Curs 11

Analiza structurii patrimoniale pe baza bilanţului

Analiza structurii patrimoniului este o etapă a analizei financiare prin care este urmărită
diagnosticarea stării de performanţă economico-financiare a firmei rezultată din gestiunea
patrimoniului. Ea este completată cu aspecte referitoare la analiza echilibrului financiar, analiza
rezultatelor financiare şi analiza eficienţei resurselor patrimoniale.
Analiza structurii patimoniale vizează stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente de patrimoniu
şi evidenţierea schimbărilor cantitative şi calitative intervenite în situaţia mijloacelor economice şi a
surselor financiare de acoperire a lor, generate de fenomenele şi procesele economice interne şi de
interacţiunea cu mediul exten.
Situaţia patrimonială a firmelor este influenţată de diverşi factori, cum ar fi:
- obiectul de activitate, intensitatea capitalizării, durata de viaţă a imobilizărilor care
influenţează în mod direct mărimea şi dinamica imobilizărilor corporale, precum şi structura lor;
- mărimea întreprinderii influenţează imobilizările corporale şi este într-o relaţie strânsă cu
imobilizările necorporale - firmele mari dezvoltă activitatea de cercetare, achiziţionează licenţe, brevete
şi mărci de fabricaţie etc., adică fac investiţii care vor contribui la realizarea unor performanţele
economico-financiare suoerioare,
- durata ciclului de fabricaţie - influenţează mărimea stocurilor şi în special a producţiei
neterminate, ceea ce va afecta şi structura finanţărilor (apelarea la credite, la avansuri de la clienţi etc.);
- relaţiile cu mediul extern precum relaţiile cu clienţii, furnizorii şi instituţiile financiare
determină mărimea creanţelor şi a obligaţiilor întreprinderii;
- strategia firmei, referitoare la politica de dezvoltare, de diversificare a producţiei,
achiziţionarea de noi tehnologii de fabricaţie, pătrunderea pe noi pieţe de desfacere, influenţează
structura patrimonială privind imobilizările, active circulante, surse de finanţare;
- factorii de conjunctură economică şi politică influenţează activitatea firmelor în special pe linia
aprovizionării şi desfacerii, aspecte reflectate în structura financiară şi a stocurilor (evoluţia preţurilor,
inflaţia, rata dobânzilor etc)
- cadrul legal normativ influenţează structura financiară a firmei din punct de vedere a
rezervelor, provizioanelor şi amortismentelor, obligaţii legale ale firmei faţă de diferite instituţii ale
statului.

Aspectele urmărite de analiza structurii patrimoniale sunt:

- caracterizarea generală a structurii patrimoniale a agenţilor economici;
- analiza ratelor de structură patrimonială.

În analiza structurii patrimoniale a întreprinderii se foloseşte ca principală sursă inofrmaţională

bilanţul.
Concepţia originală a bilanţului este cea patrimonială potrivit căreia bilanţul este un
inventar al averii întreprinderii care prezintă în expresie bănească bunurile economice corelate
cu sursele lor de provenienţă.
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. şi cu standardele
internaţionale de contabilitate au impus formatul tip listă al bilanţului, în care elementele de activ şi
pasiv sunt ordonate pe verticală:

BILANŢ

A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
 E. Active circulante nete/datorii curente nete (B+C-D-I)
F. Total active minus datorii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve.

Analiza bilanţului patrimonial poate fi făcută static, când se evidenţiază diverse corelaţii între
elementele patrimoniale şi/sau sursele de provenienţă a acestora la un moment dat sau în dinamică,
evidenţiindu-se modificarea porturilor bilanţiere de la o perioadă la alta utilizând procedeul indicilor (cu
bază fixă sau în lanţ).

