Vel Pitar

Comunicare Marketing Protectia muncii Resurse umane
PREZENTAREA ACTIVITATII S.C. VEL PITAR S.A. PRIN PRISMA

COMPARTIMENTULUI DE MARKETING
Maretin!
" #ont mai mare $ % #ont mai mic
Uni&ersitatea 'Constantin (ranco&eanu)
Pitesti
#ACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING IN A#ACERI
ECONOMICE
DOCUMENTE SIMILARE
S*are on +ace,ooS*are on t-itterS*are on
emai.S*are on /rintMore S*arin! Ser&ices0
Lansarea MIN(ERL1 in Romania 2 /ro!ram 3e maretin!
internationa.
Cercetarea atitu3inii consumatori.or /ri&in3 /u,.icitatea /rin
te.e&i4iune
G.o,a.i4area rec.amei
PLAN DE A#ACERI 5DIPOL PIZZA 5 SRL /ro3ucerea si
.i&rarea .a 3omici.iu a /i44ei
#ATA NEVAZUTA A LEADERS6IPULUI
Meto3e si te*nici /romotiona.e
78 Caracteristici a.e unei marci 3e succes
Strate!ia si /.anu. 3e maretin! +inanciar ,ancar
IMPLICATII RE#ERITOARE LA INCALCAREA
CERINTELOR LEGALE
Deonto.o!ia a+aceri.or
TERMENI im/ortanti /entru acest 3ocument
9 mi:u. 3e maretin! &e. /itar 9 strate!ii 3e 3istri,utie &e. /itar 9
se!mentarea /ietei &e. /itar 9 +un3amentarea strate!iei 3e /ret .a
&e./itar 9
% RAMNICU VALCEA %
SPECIALIZAREA MANAGEMENT 2 MARKETING IN A#ACERI ECONOMICE
PREZENTAREA ACTIVITATII S.C. VEL PITAR S.A. PRIN PRISMA COMPARTIMENTULUI DE MARKETING
LUCRARE DE LICENTA

CAP.1 .POLITICA DE MARKETING - COMPONENTA DE BAZA A
ACTIVITATII FIRMEI.2
1.1. Delimitari conceptuale:politica,tactica,strategie..2
1.2. Tipologia strategiilor de piata9
CAP.2.MARKETINGUL MIX:CONCEPT SI ALCATUIRE14
2.1.Conceptul de marketing mix14
2.2.Politica de produs..17
2..Politica de pret.24
2.4.Politica de distri!utie27
2.".Politica de promo#are..1
CAP.3. CARACTERIZAREA GENERALA A S.C.VEL PITAR S.A39
.1.$storicul si organi%area &uridica a '.C.(el Pitar '.)9
.2.Conducerea si organi%area '.C.(el Pitar..42
..*!iectul de acti#itate4"
.4.Produsele '.C.(el Pitar..4+
CAP.ANALIZA ACTIVITATII DE MARKETING LA S.C.VEL
PITAR S.A..!
4.1.)nali%a principalilor indicatori economico,-inanciari la '.C. (el
Pitar '.)".
4.2./ediul extern al '.C.(el Pitar '.) .4
BIBLIOGRAFIE."!
C#$%&'()( I
POLITICA DE MARKETING
1.1. Delimitari conceptuale: politica, tactica, strategie
Trecerea s/re o economie 3e /iata se conturea4a ca sin!ura so.utie 3e re3resare; mo3erni4are si 3inami4are a
economiei romanesti. Practica mon3ia.a a 3emonstrat ca intr%o societate in care /iata este .i,era sunt stimu.ate initiati&a;
creati&itatea si s/iritu. intre/rin4ator sanctionan3 !an3irea inc*istata; incom/etenta si ri!i3itatea.
De%#oltarea societatii contemporane este caracteri%ata printr,o e#olutie extrem de
dinamica, principalele sale atri!utii -iind: re#olutia in domeniul te0nologiei, ritmuri -ara
precedent ale productiei industriale, progresul mi&loacelor de comunicare. 'c0im!ari de
importanta deose!ita au a#ut loc si in domeniul stiintei si te0nicii care au a-ectat ramurile
#ietii economice. (ec0ile te0nici de cercetare a -enomenelor de piata nu mai corespund
conditiilor create de de%#oltarea contemporana, piata impunandu,se tot mai mult ca un
element de re-erinta pentru acti#itatea intreprinderii atat in domeniul productiei cat si cel
al des-acerii. )st-el, 1s,a conturat in mod treptat, o noua conceptie despre cercetarea
pietei si in general despre orientarea productiei si circulatiei mar-urilor, aceasta noua
conceptie precum si te0nicile pe care le implica aplicarea ei a primit denumirea de
marketing2
1
314.
/ai concret, marketingul se re-era la un complex de acti#itati economice5 are su!
incidenta atat !unurile cat si ser#iciile5 urmareste sa oriente%e -luxul de !unuri si ser#icii
de la producatori la purtatorii cererii, se re-era atat la proprietarii !unurilor de consum
-inal cat si la cei ai !unurilor de consum intermediar2
2
324.
$ntreprinderea moderna isi des-asoara acti#itatea in conditiile unui mediu in continua
sc0im!are, ceea ce determina adaptarea intreprinderii la un asemenea mediu printr,o
conduita cu trasaturi dura!ile in timp, su!ordonate unor o!iecti#e pe termen lung.
$ncorporarea actiunilor intreprinderii intr,o #i%iune de perspecti#a se concreti%ea%a intr,o
politica unitara, coerenta: politica de marketing.
1Politica de marketing a -irmei implica toate aspectele principale ale gestiunii, de la
conducerea proceselor de apro#i%ionare, la des-asurarea cercetarii,de%#oltarii produselor
si ser#iciilor noi, de la -a!ricatie la comerciali%are, iar apoi la supra#eg0erea comportarii
si in consum a produselor pe care le,a reali%at intreprinderea2
34.
/odul in care intreprinderea concepe de%#oltarea acti#itatii sale, directiile de perspecti#a
si actiunile practice concrete, #i%and #alori-icarea potentialului sau in concordanta cu
cerintele pietei, caracteri%ea%a politica de marketing a intreprinderii.
*rientarea strategica a acti#itatii economice este, intrade#ar, o caracteristica a politicii de
marketing a intreprinderii moderne. Politica de marketing incorporea%a un set de
strategii, adec#ate conditiilor in care intreprinderea isi des-asoara acti#itatea si potri#it
optiunilor acesteia. Desi a-late in stransa legatura strategia si politica de marketing sunt
1314 D. Patric*e; Maretin! in3ustria.; E3. E:/ert; (ucuresti 7<<=; /.>
2324 Vir!i. (a.aure ?coor3@ 2 Maretin!; E3. Uranus; (ucuresti; >888; /.7A
34 M. Pisto. ?coor3@ 2 Maretin!; E3. In3e/en3enta Economica; >887; /.B>
notiuni di-erite, -iecare a#and o arie de cuprindere speci-ica, ele se a-la in raporturi de la
parte la intreg, politica de marketing a -irmei incorporand totodata un ansam!lu de tactici.
'trategia si politica de marketing se a-la in stransa legatura, dar sunt notiuni di-erite,
-iecare dintre ele a#and o anumita arie de cuprindere si a-landu,se in raporturi de la parte
la intreg.
6otiunea de strategie desemnea%a perioade de-initorii in #iata intreprinderii. 1'trategia de
marketing cuprinde dimensiunile conduitei si atitudinii intreprinderii in #ederea atingerii
unor anumite o!iecti#e2
4
344.
$n -unctie de elementul #i%at, strategiile de marketing se concreti%ea%a in: strategia de
piata, strategia de produs, strategia de pret, strategia de distri!utie, strategia de
promo#are.
Cea mai importanta strategie de marketing o constituie, in conditiile o-erite de mediul
socio,economic actual, strategia de piata care cuprinde liniile de-initorii ale atitudinii si
conduitei intreprinderii -ata de piata in #ederea atingerii anumitor o!iecti#e. 'trategia de
piata #a tre!ui sa indeplineasca toate -unctiile marketingului:
,studierea cerintelor pietei
,adaptarea acti#itatii economice la aceste cerinte
,satis-acerea acestora si o!tinerea unei e-iciente maxime
*!iecti#ele #or exprima in termeni operationali per-ormantele urmarite de intreprindere.
*rice o!iecti# tre!uie sa contina trei elemente:
un anumit atri,ut /rin interme3iu. caruia se e:/rima o,iecti&u. C
sca.a ?un in3icator@; /rin care acesta este masurat C
4344 G*. M. Pisto. ?coor3@; o/. cit.; /.BD
un scop, adica o anumita #aloare de pe scala pe care intreprinderea isi propune sa
o atinga 5
1/odalitatea de transpunere in practica a strategiei o repre%inta tactica de marketing, care
implica actiuni practice prin care intreprinderea isi pune in #aloare potentialul,
adaptandu,se totodata conditiilor concrete ale pietei, ast-el incat sa se indrepte spre
o!iecti#ele strategice pe care si le,a -ixat2
"
3"4.
