVALUAREA PATRIMONIALĂ

Întrucât firma nu are subvenţii din exploatare sau provizioane situaţia netă (SN) este
egală cu capitalurile proprii (CPR).

Situaţia netă poate fi determinat pe baza relaţiei:

SN = AT – DT

AT – active totale;

DT – datorii totale.

Situaţia netă este mai restrictivă decât capitalurile proprii. Relaţia de calcul este
următoarea:

SN
SN==Capitaluri
Capitaluriproprii
proprii– –subvenţii
subvenţiipentru
pentruinvestiţii
investiţii– –provizioane
provizioane

SN2021 = 6.150.100 – 5.750.100 = 400.000

SN2022 = 6.040.250 – 5.640.250 = 400.000

Situaţia netă a ramas constantă în 2022 faţă de 2021 deoarece capitalurile proprii au
ramas neschimbate, acest lucru denotă totuși un aspect pozitiv.

15
 ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE FR, NFR ŞI TN

Indicatorii utilizaţi în analiza bilanţului financiar sunt: fondul de rulment (FR), nevoia de
fond de rulment (NFR), trezoreria netă (TN).
Fondul de rulment (FR), arată modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen
lung, conform relaţiilor:

FR =durabile
FR = Surse Surse durabile
– Alocări– permanente
Alocări permanente = (Cap.
= (Cap. proprii proprii– +Imobilizări
+ DTL) DTL) – Imobilizări
nete (fără nete
amortizări)
(fără amortizări)

FR2021= (400.000 + 200.000) – 4.000.100 = - 3.400.100

FR2022 = (400.000 + 150.000) – 4.350.250 = - 3.800.250

Fondul de rulment are valori negative în ambii ani ceea ce denotă o situaţie nefavorabilă
întrucât activele pe termen lung vor fi finanţate din datorii curente, care au un grad ridicat de
exigibilitate, ajungând la scadenţă înainte ca investiţiile realizate să aducă profit.

Fondul de rulment poate fi analizat în funcţie de componentele capitalului

permanent: capital propriu şi capital străin. Astfel vom avea:

FRP (fond
FRP (fond de
de rulment
rulment propriu)
propriu) == Capitaluri
Capitaluri proprii
proprii –– Active
Active imobilizate
imobilizate nete
nete

FRP2021= 400.000 – 4.000.100 = - 3.600.100

FRP2022 = 400.000 – 4.350.250 = - 3.950.250

FRS (fond
FRS (fond de
de rulment
rulment străin)
străin) == FR
FR –– FRP
FRP == DTL
DTL

FRS2021 = 200.000

FRS2022 = 150.000

NFR == (Stocuri
NFR (Stocuri ++ Creanţe)
Creanţe) –– (Datorii
(Datorii pe
pe termen
termen scurt
scurt ++credite
creditebancare
bancarepe
petermen
termen
scurt << 1an)
scurt 1an)

NFR2021 = (300.000 + 1.700.000) – (5.000.000 + 550.100) = - 3.550.100

16
 NFR2022 = (190.000 + 900.000) – (5.190.000 + 300.250) = - 4.400.250

Nevoia de fond de rulment are valori negative în ambii ani, crescând cu 850.150, de la
3.550.100 la 4.400.250, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest
dezechilibru este compensat de duratele de plată a furnizorilor, care fiind mari permite utilizarea
acestor surse temporare.
Avem o situaţie favorabilă chiar dacă FR are valori negative, dacă este consecinţa
accelerării rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi a relaxării plăţilor, cu efecte
favorabile asupra capacităţii de plată.
Trezoreria netă (TN) ne arată echilibrul financiar al firmei atât pe termen lung cât şi pe
termen scurt, conform relaţiilor:

TN = FR – NFR

TN = Active de trezorerie (investiţii financiare pe termen scurt + disponibilităţi) – Pasive

de trezorerie (credite bancare pe termen scurt).
TN2021 = - 3.400.100 – (- 3.550.100) = 150.000

TN2022 = - 3.800.250 - (- 4.400.250) = 600.000

Trezoreria netă este pozitivă şi în 2021 şi în 2022, arătând o majorare de 450.000 lei.

Firma are nevoie de lichidităţi, ea duce o politică riscantă ca urmare a perioadei de

încasare a creanţelor care este mai mică decât plata furnizorilor. Aduce cele mai mari
rentabilităţi, dar prezintă şi cele mai ridicate riscuri.

ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITAŢII

Indicatorii utilizaţi în analiza situaţiei financiare a întreprinderii şi preluaţi din situaţiile

financiare anuale, pot fi clasificaţi pe următoarele categorii: lichiditate, solvabilitate, activitate şi
gradul de îndatorare.
Lichiditatea arată posibilităţile întreprinderii de a-şi transforma activele în numerar,
necesar acoperirii datoriilor şi se exprimă prin indicatorul rata lichidităţii. Se disting trei forme
ale acestui indicator, respectiv:

17
 Rata lichidităţii generale (Rlg), calculată ca raport între active curente şi datorii curente:

Active curente
Rlg = Datorii curente
2 . 150. 000
Rlg2021 = 5 . 550. 100 = 0,38

1.690 .000
Rlg2022 = 5 .490 .250 = 0,30

Rata lichidităţii generale a scăzut de la 0,38 în 2021 la 0,30 în anul 2022, ceea ce denotă
o situaţie delicată în privinţa lichidităţii. Se recomandă ca valoarea indicatorului să se situeze la
un nivel de 1,5-2,0. Ea însă are o valoare mult mai mică.
Rata lichidităţii curente (Rlc), se calculează ca raport între active curente minus stocuri şi
datorii curente:

Rlc==(Active
Rlc (Activecurente
curente– –Stocuri)
Stocuri)/ Datorii
/ Datoriicurente
curente

2 . 150. 000−500. 000

Rlc2021 = 5 .550 . 100 = 0,29

1 . 690. 000−190. 000

Rlc2022 = 5. 490. 250 = 0,27

Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide, revin la o
unitate monetară de datorii pe termen scurt. În acest caz se constată o scădere uşoară a ratei
lichidităţii curente de la 0,29 la 0,27 în condiţiile în care rata acceptată este cuprinsă între 0,8 -1
deci întreprinderea are probleme în a-şi onora obligaţiile pe termen scurt.

18
 Concluzii şi propuneri

În urma studiului de caz realizat la SC.PĂNTĂLIE R&M COMP SRL, am ajuns la

următoarele concluzii:
Rata activelor imobilizate a crescut cu 6,98%, aspect care arată preocuparea firmei de
reînnoire dar ţinând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creşterea ratei
nu e neapărat benefică.
Rata activelor circulante a scăzut cu 6,98%, aspect negativ, ea fiind cea care aduce
profit la întreprindere.
Rata stabilităţii financiare a scăzut de la 9,75% la 9,10%, aspect negativ întrucât arată
micşorarea capitalului permanent al firmei.
Rata autonomiei globale s-a majorat cu 0,12%, de la 6,50% la 6,62%, creştere datorată
scăderii datoriilor pe termen lung a întreprinderii.
Rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 90,24 % la 90,89 %, aspect negativ,
întrucât denotă o creştere a datoriilor curente, cu implicaţii asupra nevoii de fond de rulment.
Situaţia netă a rămas constantă în 2022 faţă de 2021 deoarece capitalurile proprii au
rămas neschimbate, acest lucru denotă totuși un aspect pozitiv.
Fondul de rulment are valori negative în ambii ani ceea ce denotă o situaţie nefavorabilă
întrucât activele pe termen lung vor fi finanţate din datorii curente, care au un grad ridicat de
exigibilitate, ajungând la scadenţă înainte ca investiţiile realizate să aducă profit.
Nevoia de fond de rulment are valori negative în ambii ani, crescând cu 850.150 lei, de
la 3.550.100 lei la 4.400.250 lei, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest
dezechilibru este compensat de duratele de plată a furnizorilor, care fiind mari permite utilizarea
acestor surse temporare.

19
 Trezoreria netă este pozitivă şi în 2021 şi în 2022, arătând o majorare de 450.000 lei.
Firma are nevoie de lichidităţi, ea duce o politică riscantă ca urmare a perioadei de
încasare a creanţelor care este mai mică decât plata furnizorilor.
Rata lichidităţii generale a scăzut de la 0,38 în 2021 la 0,30 în anul 2022, ceea ce denotă
o situaţie delicată în privinţa lichidităţii.
Rata lichidităţii curente măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide, revin
la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. În acest caz se constată o scădere uşoară a ratei
lichidităţii curente de la 0,29 la 0,27 în condiţiile în care rata acceptată este cuprinsă între 0,8 -1,
deci întreprinderea are probleme în a-şi onora obligaţiile pe termen scurt.
Propuneri:
Majorarea capitalului propriu prin creşterea capitalului social pentru echilibrarea
capitalurilor permanente cu activele imobilizate;
Vânzarea unor imobilizări corporale pentru obţinerea de lichidităţi care să finanţeze
activitatea din exploatare;
Reducerea costului finanţării ale creditelor curente, prin căutarea unor surse
alternative de finanţare pe termen scurt.

20
 Bibliografie

1. Luminiţa Mazuru Curs platformă core.uav.ro 2023 –“GESTIUNE FINANCIARĂ” note

de curs
2. Ghic G., Grigorescu C.J, Analiză economico-financiară, repere teoretice şi practice,
2008, Bucuresti, Editura Universitară
3. Cristea, H. ş.a. – Finanţele întreprinderii, Ed. Ceccar, Bucureşti, 2003, pag. 196
4. Florea, Ş. – Gestiunea şi managementul activităţii financiare din întreprindere, Ed.
Victor, Bucureşti, 1997, pag. 174
5. Lungu C.I. – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007;

Webografie

1. www.Risco.ro
2. www.Anaf.ro

21