Caracterizarea generală a structurii patrimoniale a agenţilor economici presupune stabilirea

modificărilor absolute şi relative a elementelor bilanţiere de activ şi pasiv.
Analiza ratelor de structură patrimonială presupune stabilirea ponderii diverselor elemente
patrimoniale în totalul patrimoniului (pentru activ şi pentru pasiv)

1. Analiza structurală a activului bilanţier

Analiza structurală a activului bilanţier evidenţiază diferite aspecte referitoare la: natura
şi structura mijloacelor economice, lichiditatea patrimoniului, opţiunile strategice ale firmei,
schimbările intervenite în cadrul activelor ca efect al activităţii firmelor şi interacţiunii cu
mediul extern.
Principalele rate de structură ale activului sunt următoarele:
a) Rata activelor imobilizate (RAI) se calculează ca raport între activele imobilizate şi
totalul activului:
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
𝑅𝐴𝐼 = ⋅ 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

Aceasta reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent în patrimoniu şi

măsoară gradul de investire a capitalului. Se apreciază în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate în diferite sectoare (în industrie oscilează în jurul valorii de 60%.).
Dacă în dinamică rata imobilizărilor are o tendinţă de creştere, situaţia poate fi rezultatul
politicii de investiţii a firmei, ceea ce va conduce la creşterea potenţialului economic al firmei
În funcţie de natura imobilizărilor se pot calcula rate analitice pe diferite tipuri de
imobilizări, mai semnificative sunt rata imobilizărilor corporale şi rata imobilizărilor financiare.

a1) Rata imobilizărilor corporale (Ric) se calculează astfel:

Imobilizari corporale
Ric =  100
Activ total
Nivelul acestei rate trebuie apreciat în funcţie de natura activităţii desfăşurate, în
ramurile industriale care solicită echipamente numeroase şi costisitoare se va regăsi un nivel
ridicat al acestei rate. Tendinţa de evoluţie a acestei rate reflectă o intensitate sporită a
investiţiilor, ceea ce creează premisele unei activităţi superioare în viitor, dar poate însemna şi
o rigiditate sporită la schimbările conjuncturale ale mediului economic.
Situaţia imobilizărilor corporale apreciată prin prisma ratei menţionate trebuie
completată cu informaţii privind evoluţia indicatorilor de performanţă, pentru aprecierea
eficienţei utilizării imobilizărilor şi cu informaţii despre structura acestora.
 a2) Rata imobilizărilor financiare (Rif) reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor
financiare pe care le stabilesc întreprinderile cu alţi agenţi economici, ca urmare a politicii de
investiţii financiare şi se calculează pe baza relaţiei:

Imobilizari financiare
Rif = 100
Activ total

Investiţiile financiare sunt destinate realizării unor venituri financiare şi pot fi în acelaşi
timp un mijloc de protecţie a disponibilităţilor băneşti împotriva inflaţiei prin formarea unor
depozite sau acordarea unor împrumuturi pe termen lung, la care de regulă dobânda este
superioară dobânzii din contul curent.
Nivelul ratei depinde de dimensiunea întreprinderii, având valori scăzute la
întreprinderile mici şi mijlocii şi valori ridicate la întreprinderile mari. Evoluţia ratei în sensul
creşterii acesteia, oglindeşte angajarea firmei pe piaţa de capital şi pe piaţa monetară, ceea ce
constituie o sursă suplimentară de venituri şi o valorificare eficientă a disponibilităţilor băneşti.

a3) Rata imobilizărilor necorporale (𝑅inc ) arată ponderea imobilizărilor care nu au

forma fizică concretă de tipul: fond comercial, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, brevete, mărci
de fabricaţie, licenţe, etc.

Imobilizari necorporale
𝑅inc = ⋅ 100
Activ total
b) Rata activelor circulante (RAC) se calculează ca raport procentual între activele
circulante şi totalul activului:
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝑅𝐴𝐶 = ⋅ 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

Rata depinde de natura activităţii desfăşurate, dimensiunea ei este strâns legată de

specificul procesului tehnologic, durata ciclului de exploatare, politica de creditare a firmei,
viteza de rotaţie a stocurilor, conjunctura pieţei etc.
O dinamică crescătoare a acestei rate poate fi consecinţa:
- creşterii stocurilor pe seama reducerii vitezei de rotaţie a acestora;
- sporirii creanţelor;
- majorării disponibilităţilor băneşti.
Pentru a obţine informaţii mai complete cu privire la evoluţia activelor circulante,
procesul de analiză economică se adânceşte cu următoarele rate, şi anume:

b1) Rata stocurilor (Rs) arată ponderea elementelor de stocuri în totalul patrimoniului
şi se calculează astfel:
Stocuri
Rs =  100
Activ total