Intre strate!ie si tactici.e 3e maretin! e:ista o cores/on3enta; tactici.e a+.an3u%
se; insa; in re.atii 3e su,or3onare +ata 3e strate!ie. Tactici.e 3e maretin! /ot
/rimi mo3i+icari 3e or3in te*no.o!ic sau or!ani4atoric in ca3ru. +irmei; &ariatii a.e
3imensiuni.or .inii.or 3e /ro3us.
7xista insa situatii cand tactica ar putea sa se di-erentie%e -ata de strategie. )st-el, luate
i%olat, unele tactici pot sa se indeparte%e de strategie, mai ales atunci cand conditiile
concrete ale pietei cer aceasta.
Consec#enta in promo#area unei anumite politici de marketing nu tre!uie sa duca
neaparat la conclu%ia ca este o!ligatoriu ca ea sa ramana -ixata, in mod automat, in cadrul
unei coordonate rigide. Dimpoti#a conditiile mediului, a-late intr,o permanenta
sc0im!are, 8-ac necesara reconsiderarea periodica a politicii de marketing a
intreprinderii2
.
3.4.
/odul in care -irma concepe des-asurarea acti#itatii sale, directiile de perspecti#e si
actiunile practice, concrete, #i%and #alori-icarea potentialului sau in concordanta cu
cerintele pietei, caracteri%ea%a 1politica glo!ala de marketing a -irmei2
7
[7].
1Politica de marketing desemnea%a un stil propiu intreprinderii, o anumita maniera
speci-ica de a!ordare si re%ol#are a pro!lemelor intreprinderii. De -apt, in conditiile in
care politica de marketing reuneste strategiile si tacticile a-erente, politica glo!ala se
"3"4 N. A.. Po/ ?coor3@ 2 Maretin! strate!ic; E3. Economica (ucuresti; >888;
/.>87
.3.4 V. (a.aure ?coor3@ 2 Maretin!; E3. Uranus; (ucuresti; >888; /.><B
7374 C. #.orescu 2 Maretin! 2 E3. In3e/en3enta Economica 7<<E o/. cit./.7F
concreti%ea%a la ni#elul unor acti#itati distincte ale intreprinderii cum ar -i2
+
3+4: politica
de produs,politica de pret ,politica de distri!utie,politica de promo#are.
Strate!ia 3e /iata 2 nuc.eu. /o.iticii 3e maretin!
1
'trategia de piata este o componenta importanta a strategiei generale de de%#oltare a
intreprinderii2
9
394. Prin ea se sta!ileste in mod sintetic raportul dintre intreprindere si
mediul am!iant, po%itia pe care intreprinderea tre!uie sa si,o asigure in interiorul
mediului pentru a,si putea reali%a -inalitatea in conditiile unei e-iciente corespun%atoare.
$n cadrul politicii de marketing, strategia de piata are un du!lu rol:
3e a asi!ura orientarea !enera.a a acti&itatii intre/rin3erii C
de a sta!ili actiunile necesare a -i intreprinse in #ederea atingerii o!iecti#elor
propuse si posi!ilitatilor de adaptare a acti#itatilor intreprinderii la dinamica pietei.
1'trategia de piata repre%inta nucleul politicii de marketing ea incorporand intr,o
am!ianta per-ecta toate cele trei elemente ale unei strategii 1complete2, respecti#
strategia de actiune 1,strategia re%ultatelor si strategia anga&arii2
19
3194.
S&*#&+,%# -+ $%#&#
:ig. nr. 1.1.
+3+4 V. (a.aure ?coor3@ 2 o/.cit.; /. ><<
9394 V. (a.aure ?coor3@ 2 o/.cit.; /. ><<
193194 G*. M Pisto. 2 Maretin!; E3. #un3atiei 'Romania 3e Maine) (ucuresti;
7<<; /a!. 777
Sursa9 C. #.orescu 2 Maretin!; E3. In3e/en3enta Economica 7<<E; /.B7
Pro!lematica complexa a marketingului se regaseste intr,o larga paleta de strategii,
puse in miscare simultan in spatiul unei anumite politici de marketing. Dintre acestea
insa, cea mai cuprin%atoare este strategia de piata5 cuprin%atoare atat prin natura
o!iecti#elor, cat si prin amploarea anga&amentului material,-inanciar si organi%atoric pe
care il solicita -irmei.
'trategia de piata #i%ea%a insasi -inalitatea acti#itatii -irmei, pri#ita in ansam!lul ei.
1Ca nucleu al politicii de marketing, strategia de piata constituie punctul de plecare si
elementul de re-erinta pentru toate celelalte strategii. Toate aceste consideratii scot in
relie- importanta de-inirii strategiei de piata, a -undamentarii sale temeinice2
11
3114.
#un3amentarea strate!iei 3e /iata
113114 C. #.orescu 2 o/.cit; /.D=
1Drumul intreprinderii spre reali%area o!iecti#elor sta!ilite poate -i caracteri%at printr,un
ansam!lu de elemente de-inind relatia dintre produsele si pietele actuale si cele de #iitor
ale intreprinderii, -iind alcatuit din patru componente strategice2
12
3124.
Prima componenta este repre%entata de s-era de produse si de piete spre care
intreprinderea se anga&ea%a sa,si concentre%e e-orturile.
) doua componenta, #ectorul crestere indica directia in care intreprinderea se de%#olta in
corelatie cu actuala situatie a produselor si pietelor sale.
Matricea i.ustrata in ta,e.u. nr. 7.7. /re4inta e.emente.e &ectoru.ui 3e
crestere si ce.e /atru a.ternati&e 3e 3e4&o.tare.
Elementele vectorului de crestere
Ta!. nr.1.1
Produs ;piete< )ctual 6oi
)ctuale Penetrarea De%#oltarea produsului
6oi De%#oltarea Di#ersi-icare
Penetrarea pietei , indica o directie de crestere prin marimea #olumului #an%arilor
actualelor produse pe aceleasi piete.
De%#oltarea pietei , presupune cresterea #an%arilor prin gasirea de noi segmente de piata
pentru produsele actuale ale intreprinderii.
Di#ersi-icarea este caracteri%ata prin -aptul ca o!iecti#ul de sporire a #an%arilor se
in-aptuieste prin reali%area unor produse sau ser#icii noi pentru intreprindere.
Cea de,a treia componenta este repre%entata de a#anta&ul competiti# di-erential. )cesta
identi-ica acele elemente ale pietelor si produselor intreprinderii care ii #or asigura o
puternica po%itie competiti#a.
123124 G*. M. Pisto. ?coor3@ 2 O/. cit.; /. BF%BE
) patra componenta strategica sinergia intreprinderii repre%inta procesul de actiune
concertata a mai multor -actori, proces care generea%a un e-ect total mai mare decat suma
e-ectelor indi#iduale ale -iecarui -actor considerat independent.
8)doptarea strategiei de piata este re%ultatul unei optiuni dintr,o pluralitate de #ariante,
alese dintre posi!ilitatile intreprinderii ;-actorii endogeni< si dintre particularitatile pietei
in care intreprinderea isi des-asoara acti#itatea;-actorii exogeni<2
1
314.
$n categoria -actorilor endogeni se includ: resursele umane si materiale, -inanciare de care
dispune intreprinderea, -iind necesara 8in#entarierea completa a acestor -actori si
e#aluarea lor prin prisma potentialului sinergetic2
14
3144.
:actorii exogeni se re-era la -actori cu o structura -oarte complexa si eterogena:
natura si caracteristici.e se!mente.or 3e cum/aratoriC
structura si /on3erea /artici/anti.or in ca3ru. /ieteiC
e.emente 3e natura te*no.o!icaC
cadrul politic, socio,economic, &uridic si cultural in care intreprinderea isi
des-asoara acti#itatea5
posi!ilitatile de ac0i%itionare a unor resurse importante pentru acti#itatea
intreprinderii.
1.2. Tipologia strategiilor de piata

)nali%a tipologica a strategiilor de piata presupune utili%area unor criterii de grupare si
clasi-icare si ramane singura modalitate de examinare a multimii strategiilor de piata si de
identi-icare a celor mai importante #ariante strategice intalnite in practica.
1314 O. Nico.escu 2 Strate!ii mana!eria.e 3e +irma; E3. Economica (ucuresti;
7<<B; /.D8F
143144 V. (a.aure ?coor3@ 2 o/. cit. /.D87
P0ilip =ot0ler -oloseste drept criteriu de clasi-icare a strategiilor unul din -actorii exogeni cei
mai importanti :modul de mani-estare a cererii de mar-uri sau ser#icii. Pro-esorul american ia
in discutie trei dimensiuni ale cererii:
ni&e.u. e+ecti& a. cererii C
ni&e.u. 3orit ?3e4ira,i.@ C
e&o.utia in tim/ a cererii.
Variante ale strategiei de piata in functie de starile cererii
Ta!. nr.1.2.
'ituatia cererii >olul marketingului Denumirea strate!iei
Cerere negati#a 1Demisti-icarea2 cererii Con#ersiune
)!senta cererii Crearea cererii 'timulare
Cerere latenta De%#oltarea cererii De%#oltare
Cerere in decline 1>einitiali%area2 cererii >emarketing
Cerere -luctuanta >egulari%area cererii 'incromarketing
Cerere complexa /entinerea cererii $ntretinere
Cerere excesi#a >educerea cererii Demarketing
Cerere inde%ira!ila 1Distrugerea2 cererii )ntimarketing
Sursa 9 Kot*.er; T*e MaGor Ttass o+ Maretin! Mana!ement Hourna. O+ Maretin!; &o.. DE
?Octo,er 7<ED@ /a!. =>%=<
)ceste alternati#e se re-era la urmatoarele situatii :
I'trategia de con#ersiune, in ca%ul existentei unei cereri negati#e, situatie in care
consumatorul re-u%a sa accepte un produs sau ser#iciu din anumite moti#e 5
I'trategia de stimulare, intalnita atunci cand -irma se con-runta cu o cerere inexistenta,
datorita necunoasterii produselor si ser#iciilor de catre clientela sau pentru ca ele nu au nici o
semni-icatie pentru aceasta. $n aceasta situatie strategia isi propune crearea cererii pentru
ameliorarea mecanismului de comunicare al intreprinderii si prin actiuni de marketing
stimulati# 5
I'trategia de de%#oltare poate -i adoptata in ca%ul unei cereri latente, datorita lipsei
produsului capa!il sa o satis-aca. 'trategia de remarketing se intalneste in ca%ul unei cereri in
declin, -iind necesara re#itali%area prin actiuni speci-ice de marketing .
De exemplu, cererea latenta de -ulgi de porum! poate -i re#igorata prin lansarea pe piata
romaneasca a unui nou produs, intr,un am!ala& de carton cu o pre%entare estetica
corespun%atoare, de natura sa arate cumparatorilor alternati#ele de consum ale produsului.
Prin intermediul primelor patru strategii se urmareste gasirea unor cai de sporire a cererii
e-ecti#e pana la ni#elul dorit.
I'trategia de sincromarketing se recomanda in ca%ul in care -irma este multumita de
#olumul glo!al al cererii exprimate pentru produsele sale si nu de distri!utia acesteia in timp.
)st-el de situatii se intalnesc in acti#itatea turistica, unde -irmele speciali%ate -olosesc adesea
un regim de tari-e mai co!orat in contrase%on pentru a dese%onali%a cererea.
I'trategia de intretinere este cea care solicita din partea -irmei doar e-orturi de pastrare a
ni#elului atins de cerere, datorita -aptului ca dimensiunile si structura cererii e-ecti#e se
suprapun peste ni#elul dorit a -i atins.
$n ca%ul celei de,a cincea strategii, cererea e-ecti#a pe ansam!lu la ni#elul dorit, -iind
necesara o des-asurare corespun%atoere a ei in timp.
$n cea de,a sasea situatie cererea e-ecti#a corespunde celei dorite atat ca ni#el, cat si ca
e#olutie in timp strategia de piata adoptata #i%and intretinerea acestei stari.
I'trategia de demarketing poate -i adoptata de catre o -irma in ca%ul in care cererea este in
exces -ata de capacitatea de o-ertare.
Transpunerea in practica a acestei strategii se poate reali%a prin doua alternati#e: -ie printr,o
reducere generala a cererii la toate segmentele de consumatori, -ie printr,o reducere selecti#a
a cererii pentru anumite segmente de consumatori.
I'trategia de antimarketing poate -i adoptata in situatia existentei unei cererii nedorite din
anumite considerente : de sanatate ,etica etc.
$n ultimele doua situatii cererea e-ecti#a are un ni#el mai mare decat cel dorit, strategiile de
piata propuse urmarind reducerea sau c0iar distrugerea completa a cererii.
Dupa atitudinea firmei fata de dinamica pietei avem trei alternative strategice :
J strate!ia /asi&a /resu/une ca intre/rin3erea sa%si a3a/te4e strate!ia .a
sc*im,ari.e inter&enite in me3iu. am,iant +ara a%. mo3i+ica C
? strategia anticipati#a este adoptata de -irmele care pre#ad modi-icarile mediului 5
? strategia acti#a presupune cunoasterea permanenta a modi-icarilor in perspecti#a a
mediului am!iant, depistarea oportunitatilor.
In functie de ansamblul pietei careia i se adreseaza se pot formula mai multe alternative
strategice:
@ strategia cresterii cotei de piata 5
@ strategia mentinerii cotei de piata 5
@ strategia restrangerii cotei de piata.
Din punct de vedere al atitudinii fata de structura pietei avem :
strategie nedi-erentiata adoptata de intreprinderi care nu tin cont de
segmentele pietei
strate!ie 3i+erentiata uti.i4ata 3e intre/rin3eri care o+era /ietei
/ro3use sau ser&icii s/eci+ice +iecarui se!ment a. /ietei C
strategia concentrata practicata de -irmele care se raportea%a la un singur
segment sau la un numar restrans de segmente.
)doptarea strategiei de piata presupune luarea in discutie si a alternati#elor de de%#oltare.
)cestea pot -i de-inite plecand de la elementele de !a%a ale #ectorului crestere.
Variante ale strategiei de piata in functie de vectorul crestere
Ta!. nr.1..
Produse
Piete Produse
actuale
$m!unatatiri ale
produselor
actuale
Produse noi reali%ate prin
te0nologii asemanatoare
Produse noi
reali%ate prin
te0nologii
di-erite
'ortimente noi
ale unui produs
Ainii noi de
produse
Piete
actuale
Penetrarea
pietei
>e-ormulare
In.ocuire
7xtinderea
liniei
produselor
Di#ersi-icare
ori%ontala
Piete noi
De%#oltarea
pietei
7xtinderea
pietei
Di-erentierea
produselor si
segmentarea
pietei
Di#ersi-icare
concentrica
Di#ersi-icare
laterala
'ursa: B0. /. Pistol ;coord< /arketing, 7d. $ndependenta 7conomica, Pitesti 2991 p.9
Strategia de penetrare a pietei presupune im!unatatirea po%itiei pe pietele actuale in
conditiile o-eririi acelorasi produse
Strategia de dezvoltare a /ietei orientea4a +irma sa !aseasca noi se!mente 3e
cum/aratori care sa ai,a ne&oie 3e /ro3use.e actua.e carora urmea4a sa .e 3ea noi
uti.i4ari.
Strategia de extindere a pietei are in #edere modi-icari ale actualelor produse si introducerea
acestora pe noi piete de des-acere.
Strategia de inlocuire #i%ea%a lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, im!unatatite
ale unui produs reali%ate pe !a%a unor te0nologii asemanatoare cu cele ale produsului initial.
Strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei este conceputa cu scopul de a de%#olta
noi #ariante sortimentale ale unui produs si a le lansa pe piata in #ederea satis-acerii anumitor
segmente ale acestora.
De exemplu: producatorii de sampon pentru spalat parul o-era un exemplu tipic de ast-el de
strategie : ei au gasit numeroase modalitati de di-erentiere a produsului sampon in -unctie de
sex, natura parului, #arsta.
Strategia extinderii liniei produselor urmareste de%#oltarea de noi produse care au la !a%a
te0nologii inrudite cu cele existente si sunt destinate acelorasi segmente de piata.
Strategia diversificarii concentrice presupune atragerea de noi segmente de cumparatori,
adaugand #ariante noi in linia actuala de produse. De exemplu: o serie de producatori au
cucerit importante segmente de cumparatori prin lansarea pe piata a unor alimente sau
produse dietetice
Strategia diversificarii orizontale consta in de%#oltarea de noi produse prin utili%area unor
te0nologii di-erite de cele actuale si care sunt destinate acelorasi segmente de piata.
Strategia diversificarii laterale repre%inta alternati#a care conduce intreprinderea spre
reali%area de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din punct de #edere
te0nologic, nici din cel al segmentelor de piata carora le sunt destinate .