Această rată înregistrează valori diferite în funcţie de: obiectul şi dimensiunea activităţii
firmei, durata ciclului de fabricaţie, politica de aprovizionare-desfacere, factori conjuncturali
etc.
 Evoluţia ratei trebuie apreciată în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri. Dinamica
superioară a cifrei de afaceri faţă de dinamica ratei stocurilor înseamnă sporirea vitezei de
rotaţie a acestora, cu consecinţe pozitive asupra indicatorilor economico-financiari ai firmei.
Pentru procesul de analiză este util să se descompună rata stocurilor în rate analitice care
să reflecte ponderea diferitelor categorii de stocuri (materii prime, producţie neterminată,
produse finite, mărfuri etc.) în totalul activelor circulante sau totalul activelor.

b2) Rata creanţelor comerciale (Rc) reflectă relaţiile cu clienţii şi are influenţă asupra
lichidităţii imediate a firmelor. Un nivel ridicat al acestuia poate conduce la blocaj financiar. Se
calculează ca raport procentual între valoarea creanţelor comerciale şi activul total:

Creantecomerciale
Rc = 100
Activ total

Nivelul ratei depinde de modalitatea de plată convenită cu clienţii (în numerar, în

virament), precum şi de termenele de decontare.
Deoarece sporirea cifrei de afaceri este de natură să conducă la o creştere a creanţelor,
aprecierea evoluţiei acestora se face doar după compararea indicelui de creştere a creanţelor
comerciale cu indicele cifrei de afaceri. Situaţia este favorabilă şi eficientă atunci când dinamica
vânzărilor este mai mare decât dinamica creanţelor comerciale.

b3) Rata disponibilităţilor băneşti (Rdb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti în

cadrul patrimoniului:
Disponibilitati banesti
Rdb =  100
Activ total

O valoare ridicată a acestei rate poate reflecta o situaţie favorabilă pentru echilibrul
financiar, dar poate fi şi semnalul valorificării ineficiente a unor resurse, de aceea interpretarea
ei trebuie făcută nuanţat.

2. Analiza structurală a pasivului bilanţier

Structura pasivului oferă informaţii privind politica financiară a firmelor şi evidenţiază

aspecte legate de stabilitatea şi autonomia financiară a lor.
Principalele rate de structură a pasivului patrimonial şi semnificaţiile lor sunt
următoarele:

a) Rata stabilităţii financiare (Rsf) reflectă legătura dintre capitalul de care dispun
agenţii economici în mod permanent şi totalul patrimoniului:

Capital permanent
Rsf =  100
Total pasiv

Nivelul ratei arată gradul de stabilitate în finanţarea firmei şi implicit siguranţa

financiară (respectiv riscul) a acesteia. O dinamică crescătoare a ratei înseamnă sporirea
stabilităţii şi siguranţei financiare şi se realizează prin majorarea componentelor care alcătuiesc
capitalul permanent (capital şi rezerve, provizioane, rezultatul reportat, subvenţii pentru
investiţii, datorii pe termen lung).

b) Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflectă gradul în care firma poate face
faţă obligaţiilor de plată şi se calculează astfel:

Capital propriu
Rafg =  100
Pasiv total

Nivelul minim al ratei este de 33%, sub această valoare, se consideră că firma are o
autonomie financiară necorespunzătoare şi prezintă un risc ridicat de insolvabilitate. La un
nivel al autonomiei financiare de peste 66% solvabilitatea firmei este ridicată şi aceasta oferă
garanţii de rambursare a creditelor.
Creşterea în dinamică a nivelului ratei reflectă creşterea autonomiei financiare a firmei
şi se realizează în special pe seama lărgirii capitalului propriu şi a rezultatului exerciţiului
(situaţia de dorit).
c) Rata autonomiei financiare la termen (Raft) este mai semnificativă decât rata
autonomiei financiare globale deoarece permite şi o apreciere asupra structurii capitalului
permanent. Se calculează astfel:
Capital propriu
Raft =  100
Capital permanent