Din multitudinea de alternati#e strategice, intreprinderea #a tre!ui sa aleaga #arianta care
permite luarea in considerare in cel mai inalt grad a actiunii -actorilor de natura endogena si
exogena. De asemenea, este necesar sa existe o concordanta deplina intre strategia de piata
ela!orata si toate celelalte elemente ale politicii de marketing, ast-el ca sa se asigure
participarea e-icienta a intreprinderii in cadrul pietei. 1:iecare strategie de piata este sustinuta
de un ansam!lu de mi&loace si instrumente, corelate organic in cadrul mixului de
marketing2
1"
31"4.
C#$%&'()( II

MIXUL DE MARKETING AL FIRMEI
2.1. Conceptul de mi de mar!eting
1"31"4 G*. M. Pisto. ?coor3@ 2 o/. cit. /.<A
Conceptul de marketing,mix este creatia pro-esorului 6eil Cordeu de la
Dni#esitatea Ear#ard, inca din anii F"9, dar a -ost de%#oltat si de alti autori, cum sunt
/ic0el de C0ollet, 7. Gerome /cC0artH, :rancis Bil!ert.
1Mixul de marketing reprezinta combinarea resurselor firmei in cadrul unor
programe de marketing care au in vedere realizarea obiectivelor propuse in legatura cu
piata. Mixul de marketing este o continuare a strategiei de piata, firma trebuind sa
realizeze strategii detaliate referitoare la produsele sale, la preturile acestora, la
distributia lor si la promovarea corespunzatoare dupa ce si-a definit obieczivele
strategice privind o anumita piata2
1.
31.4.
Orientarea acti&itatii /e care intre/rin3erea o 3es+asoara in ceea ce
/ri&este rea.i4area /ro3use.or; sta,i.irea /returi.or; +i:area mo3u.ui 3e 3istri,utie;
a ca3ru.ui 3e /romo&are re/re4inta 3omenii.e /rinci/a.e a.e /o.iticii 3e maretin!.
In ace.asi tim/; ce.e /atru 3omenii +ormea4a cam/u. 3e materia.i4are a masuri.or
ce a.catuiesc maretin!u.%mi:.
Prin interme3iu. mi:u.ui 3e maretin!; +irma actionea4a asu/ra /ietei in
&e3erea rea.i4arii o,iecti&e.or strate!ice +i:ate. #o.osirea ce.or /atru !ru/e 3e
+actori &aria,i.i s/eci+ici /ro3usu.ui; /retu.ui; 3istri,utiei si /romo&arii constituie
miG.oace 3e .ucru a.e com/artimente.or 3e maretin!; in &e3erea a3a/tarii
intre/rin3erii .a necesitati.e /ietei /otri&it necesitati.or sa.e si a.e .imite.or im/use
3e +actori e:o!eni care ii in+.uentea4a acti&itatea.
Sarcina maretin!u.ui%mi: consta in reunirea ce.or /atru !ru/e 3e
&aria,i.e in /ro!ramme 3e actiuni care; inca3rate in acti&itatea 3e ansam,.u a
+irmei sa asi!ure o e+icienta ma:ima /entru resurse.e +o.osite 3e intre/rin3ere.
1.31.4 G*. M. Pisto. ?coor3@; 'Maretin!) E3. In3e/en3enta Economica >887;
/.787
Pornin3 3e .a aceste /remise; maretin!u.%mi: are in &e3ere o inte!rare
com/.eta a in+ormati.or re+eritoare .a /iata in &e3erea ana.i4arii .or conGu!ate si
sta,i.irii actiuni.or 3e maretin! /osi,i.e care sa asi!ure o a3a/tare e+icienta a
structurii /ro3uctiei si a /o.iticii comercia.e a intre/rin3erii .a cerinte.e /ietei.
Conce/t esentia. a. teoriei mo3erne a maretin!u.ui; mi:u. 3e maretin! re/re4inta 5ansam,.u. 3e instrumente tactice
3e maretin! contro.a,i.e /e care +irma .e com,ina cu sco/u. 3e a /ro3uce /e /iata tinta reactia 3orita)
7E
3174.
E. reuneste /ro/rietati.e caracteristice a.e or!ani4atiei; e.emente.e /e care aceasta .e /oate +o.osi /entru a in+.uenta
cererea /entru /ro3usu. sau in !enera.; &an4ari.e in mo3 s/ecia.; si anume9 /ro3usu. insusi; ni&e.u. /retu.ui; acti&itatea
/romotiona.a si 3istri,utia sau /.asarea /ro3usu.ui. Acest set 3e &aria,i.e contro.a,i.e 3e catre or!ani4atie; cunoscut si su,
nume.e 3e cei K=P) are ro.u. 3e a 3eta.ia strate!ii.e 3e maretin! si 3e a in+.uenta /iata in &e3erea asi!urarii e+icientei ma:ime.
Mi:u. 3e maretin! se re+era .a o anumita structura 3e e+orturi 3e maretin!; .a com,inarea; /roiectarea si inte!rarea in
3i&erse /ro/ortii intr%un /ro!ram 3e maretin! a &aria,i.e.or contro.a,i.e in sco/u. 3o,an3irii e+icacitatii necesare rea.i4arii
o,iecti&e.or or!ani4atiei intr%o /erioa3a 3eterminata.
Cei K=P) constituie &aria,i.e.e c*eie /rin care or!ani4atia /oate actiona in &e3erea o,tinerii im/actu.ui ma:im asu/ra
/ietii si consumatoru.ui si re+.ecta mo3u. in care sunt antrenate 3i+erite com/onente a.e resurse.or 3e care 3is/une or!ani4atia
/entru o,tinerea e+ecte.or scontate.
Mixul de marketing
#i!. nr.>.7.
173174 P*. Kot.er; G. Amstron!; H. San3ers; L. Lon! KPrinci/ii.e maretin!u.ui) ;
E3. Euro/eana; E3. Teora; (ucuresti; 7<<B
Mi:u. 3e maretin! ca re4u.tat a. im,inarii ?amestecarii; com,inarii@ in!re3iente.or ?com/onente ce intra ca accesorii in
com/unerea maretin!u.ui /entru a%i con+eri anumite ca.itati si trasaturi@; a. 3o4arii .or si a. resurse.or 3e care acestea au ne&oie;
o+era /osi,i.itatea cunoasterii &ariantei 3e ras/uns a or!ani4atiei .a cerinte.e si e:i!ente.e me3iu.ui. E. nu /oate +i un amestec
sta,i. 3eoarece com/onente.e sa.e ca si /ro/ortii.e in care se com,ina se a+.a in continua sc*im,are.
In +a/t mi:u. 3e maretin! se constituie in orice moment ca re4u.tanta a actiunii unor +actori 3e o com/.e:itate si
etero!enitate e:trema; atat 3e natura en3o!ena cat si 3e natura e:o!ena.
Dintre +orte.e interne ce%si /un am/renta asu/ra structurii mi:u.ui 3e maretin! si a mo3i+icarii acestuia; se remarca9 resurse.e te*nice; +inanciare; 3e
maretin!; /recum si structura or!ani4atorica; meto3e.e si ca.itatea con3ucerii. Esentia.a este ca/acitatea intre/rin3erii 3e a 3e.imita ro.u. +iecarui +actor si maniera sa 3e
actiune /entru a%i orienta s/re atin!erea sco/u.ui /ro/us. Tre,uie a&ut in &e3ere ca +orte.e en3o!ene sunt /otentate 3e ce.e e:o!ene; care sunt +actori e:terni; /e care
or!ani4atia nu%i /oate contro.a; 3ar /e unii ii /oate in+.uenta /rin actiuni /romotiona.e 3e e:em/.u; sau /retu. /ietii mon3ia.e; /entru a o,tine o aGustare a actiuni.or 3e
maretin!.
O a.ta /ro,.ema 3e mare im/ortanta ce inter&ine in sta,i.irea mi:%u.ui 3e maretin!; o
constituie o/timi4area e+orturi.or 3e maretin!. Pentru aceasta se are in &e3ere criteriu.
e+icientei economice o/time.
Maretin!u.%mi:; a/are ca re4u.tat a. im,inarii &aria,i.e.or 3e maretin! intr%un tot
unitar; /rin an!aGarea /.ani+icata a tuturor acestor com/onente.
E.emente.e /ro!ramu.ui 3e maretin! /ot +i com,inate in mo3uri 3i+erite; ast+e. s/us
mi:uri.e 3e maretin! /entru 3i+erite ti/uri 3e /ro3use &aria4a mu.t 3e .a +irma .a +irma; 3e .a
/ro3us .a /ro3us. In tim/; orice intre/rin3ere /oate sa%si sc*im,e mi:u. 3e maretin! in
&e3erea a3a/tarii /ermanente .a cerinte.e /ietei in continua sc*im,are.