Valoarea minimă acceptată pentru această rată este de 50%, nivel sub care firma prezintă
un grad ridicat al riscului de solvabilitate.
O dinamică ascendentă a ratei reprezintă întărirea poziţiei financiare a firmei şi este de
dorit ca acest lucru să se realizeze pe baza majorării rezultatului net al exerciţiului, ceea ce ar
însemna creşterea rentabilităţii firmei. În situaţiile în care firmele apelează la împrumuturi pe
termen lung, nivelul ratei se va diminua, situaţie care trebuie apreciată în funcţie de
rentabilitatea împrumuturilor respective.

d) Rata securităţii financiare (Rsf) reflectă corelaţia dintre principalele surse de

finanţare:
Capital propriu
Rsf =  100
Datorii pe termenlung si mediu

Valoarea minimă admisibilă a acestei rate pentru a asigura independenţa financiară a

firmei trebuie să fie cel puţin de 100%.
Majorarea nivelului ratei în dinamică se face pe seama sporirii capitalului propriu sau
rambursării împrumuturilor şi înseamnă creşterea securităţii financiare a firmei (capitalul
propriu finanţează în măsură mai mare activitatea). Dminuarea în dinamică a ratei se datorează
fie diminuării capitalului propriu, fie contractării de noi împrumuturi pe termen lung şi va
conduce la scăderea securităţii financiare.

e) Rata de îndatorare globală (Rîg) arată ponderea datoriilor totale în patrimoniul

firmei:
Datoriitotale
Rîg =  100
Pasiv total
 Nivelul maxim admisibil al ratei este de 66%, deci nivelul datoriilor totale nu poate
depăşi 2/3 din totalul surselor de finanţare.
Această rată este complementară ratei autonomiei financiare globale, de aceea între cele
două rate există relaţia:
Rafg + Rîg = 100%
Pentru a spori solvabilitatea firmei este necesar ca în dinamică rata de îndatorare globală
să scadă ceea ce înseamnă creşterea finanţării firmei pe seama capitalurilor proprii şi implicit
reducerea finanţărilor pe seama împrumuturilor pe termen mediu şi lung şi a creditelor de
trezorerie.
Creşterea indicatorului în anumite limite poate fi apreciată ca situaţie normală şi
favorabilă întreprinderii, doar dacă împrumuturile se dovedesc a fi rentabile adică rata
rentabilităţii economice să fie superioară ratei dobânzii.
Gradul de îndatorare al firmei se apreciază în practica bancară şi pe seama ator rate.

f) Rata îndatorării la termen (Rît) care reflectă raportul dintre datoriile pe termen
mediu şi lung şi capitalul propriu:

Datorii pe termenlung si mediu

Rit =  100
Capital propriu

Dacă nivelul datoriilor depăşeşte nivelul capitalului propriu atunci securitatea financiară
a firmei este ameninţată, de aceea valoarea maximă admisă pentru această rată este de 100%.

g) Rata datoriilor financiare (Rdt) care măsoară ponderea datoriilor financiare totale
în capitalul propriu:
Datorii financiaretotale
Rdf = 100
Capitaluri proprii

Nivelul maxim admisibil al îndatorării financiare este de 70%. Peste acest nivel, se
consideră că firma are un grad de îndatorare financiară necorespunzător.
Evoluţia în dinamică a ratei îndatorării trebuie însă corelată cu rentabilitatea economică
obţinută în urma împrumuturilor. Dacă aceasta este superioară ratei dobânzii, înseamnă că
gradul de îndatorare a contribuit la creşterea rentabilităţii capitalurilor proprii, ceea ce este o
situaţie favorabilă pentru întreprindere.