Cu aGutoru. sistemu.ui sau in+ormationa. intre/rin3erea /erce/e semna.e.e me3iu.ui
sau am,iant concentran3u%se; /rin /o.itica 3e maretin! /e care o 3es+asoara sa%si a3a/te4e
cat mai e:act 3eci4i.e .a e:i!ente.e /ietei; /entru ceresterea semni+icati&a a !ra3u.ui sau 3e
com/eti&itate.
'Materia.i4area acestor 3eci4ii se in+a/tuieste in ca3ru. mi:u.ui 3e maretin!; a
carui com/onenta cea mai im/ortanta este re/re4entata 3e /o.itica 3e /ro3us)
7B
31+4.
2.2. Politica de produs
'Politica de produs reprezinta condiuita pe care o adopta firma referitor la
dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale
activitati, atitudine ce se raporteaza permanent la cerintele mediului de piata, la tendintele
manifestate de ceilalti concurenti)
7<
3194.
Se consi3era ca /o.itica 3e /ro3us a3o/tata 3e +irma este +un3amenta.a /entru
intrea!a e&o.utie a a+aceri.or. Com/onenta a /o.iticii 3e /ro3us; strate!ii.e 3e /ro3us cu/rin3
/rinci/a.e.e 3irectii in care +irma /oate sa%si mo,i.i4e4e intre!u. /otentia. in &e3erea rea.i4arii
in3icatori.or economico%+inanciar /e care si i%a /ro/us. Mo3a.itati.e concrete 3e a/.icare a unei
anumite strate!ii 3e /ro3us a.catuiesc tactici.e 3e maretin!.
1+31+4 V. (a.aure ?coor3@ 'Maretin!) ; E3. Uranus; (ucuresti >888;/.<B
193194 V. (a.aure ?coor3@ 2o/.cit; /.D8E
Po.itica 3e /ro3us este un ansam,.u 3e strate!ii si tactici; /rin care +irma se
ra/ortea4a /ermanent .a cerinte.e /ietei; /rin mo3e.area com/onente.or o+ertei in ra/ort cu
cerinte.e consumatori.or.
Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate dupa continutul lor
temetic, astfel :
Cercetarea produsului 2 com/onenta 3istincta a stu3ii.or 3e /iata 2 are in &e3ere
ana.i4a ca.itatii /ro3use.or a+.ate in +a,ricatie siMsau in &an4are; stu3iu. in&ec*irii economice a
acestora; ana.i4a circu.atiei /ro3use.or si urmarirea .or in uti.i4are sau consum.
Activitatea de inovare constituie /rinci/a.a orientare o+ensi&a a acestei /o.itici; ea
&i4ea4a nu numai /ro3usu. ci si /er+ectionarea te*no.o!ii.or 3e +a,ricatie; 3e4&o.tarea ser&ice%
u.ui; stimu.area ca/acitati.or creatoare.
Modelarea produsului re/re4inta suma o/eratiuni.or /rin care +irma /ro3ucatoare
crea4a i3entitatea ,unuri.or /e care .e rea.i4ea4a.
Asigurarea legala a produsului. Princi/a.e.e instrumente 3e asi!urare .e!a.a a
/ro3use.or sau ser&icii.or sunt9 ,re&ete.e 3e in&entie; marci.e 3e +a,rica; 3e comert si 3e ser&icii;
mo3e.e.e 3e uti.itate; 3esene.e in3ustria.e; mostre.e !ustati&e; 3re/turi.e 3e autor.
Atitudinea fata de produsele vechi re+.ecta /rocu/area +irmei +ata 3e soarta
/ro3use.or cu un !ra3 ri3icat 3e u4ura mora.a si un ni&e. re3us 3e renta,i.itate; in +unctie 3e
.ocu. ocu/at in /ro3uctia siMsau comercia.i4area +irmei.
Pentru ca /ro3usu. constituie e.ementu. 3e .e!atura 3intre +irma si /iata se /oate
a3mite ca )un produs este orice lucru oferit pe piata in scopul captarii interesului, al
achizitionarii, utilizarii si consumului si care poate satisface o nevoie sau o dorinta; el include
obiecte fizice (tangibile), servicii, persoane, organizatii sau idei)
>8
3294.
Cele trei niveluri ale produsului
293294 P*. Kot*.er; G. Armstron!; H. San3ers; V. Von! 2'Princi/i.e maretin!u.ui;
E3. Teora; (ucuresti; 7<.>
Sursa9 M. Hu!anaru 'Maretin!); E3. E:/ert; (ucuresti; >888
Produsul de baza este a.catuit 3in ser&icii.e sau a&antaGe.e /rinci/a.e /e
care .e cauta consumatorii atunci can3 ac*i4itionea4a /ro3usu..
Produsul efectiv este ce. 3in Guru. /ro3usu.ui 3e ,a4a si /oate a&ea
urmatoare.e trasaturi9 ca.itate; caracteristici; sti. si am,a.aG.
Produsul imbunatatit este u.timu. ni&e. si cu/rin3e o+erirea 3e ser&icii si
a&antaGe su/.imentare.
Componentele ce definesc un produs in acceptiunea marketingului, pot
fi grupate astfel:
corporale 9 caracteristici merceo.o!ice a.e /ro3usu.ui si am,a.aGu.ui;
3imensiuni ca.itati&e a.e acestuia
acorporale9 nume; marca; instructiuni 3e +o.osinta; .icenta 3e +a,ricatie
comunicatii privitoare la produs9 ce cu/rin3 ansam,.u. in+ormatii.or
transmise 3e /ro3ucator sau 3istri,uitor cum/aratoru.ui /otentia.? actiuni 3e
merc*an3isin!; /romo&are; /u,.icitate@
imaginea produsului
Ciclul de viata al produsului
Ana.i4a !ra3u.ui 3e uti.i4are a /ro3use.or; consecinta +ireasca a 3inamismu.ui
socio%economic contem/oran; im/une o notiune consacrata in maretin!; aceea
a cic.u.ui 3e &iata a. /ro3use.or. A. O*m si #. Hu.N i3enti+ica cinci eta/e in cic.u.
3e &iata a. /ro3use.or /unan3 in e&i3enta si ana.o!ia 3intre +a4e.e res/ecti&e si
&iata umana.
Marea maGoritate a autori.or acce/ta e:istenta a ce. /utin /atru sta3ii a.e cic.u.ui
3e &iata
>7
3214; 3enumin3u%.e 9 +a4a .ansarii; 3e4&o.tarii; maturitatii si
3ec.inu.ui?+i!ura nr. >.D@.
213214 H. Len3renie; R. Lau+er 2 T*eorie et /ratiOue 3u maretin! ; Da..o4; 7<<8;
/.77B
Ciclul de viata al produsului
Sursa9 G*. Pisto. ?coor3@ 2 o/. cit. /. 777
)preciem ca aceasta delimitare este cea mai apropiata de e#olutia #olumului
#an%arilor produsului, care constituie, de alt-el si criteriul care operea%a in acest ca%.
urata globala a ciclului de viata si durata fazelor produsului
Ta!. nr. 2.1.
Caracteristici
#a4e
Aansare A&ant Maturitate Declin
(an%ari 'ca%ute
$n crestere
rapida
/axime $n scadere
Costuri
>idicate pe
client
/edii pe client
'ca%ute pe
client
'ca%ute pe
client
Pro-ituri 6egati#e $n crestere >idicate $n scadere
Clienti $no#atori
Cei care l,au
adoptat de&a
Marea
maGoritate
Conser#atori
Concurenti Cati#a 6r. $n crestere
6r. >elati#e
sta!il
6r. $n scadere
'ursa : P0. =ot0ler /arketing /anagement, 1994 , p.."
1Ciclul de #iata al produsului nu poate -i considerat dupa unii autori2
22
3224 un instrument
traditional de plani-icare, pre#i%iune si control. 7ste unanim recunoscuta insa utilitatea
acestui concept in ela!orarea si -ormularea strategiei de marketing si in &alonarea
acti#itatii #iitoare a -irmei.
Conce/tu. 3e noutate si !ra3ua.itatea acestuia
$ntelegerea de catre consumatori a caracterului de noutate a mar-ii este
esentiala a#and in #edere riscul pe care si,l asuma intreprinderea, antrenand resurse
importante in acti#itatea ino#ationala.
Corelatia dintre gradul de noutate si nivelul de risc
223224 Hames 6. MNers 2 o/. cit.; /.>F8
:ig.nr.2.4.
Sursa 9 V. (a.aure ? coor3@ K Maretin!); E3. Uranus; >887
$n etapa de selectare a ideilor de produse noi, se #or con-runta cu restrictiile
impuse de potentialul uman, -inanciar si material al -irmei, de cerintele pietei si ale
asigurarii renta!ilitatii.
Criterii de filtra! pentru analiza variantelor de noi produse
Ta!.nr. 2.2.