h) Rata rentabilităţii financiare (Rf) reflectă capacitatea capitalului propriu de a aduce

profit şi se calculează astfel:
Rezultatulexercitiului
Rf =  100
Capital propriu
Valoarea minimă a ratei trebuie să se situeze teoretic deasupra ratei dobânzii şi a ratei
inflaţiei, astfel se consideră că nu a fost valorificat eficient capitalul propriu sau chiar s-a produs
o decapitalizare a firmei.
EXEMPLU
Analiza structurii patrimoniale a unei societăţi comerciale se poate face pe baza următoarelor
informaţii:
BILANŢ
La data 31.12.an n
lei
Indicatori Sold la
01.01.an 31.12 an n
n-1
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1.Cheltuieli de constituire
2.Cheltuieli de dezvoltare
3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi similare 12819 15946
şi alte imobilizării necorporale
4. Fond comercial
5.Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale
6. Avansuri
TOTAL 12819 15946
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii 5837302 6242957
2. Instalaţii tehnice şi maşini 13564503 20837611
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 88477 151622
4. Investiţii imobiliare
5. Imobilizări corporale în curs de execuţie 423680 420080
6. Investiţii imobiliare în curs de execuţie
7. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
8. Active biologice productive
9. Avansuri 2151990 2547787
TOTAL 22065952 30200057
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acţiuni deţinute la filiale
2. Împrumuturi acordate entităţilor din grup
3. Acţiuni deţinute la entităţile asociate
 4. Împrumuturi acordate entităţilor asociate
5. Alte titluri imobilizate 4148 4148
6. Alte împrumuturi 1265 1268
TOTAL 5413 5416
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 22084184 30221419
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 6160507 8469387
2. Producţia în curs de execuţie 1-50319 177176
3. Produse finite şi mărfuri 532270 317945
4. Avansuri
TOTAL 7743096 8964508
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 2989964 2156297
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile asociate
4. Alte creanţe 11591316 9171067
5. Capital subscris şi nevărsat
TOTAL 14581280 11327364
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
TOTAL
IV. CASA Şi CONTURI LA BĂNCI 4271225 4122746
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 26595601 24414618
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 2151 7427
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 2151 7427
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA 1 AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori 3388248 3244036
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor din grup
7. Sume datorate entităţilor asociate
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind 1400263 1398888
asigurările sociale
TOTAL 4788511 4642924
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE 21809241 19779121
NETE (B+C-D-I.2)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A+B-D-I) 43893425 50000540
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ MAI MARE DE 1 AN
 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate insituţiilor de credit 1703916 6253156
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor din grup
7. Sume datorate entităţilor asociate
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datoriile privind
asigurările sociale
TOTAL 1703916 6253156
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru beneficiile angajaţilor
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane 243025 256052
TOTAL 243025 256052
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenţii pentru investiţii 17750000 16780000
2. Venituri înregistrate în avans 4756 4178
3. Fond comercial negativ
TOTAL 17754756 16784178
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 15833910 15833910
2. Capital subscris nevărsat
3. Patrimoniul regiei
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
5. Alte elemente de capitaluri proprii
TOTAL 15833910 15833910
II. PRIME DE CAPITAL
III. REZERVE DIN REEVALUARE 5333157 5540455
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 918392 1053988
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve 715892 2106269
TOTAL 1634284 3160257
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (Ă)
Sold C
Sold D
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
Sold C 1481787 2308128
Sold D
Repartizarea profitului 91410 135596
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 24191728 26707154
Patrimoniul public
 Patrimoniul privat
CAPITALURI - TOTAL 24191728 26707154

Indecele cifrei de afaceri a a crescut în cursul perioadei cu 143%.

Pentru analiză bilanţul este transformat în bilanţ orizontal.

Bilanţ orizontal

ACTIV n-1 n
I. ACTIVE IMOBILIZATE 22084184 30221419
1. Imobilizări necorporale 12819 15946
2. Imobilizări corporale 22065952 30200057
3. Imobilizari financiare 5413 5416
II. ACTIVE CIRCULANTE 26595601 24414618
1. Stocuri 7743096 8964508
2. Creanţe, din care: 14581280 11327364
- Creanţe comerciale 2989964 2156297
- Alte creanţe 11591316 9171067
3. Diponibilităţi băneşti şi plasamente, din care: 4271225 4122746
- Casa şi conturi la bănci 4271225 4122746
- Investiţii pe termen scurt
III. Cheltuieli în avans 2151 7427
TOTAL ACTIV 48681936 54643464