Criterii
te*nice
7.Per+ormante.e
nou.ui /ro3us
ras/un3 cerinte.or
,-unctionale
,de dura!ilitate
,de mentani!ilitate
,de usurinta in intretinere
,ergonomice
2.>esursele disponi!ile
satis-ac cerintele
impuse de noul produs
pri#ind:
, materile prime
,materialele accesorii
,posi!ilitati te0nologice
, utila& necesar
,necesar de -orta de munca
Criterii
economico,
-inaciare
1. 6oul produs se
incadrea%a in:
,consumurile speci-ice de materii prime admise
,ni#elul de renta!ilitate al -irmei
,timpii de munca normati
,cerinte ecologice
>. Dis/une +irma 3e
resurse +inanciare
,ela!orarea unor noi te0nologii
, ac0i%itionarea de noi utila&e
, incadrari suplimentare de -orta de munca
Criterii de
marketing
7. Nou. /ro3us
ras/un3e o,iecti&e.or
strate!iei 3e /iata
,castigarea unei po%itii mai !une
,cresterea capacitatii competiti#e
,pastrarea sau im!unatatirea imaginii -irmei
2.Cerintele
consumatorilor pri#ind
,ni#el de noutate
,accesi!ilitatea pretului
,di-erentierea -ata de o-erta existenta
. Conditiile pietei
careia i se adresea%a
produsele permit:
,estimarea duratei sale de #iata
,castigarea de noi segmente
,reali%area renta!ilitatii
Sursa9 C. #.orescu; Maretin!; 7<<>
'e #or retine acele #ariante care cumulea%a cel mai mare coe-icient de acceptare
8*ptiunile -irmei re-eritoare la dimensiunile, structura si dinamica o-ertei sale pe piata se
re-lecta in strategia de produs. )ceasta are rolul de a integra deci%ile re-eritoare la game
de produse, la linii de produse pe care -irma doreste sa le mentina, precum si la modul lor
de pre%entare, prin intermediul am!ala&ului si etic0etei2
2
324.
2.". #olitica de pret
In acti&itatea oricarei intre/rin3eri /ro3ucatoare 3e ,unuri si ser&icii; /retu. 3etine un ro. s/ecia.; 3e ma:ima im/ortanta
/entru atin!erea o,iecti&u.ui +ina. /e care aceasta si%. /ro/une 2 ma:imi4area /ro+itu.ui.
Pretu. este una 3in ce.e /atru &aria,i.e c.asice a.e mi:u.ui 3e maretin!; care are cea mai mare in+.uenta in acti&itatea
intre/rin3erii in !enera.; a ce.ei 3e maretin!; in mo3 s/ecia.; 3eoarece e. a+ectea4a nemiG.ocit si /romt9 /ro+itu.; &o.umu.
&an4ari.or; cota 3e /iata si /o4itia /e care aceasta o ocu/a /e /iata in com/.e:u. economic nationa..
2324 A. G*ita % Maretin! mi:9 Pro3usu.; I3ei 3e a+aceri nr. >M 7<<=; /.=F
Ca instrument a. /ietii si in3icator esentia. a. rea.itatii economico%socia.e /retu. /ietii re/re4inta Ko cantitate 3e mone3a /e
care cum/aratoru. este 3is/us si /oate sa o o+ere /ro3ucatoru.ui in sc*im,u. ,unu.ui /e care acesta i. /oate o+eri)
>=
3244.
Dintre toate e.emente.e mi:u.ui; /retu. este &aria,i.a cea mai /utin contro.a,i.a 3e catre intre/rin3ere; 3eoarece ni&e.u. sau
rea. se sta,i.este /e /iata in +unctie 3e o serie 3e +actori o,iecti&i sau su,iecti&i /e care ea nu%i /oate 3etermina; ci 3oar in+.uenta
/rin cantitatea 3e /ro3use o+erite si ni&e.u. c*e.tuie.i.or 3e /ro3uctie e+ectuate. Cu toate acestea; este ce. mai usor 3e in+.uentat /e
termen scurt 3e catre /ro3ucator 2 /ro3ucerea; /romo&area si 3istri,utia cer mai mu.t tim/ si c*e.tuia.a /entru a +i in+.uentate.
In ca3ru. mi:u.ui 3e maretin! 3esi /retu. este &aria,i.a com/.et a,stracta?consi3erat e.ement intan!i,i. a. /ro3usu.ui@
mai a.es /e /erioa3e scurte; e. constituie arma tactica cea mai e+icienta; /entru ca este sin!ura com/onenta care a3uce &enit;
toate ce.e.a.te com/onente 2 crearea /ro3usu.ui; in+ormarea consumatoru.ui 3es/re e:istenta .ui si /unerea .a 3is/o4itia .or 2
!eneran3 3oar c*e.tuie.i; in&estitii. De aceea /entru /ro3ucator +un3amentarea .ui este e:trem 3e insemnata; 3e marimea .ui
3e/in4an3 3irect /ro+ita,i.itatea intre/rin3erii.
O,iecti&e.e /o.iticii 3e /ret
Prin o,iecti&e in !enera. se sta,i.este +ina.itatea unei actiuni; care /oate +i a/reciata cantitati& si ca.itati& si /oate +i
atinsa in /erioa3a res/ecti&a.
O,iecti&e.e /e care o intre/rin3ere tre,uie sa si .e /ro/una in 3omeniu. /retu.ui; tre,uie sa +ie in concor3anta cu ce.e
sta,i.ite /entru ce.e.a.te &aria,i.e a.e mi:u.ui si care sa%si a3uca a/ortu. 3irect .a in+a/tuirea o,iecti&e.or strate!ice 3e maretin!.
Numeroase stu3ii arata ca K+irme.e au in &e3ere anumite o,iecti&e atunci can3 isi +i:ea4a /returi.e; c*iar 3aca e.e nu
sunt enuntate e:/.icit)
>A
32"4. Deseori; aceste o,iecti&e sunt su,ante.ese 3in sco/u. !enera. a. +irmei; in a.te ca4uri e. /utan3 .ua
+orma unei a+irmatii !enera.e 3e +orma9
% /returi.e tre,uie sa aco/ere in intre!ime costuri.e.
% /returi.e nu .e &or 3e/asi /e ace.ea cerute 3e concurentii a/ro/iati.
% /returi.e &or +i sta,i.ite ast+e. incat sa 3escuraGe4e /atrun3erea 3e noi +irme /e /iata.
% /returi.e tre,uie sa asi!ure o recu/erare a in&estitiei; nu mai mica 3e : .a suta.
De asemenea; stu3ii.e res/ecti&e au re.e&at +a/tu. ca /ro+itu. nu este sin!uru. moti&ator a. a+aceri.or si 3e aceea +irme.e isi
sta,i.esc simu.tan mai mu.te o,iecti&e .e!ate 3e9 renta,i.itate; si!uranta; &an4ari; concurenta; ima!ine in societate; etc.; /entru
in+a/tuirea carora uti.i4ea4a strate!ii cores/un4atoare.
S%a o,ser&at; ca +irme.e mari au un o,iecti& ,ine 3e+init .e!at 3e /ro+ituri /e termen .un!; mana!erii .or cauta sa
sta,i.easca o 3eci4ie simu.tana cu /ri&ire .a /ret; cost si caracteristici.e /ro3usu.ui; iar +ormu.e.e 3e sta,i.ire a /returi.or sunt
instrumente /rin care se &eri+ica concor3anta interna a 3eci4ii.or in3i&i3ua.e cu o,iecti&u. !enera. a. +irmei.
"n fundamentarea politicii de preturi al oricarei intreprindere intalnim urmatoarele tipuri de obiective9
Obiectivele de supravietuire # se urmaresc 3e catre +irme.e cu mare ca/acitate; care nu se /ot a3a/ta ra/i3
sc*im,arii cerinte.or consumatori.or sau accentuarii concurentei. Pentru a su,4ista; so.utia este ca /e termen scurt sa re3uca
/retu. /entru a &in3e o cantitate mai mare; 3ar /ra!u. 3e renta,i.itate este .a ni&e.u. e!a.itatii intre incasari si c*e.tuie.i. Aceasta
/resu/une re3ucerea costuri.or sau marirea /retu.ui 3e &an4are 3e catre concurenti.
Obiectivele legate de profit # se sta,i.esc si urmaresc atunci can3 +irma este interesata 3e re4u.tate.e +inanciare
ime3iate ce se re+.ecta in &enituri.
Ma:imi4area /ro+itu.ui este unu. 3intre o,iecti&e.e ce. mai 3es a3o/tate 3e maGoritatea +irme.or in ceea ce /ri&este
/retu.. Practic; in ca4u. acestui o,iecti&; +irma ca.cu.ea4a /retu. care ma:imi4ea4a /ro+itu. 3e+init ca &enit tota. mai /utin costuri.e
tota.e9 PVT%CT .