PASIV n-1 n
I. CAPITALURI PROPRII 24191728 26707154
1. Capital 15833910 15833910
2. Prime de capital
3. Rezerve din reevaluare 5333157 5540455
4. Rezerve 1634284 3160257
5. Profit/Pierdere reportata(ă) (Sold D)
6.Profit/Pierderea exerciţiului (Sold C) 1481787 2308128
7. Repartizarea profitului 91410 135596
II. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 17750000 16780000
III. PROVIZIOANE 243025 256052
IV. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI 1703916 6253156
MARE DE 1 AN
1. Sume datorate insituţiilor de credit 1703916 6253156
2. Alte datorii mai mari de 1 an
V. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 4788511 4642924
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ
LA 1 AN
1. Sume datorate instituţiilor de credit
2. Datorii comerciale - furnizori 3388248 3244036
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi 1400263 1398888
datoriile privind asigurările sociale
VI. Venituri înregistrate în avans 4756 4178
TOTAL PASIV 48681936 54643464

A. Caracterizarea generală a situaţiei patrimoniale se face pe baza indicatorilor:

Modificarea absolută a elementului patrimonial E 𝛥𝐸 = 𝐸1 − 𝐸0
𝐸
Indicele de dinamică a elementului E 𝐼𝐸 = 1
𝐸0
Modificarea relativă a elementului (ritm) 𝑅𝐸 = 𝐼𝐸 − 1

Elemente patrimoniale Indicele Abaterea

Absolută Relativă
(lei)
Δ
1. ACTIVE IMOBILIZATE 1,37 8137235 0,37
2.. ACTIVE CIRCULANTE 0,92 -2180983 -0,08
- Stocuri 1,16 1121412 0,16
- Creanţe 0,78 -3253916 -0,22
- Diponibilităţi băneşti şi plasamente 0,96 -148479 -0,04
3. CAPITALURI PROPRII, din care: 1,10 2515426 0,10
- Rezultatul exerciţiului (C) 1,56 826341 0,56
4. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare 3,67 4549240 2,67
de 1 an
5. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mică 0,97 -145587 -0,03
de 1 an

TOTAL PATRIMONIU 1,12 5961528 0,12

B. Analiza ratelor patrimoniale

1. Analiza structurii activului patrimonial

Ratele activului patrimonial An n-1 An n Modif. Indice

% % abs.(%) 𝑰𝟏/𝟎
𝜟𝟏/𝟎
Rata activelor imobilizate 45,4 55,3 9,9 1,22
- Rata imobilizărilor necorporale 0.03 0,03 0 1,00
- Rata imobilizărilor corporale 45,3 55,3 10 1,22
- Rata imobilizărilor financiare 0,01 0,01 0 1,00
Rata activelor circulante 54,6 44,7 -9.9 0,82
- Rata stocurilor 15,9 16,4 0,5 1,03
- Rata creanţelor 29,9 20,7 -9,2 0,69
Rata creanţelor comerciale 6,1 3,9 -2,2 0,64
- Rata disponibilităţilor băneşti 8,8 7,5 -1,3 0,85

𝐴𝐼
Exemplu: Rata activelor imobilizate: 𝑅𝐴𝐼 = 𝐴𝑇
- Modificarea absolută a ratei activelor imobilizate
 𝛥𝑅𝐴𝐼 = 𝑅𝐴𝐼1 − 𝑅𝐴𝐼0 = 0,55,3% − 0,45,4% = 9,9%
- Indicele ratei activelor imobilizate
𝑅𝐴𝐼 55,3%
𝐼𝑅𝐴𝐼 = 𝑅𝐴𝐼1 = 45,4% = 1,22 𝑠𝑎𝑢 122%
0
- Ritmul modificării ratei activelor imobilizate
𝑅𝑅𝐴𝐼 = 𝐼𝑅𝐴𝐼 − 1 = 1,22 − 1 = 0,22 𝑠𝑎𝑢 22%