Acest mo3e.; re/re4inta totusi un /unct 3e /ornire in sta,i.irea /o.iticii 3e /ret; a +irmei.
Tre,uie /reci4at ca o,iecti&u. 3e ma:imi4are; nu este un o,iecti& c.ar; /recis; este mai 3e!ra,a !eneric; c*iar nerea.ist
intrucat nu /ot sta,i.i /unctu. in care se o,tine ce. mai mare /ro+it /osi,i.; numaru. +actori.or ce in+.uentea4a situatia este mare si
e+ecte.e .or nu /ot +i sta/anite in tota.itate.
243244 M.P.atis 2 Pretu. si +ormarea .ui 2 E3.Economica; (ucuresti; 7<<E; /.>E
2"32"4 M.H.(aer% o/.cit. /.DDB%DD<
In +unctie 3e situatia concreta a +irmei si a estimari.or cu /ri&ire .a me3iu. a+aceri.or se /ot sta,i.i si a.te o,iecti&e .e!ate 3e
/ro+it.
De o,icei /ro+ituri unitare ri3icate se o,tin /rin preturi de $smantanire% +ructi+ican3 ro.u. ce%. are +irma /e /iata; iar /ro+ituri
tota.e se o,tin /rin preturi de penetrare /entru a atra!e /iata 3e masa si a mari &o.umu. &an4ari.or.
Obiectivele legate de vanzari 2 se urmaresc can39 se /ot o,tine /ro+ituri mari /rin contro.u. /ietii; tre,uie uti.i4ata
ca/acitatea 3e /ro3uctie e:istenta /rin marirea /ro3uctiei 3ar cu costuri unitare sca4ute si /ro+ituri unitare mici; care
contri,uie .a /ro+ituri tota.e mari. Concret aceste o,iecti&e sunt9
a. volumul si valoarea vanzarilor in crestere /oate a3uce un in+.u: ,anesc mare /e termen scurt; ceea ce%i /oate
/ermite +irmei sa%si asi!ure &iitoru..
Un asemenea o,iecti& se atin!e /rin +o.osirea /retu.ui 3e /enetrare; ce urmareste si atin!erea unui ni&e. a. cotei 3e
/iata /e seama atra!erii 3e noi cum/aratori; /rin care se sacri+ica interesu. ime3iat /entru &iitoru. in care cota 3e /iata &a
s/ori.
,. cota de piata 2 in crestere este 3e/en3enta 3e cerere si ea se /oate urmari /e /ro3us sau .inie 3e /ro3use. Pretu.
este un im/ortant instrument /rin care se rea.i4ea4a cresterea; re3ucerea sau c*iar renuntarea .a cota 3e /iata 3etinuta; in
+unctie 3e situatia /ietii si estimari.e ce se /ot +ace.
2.$. #olitica de distri%utie
8Politica de distri!utie cuprinde totalitatea deci%iilor care se re-era la o asigurare a
treptelor de des-acere su!ordonate cu per-ormantele intreprinderii2
2.
32.4.
1Conceptul de distri!utie poate -i de-init drept totalitatea acti#itatilor economice si
organi%atorice pentru diri&area si transmiterea -luxului de mar-uri si ser#icii de la
producator la consumator2
27
3274.
#rincipalele functii ale procesului de distri%utie sunt:
sc0im!area proprietatii asupra produsului prin intermediul #an%arii,cumpararii5
deplasarea produsului, respecti# transportarea, stocarea, conditionarea,
manipularea, am!alarea etc.5
alegerea si utili%area canalelor de distri!utie. Dnii autori structurea%a procesul de
distri!utie pe trei componente mai cuprin%atoare decat cele enuntate mai sus:
2.32.4 M.(ru*n;.Maretin!; E3itura Economica; (ucuresti; 7<<<
273274 N. A.. Po/; Maretin!; E3itura Di3actica si Pe3a!o!ica; (ucuresti; 7<<=
traseul ;ruta< pe care il parcurge produsul pe piata5
ansam!lul operatiunilor economice ce insotesc, conditionea%a si desa#arsesc acest
traseu ;#an%are,cumparare, concesiune, consignatie etc.<5
lantul proceselor operati#e la care sunt supuse mar-urile in drumul lor de la
producator la utili%ator ;consumator<.
Din de-initiile pre%entate, se o!ser#a ca 1intre producator si consumator nu circula doar
produsul, in realitate in procesul de distributie fiind generate mai multe fluxuri
economice2
2+
32+4 si anume:
.()/)( &*#01#2&%%('* ;al negocierilor< , cuprinde tratati#ele des-asurate intre
partenerii actului de sc0im! ;producatori, intermediari, utili%atori -inali< prin care
producatorul se anga&a%a sa produca si sa li#re%e distri!uitorilor produsele solicitate de
consumatori, in cantitatea solicitata si intr,o anumita -orma de am!alare si pre%entare. Tot
in aceasta -a%a se sta!ilesc si responsa!ilitatile participantilor la procesul de distri!utie5
.()/)( %0.'*3#&%'0#( , pri#este #e0icularea tuturor in-ormatiilor necesare
procesului de distri!utie, atat pe ruta producator,intermediari ,consumatori, cat si pe
circuitul in#ers5
.()/)( $*'3'&%'0#( , cuprinde actiunile ;mesa&ele< producatorilor si
intermediarilor prin care acestia incearca sa in-orme%e piata de existenta unui produs5
.()/)( $*'-)4)()% , consta in deplasarea e-ecti#a, -i%ica a produsului de la
producator la consumator, adica din momentul inc0eierii procesului de productie, cand
produsul este li#rat si pana la cumpararea acestuia de catre consumatori.
Toate aceste -luxuri se des-asoara intr,o stransa interdependenta, ast-el incat atunci cand
producatorul se 0otaraste asupra unei anumite modalitati de distri!utie, pe langa -luxul
produsului tre!uie sa ia in seama si celelalte -luxuri care il insotesc simultan sau paralel.
2+32+4 P. Ma.comete; Maretin!; #un3atia Aca3emica KG*eor!*e Zane); Iasi;
7<<D
1Canalul de distributie reprezinta o retea organizata de agentii si institutii care
desfasoara activitati menite sa faca legatura intre producatori si consumatori2
29
3294 sau
cu alte cu#inte drumul parcurs de produs de la locul o!tinerii sale si pana la locul unde se
consuma. )cest itinerar este reali%at de un ansam!lu de persoane si intreprinderi care se
numesc intermediari.
$ntermediarii sunt intreprin%atori independenti speciali%ati in acti#itati necesare sa apropie
producatorul de consumatorul -inal. $ntermediarii indeplinesc mai multe -unctii legate de
procesul de distri!utie: -unctii tran%actionale ;cumparare, #an%are, asumarea riscurilor
legate de proprietatea !unurilor<, -unctii logistice ;concentrarea !unurilor din surse di#erse
in acelasi loc, depo%itare, sortare, transport<, -unctii de -acilitare a #an%arii,cumpararii
;-acilitati -inanciare<.
Canalul de distri!utie poate -i caracteri%at prin trei dimensiuni: lungime, latime si
adancime.
ungimea canalului este data de numarul de #erigi intermediare parcurse de un produs
intre producator si consumatorul -inal.
In +unctie 3e .un!imea cana.u.ui 3e 3istri,utie se 3e.imitea4a ti/uri.e 3e
cana.e 3e 3istri,utie /re4entate si in +i!ura nr.>.A9
:ig nr. 2.".Canale de distri%utie a %unurilor de consum
293294 V.(a.aure; coor3onator; Maretin!; E3itura Uranus; (ucuresti; >888.
:ig. nr.2...Canale de distri%utie a %unurilor de utili&are productiva
'ursa: P0. =ot0ler , Principiile /arketingului, 7d. Teora, 199., p.4..
canale directe , -ara intermediari ;producator , consumator<5
canale scurte , cu un singur intermediar5
canale lungi , cu doi sau mai multi intermediari.
atimea canalului este de-inita de numarul intermediarilor ce prestea%a ser#icii de
aceeasi natura.
!dancimea canalului exprima gradul de apropiere a ultimului distri!uitor de locurile
e-ecti#e de consum sau de utili%are a !unului.
)legerea canalului de distri!utie:
,este una dintre cele mai importante deci%ii pe care tre!uie sa le adopte ec0ipa mangeriala
intrucat aceasta are implicatii imense atat asupra #an%arilor cat si a costurilor pe o
perioada indelungata. *data ales, canalul de distri!utie #a -unctiona o lunga perioada,
in-luentand celelalte #aria!ile de marketing.