Interpretare:
- activele imobilizate au o pondere semnificativă în totalul activelor care este corelată cu
specificul activităţii industriale (firma se află în ramura industriei constructoare de maşini
unelte). Ponderea activelor imobilizate a crescut cu 9,9% ilustrând că s-au făcut investiţii pentru
mărirea capacităţii operaţionale a firmei;
- creşterea activelor imobilizate s-a făcut integral pe direcţia imobilizărilor corporale, adică
investiţiile au vizat creşterea capacităţii de producţie prin achiziţionarea de maşini, utilaje şi
instalaţii productive active;
- rata activelor circulante a scăzut cu -9,9%. Deoarece cifra de afaceri a societăţii comerciale a
avut un indice de creştere de 143% care devansează modificarea ratei activelor circulante
(82%) rezultă că diminuarea ponderii activelor circulante reflectă o accelerare a vitezei de
rotaţie a elementelor de active curente;
- ponderea stocurilor a crescut cu 0,5%. În cursul perioadei cifra de afaceri a crescut mai mult
decât ponderea stocurilor (1,43>1,03) ceea ce semnifică că firma şi-a mărit volumul de
activitate şi şi-a accelerat a vitezade rotaţie a stocurilor;
- rata creanţelor a scăzut cu -9,2%, ceea ce arată faptul că firma şi-a accelerat încasarea banilor
de la terţi, printre care şi de la clienţi, deoarece aceştia şi-au diminuat ponderea în activel firmei
(-2,2% );
- rata disponibilităţilor băneşti a scăzut cu -1,3%.

2. Analiza structurii pasivului patrimonial

Ratele pasivului patrimonial An n-1 An n Modif. Indice

% % abs.(%) 𝑰𝟏/𝟎
𝜟𝟏/𝟎
𝐾𝑝𝑒𝑟𝑚 90,2 91,5 1,3 1,01
Rata stabilităţii financiare ( )
𝑃𝑇
𝐾𝑝𝑟 86,6 80,1 -6,5 0,92
Rata autonomiei financiare globale ( 𝑃𝑇 )
𝐾𝑝𝑟 96,1 87,5 -8,6 0,91
Rata autonomiei financiare la termen (𝐾𝑝𝑒𝑟𝑚)
𝐾𝑝𝑟 2475,7 699,5 -1776,2 0,28
Rata securităţii financiare (𝐷𝑇𝐿)
𝐷𝑎𝑡 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 14,8 19,9 5,1 1,34
Rata îndatorării globale ( )
𝑃𝑇
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 6,1 8,6 2,5 1,4
Rata rentabilităţii financiare ( )
𝐾𝑝𝑟

Notă: Rata autonomiei financiare globale este calculată în funcţie de capitalurile proprii şi de
celelalte surse asimilate capitalurilor proprii (subvenţii pentru investiţii şi provizioane), adică:

Kpr=Capitaluri proprii+Subvenţii pentru investiţii+Provizioane

𝐾𝑝𝑟0=42184753 lei
 𝐾𝑝𝑟1=43743206 lei

Interpretare:
- rata stabiltăţii financiare a crescut cu 1,3% ceea ce sugerează faptul că la firmă a crescut gradul
de siguranţă financiară privind asigurarea surselor stabile de finanţare ( a crescut ponderea
surselor permanente de finanţare);
- rata autonomiei financiare globale a scăzut cu 6,5% ceea ce arată că s-a diminuat solvabilitatea
firmei; aceasta este însă ridicată, fiind cu mult peste nivelul minim de 33%;
- la firmă s-a modificat structura capitalurilor, scăzând ponderea capitalurilor proprii în
capitalurile permanente. Deşi rata autonomiei financiare la termen a scăzut cu 8,6%, nivelul
ridicat al ratei (peste 50%) indică existenţa unei autonomii financiare ridicate;
- securitatea financiară deşi a scăzut puternic, ea este încă ridicată căci în perioada curentă
sursele proprii depăşesc datoriile pe termen lung de aproape 7 ori (699,5%);
- gradul de îndatorare a crescut cu 5,1% - rezultă că firma a folosit credite bancare şi alte surse
externe pentru a-şi dezvolta capacitatea de producţie;
- rentabilitatea financiară s-a majorat cu 2,5% ceea ce demonstrează o situaţie financiară foarte
bună dată de administrarea eficientă a patrimoniului firmei.