:actorii ce in-luentea%a acti#itatea unui canal de distri!utie sunt -ie interni, -ie externi dar
cei mai acti#i par sa -ie:
consumatorii: prin numarul concentrare, -rec#enta de cumparare, cerinte de
amplasare
producatorii: prin resursele, o!iecti#ele, cultura si caracteristicile organi%atiei,
putere -inanciara, po%itia pe piata, calitatea in-ormatiilor de marketing
concurenta: in s-era distri!iutorului da posi!ilitatea alegerii unui canal mai ie-tin
care adesea este un a#anta& competiti#e deose!it.
2.' #olitica de promovare
Promo#area este, inainte de toate, un proces de comunicare si o parte, in acelasi timp, a
mixului de marketing, care comunica !ene-iciile o-erite de un produsIser#iciu
9
394.
9394 G*. Pisto. % o/. cit. /.7BA
$ntr,o economie de
piata concurentiala,
produsele si
ser#iciile unei -irme
nu se #and singure,
c0iar daca sunt de
calitate. Procesul de
trans-erare a unei
udei, a unui mesa&
este complex. Pentru
a studia acest
proces, el tre!uie
simpli-icat pana la
modelul din -igura
nr. 4 care pre%inta
principalele elemente ce inter#in in comunicare: sursa, codi-icarea, mesa&ul, reactia
in#ersa.
&lementele procesului de comunicare
:ig. nr. 2.7
R+2+$&'* 2)%5

Sursa9E.ena Nicu.escu?coor3@ 2 Maretin! mo3ern% conce/te; te*nici; strate!ii; E3.
Po.irom; Iasi >888
$n marketing un exemplu pentru utili%area lim!a&ului inteles atat de emitator cat si
de receptor, poate -i trans-ormarea mesa&ului 2Bilette t0e !est a man can get2
care nu ar -i spus nimic multor romani, in 8Bilette, per-ect !ar!atesc2.
)cti#itatile promotionale in marketing, se -olosesc pentru :
-urni%area de in-ormatii atat pentru #an%ari cat si pentru cumparatori
stimularea cererii
di-erentierea produsului de clelalte din aceeasi categorie
aducerea aminte pentru a,i impiedica pe clientii actuali sa,si scim!e
pre-erintele
contracararea concurentilor
neutrali%area in-ormatiilor ne-a#ora!ile
atenuarea -luctuatiilor cererii
in-luentarea comportamentului pu!lic
Pro-esorul C. :lorescu de-ineste acti#itatea promotionala ca -iind2 ansam!lul
actiunilor de impulsionare a patrunderii produselor pe piata si in consum, de
stimulare a #an%arilor2
1
314.
$ndi-erent de natura acti#itatii promotionale, de omogenitatea sau eterogenitatea
te0nicilor pe care le implica, de actiunea lor in timp, de e-ectele pe care le
antrenea%a, -irma tre!uie sa tina seama de caracterul lor complementar, ceea ce
impune -olosirea lor nu in mod i%olat, ci integritate intr,o politica promotionala
coerenta, capa!ila sa asigure reali%area o!iecti#elor strategice ale -irmei.
1314 C. :lorescu 8'trategii in conducerea acti#itatii intreprinderii2 7d. 'tiinti-ica si
7nciclopedica, Cucuresti, 19+7, p. 27
#rincipalele activitati promotionale
1.P)6(%2%&#&+# este cea mai importanta componenta a politicii promotionale a
-irmei, consti%uind mi&locul prin care -irma se raportea%a in mod permanent la
e#olutia pietei.
Pu!licitatea repre%inta orice -orma de comunicare platita, destinata sa in-luente%e
clientii actualiIpotentiali in legatura cu acti#itatea, produsele sau ser#iciile unei
-irme, su! marcile su! care acestea sunt pre%ente pe piata in scopul declansarii
8actului de cumparare2
2
324.
'e #or!este despre :
publicitatea de informare cand se lansea%a pe piata o noua categorie de
produse
publicitatea de convingere, practicata atunci cand concurenta se intensi-ica
publicitatea comparativa, prin care o -irma isi compara direct sau indirect
produsul cu cel al altor -irme
publicitatea de reamintire care este -oarte importanta mai ales pentru
produsele a&unse in -a%a de maturitate.

2. P*'3'7#*+# 7#01#*%('* repre%inta un instrument de comunicare a carui
importanta a crescut tot mai mult in ultima perioada. $nstitutul de Promo#are a
(an%arilor in /area Critanie, considera ca 1promo#area #an%arilor repre%inta un
aspect al marketingului care con-era, de regula, o #aloare suplimentara unui
produs, pentru a,l determina pe utili%atorul -inal sa,l ac0i%itione%e2
34.
2324 E. 6i..; T. OQSe..i&an 2 Maretin!; E3. Antet; (ucuresti; 7<<E; /.>>7
34 M. I. (aer 2 Maretin!; E3. Stiinta si Te*nica; (ucuresti; 7<<E; /. =AB
Ca modalitati de promovare avem:
reducerea preturilor, cupoanele5
acordarea de premii, tim!rul comercial5
&ocurile si concursurile promotionale, #an%arile grupate5
tom!ola, merc0andisingul5
pu!licitatea la locul #an%arii;PA(<, demonstratiile si degustarile5
o-erirea de mostre gratuite.
'tatisticile insa, arata ca promo#area in general ramane elementul cel mai criticat
al marketingului,mix, iar pu!licitatea se plasea%a pe primul loc in pri#inta
criteriilor aduse intreprinderilor de miscare consumerista.
3. R+(#&%%(+ $)6(%2+ constituie o te0nica promotionala ce presupune sta!ilirea
unor relatii !une cu di-erite categorii de pu!lic.
Ca instrumente specifice, relatiile publice folosesc:
relatiile cu presa
comunicatiile -irmei ; interne sau externe<
pu!licitatea produsului
acti#itatea de lolleH
consultanta
Are in &e3ere 3oua cate!orii 3e /u,.ic9 /u,.icu. intern si e:tern.
Categorii de public e'tern
Sursa9 E. Nicu.escu ? coor3 @ 2 o/. cit.; /a!. D87
Corespun%ator speci-icului -iecarei categorii de pu!lic, -irma are la dispo%itie un
intreg ansam!lu de te0nici si instrumente de actiune.
"ntegrarea unei actiuni promotionale in politica de marketing
:ig. nr.2.9.
Sur.sa9 V. (a.aure 2 KMaretin!) ; E3. Uranus; (ucuresti; >888
4.U&%(%&#&+# 3#*2%('* atesta importanta crescanda ce li se atri!uie
Politica de marca a -irmei #i%ea%a in esenta 1o!iecti#e dictate de necesitatea
indi#iduali%arii si di-erentierii produselor si ser#iciilor sale -ata de cele ale concurentei, in
-unctie de speci-icul segmentelor de piata, in raport cu a#anta&ele psi0ologice si calitatile
te0nice si de per-ormanta a caror #alori-icare se urmareste2
4
344.
C#(%&#&% pe care tre!uie sa le indeplineasca marca:
percepti!ilitate ridicata
omogenitate in raport cu ansam!lul mi&loacelor de comunicare
distinctie
putere de e#ocare
personalitate con-erita de sim!oluri capa!ile sa,$ asigure #ia!ilitatea
capacitate de memori%are
asociati#itate asimilata cu usurinta includerii intr,o strategie ce de%#olta si alte
imagini ale -irmei.
Dincolo de aceste aspecte, utili%area marcilor in actiunile promotionale implica luarea in
considerare a strategiei glo!ale de comunicatie a -irmei si a politicii de piata a acesteia.
M#0%.+4&#*%(+ $*'3'&%'0#(+ sunt utili%ate de -irmele moderne din ce in ce mai mult si
se re-era la participarile, la mani-estarile cu caracter expo%itional si la sponsori%ari.
Printre o!iecti#ele de atins de catre participantii la aceste mani-estari expo%itionale sunt
mentionate:
4344 V. (a.aure ?coor3@ % o/. cit. ; /. ==<
crearea de noi sectoare de #an%are in alte %one
sta!ilirea de maximum de contracte cu agentii de piata in%t,un inter#al de timp scurt
pre%entarea si testarea unor produse si ser#icii noi
lansarea unor produse prin practicarea de preturi promotionale
crearea unui porto-oliu de comen%i imediate
culti#area imaginii -irmei in randul clientilor
F'*&+(+ -+ 7#01#*+ , pot -i considerate atat la unul din canalele cele mai per-ormante in
des-asurarea dialogului cu agentii -irmei.
,exista in organi%atii lucrati#e dar si in cele cu scop nelucrati#
,pe langa actele de #an%are reali%ate, des-asoara o gama larga de acti#itati
identi-icarea pietelor potentiale
de-inirea pro-ilului clientilor
actiuni de merc0andising in reteaua de distri!utie
consultanta te0nico,comerciala
ser#icii de marketing
prospectarea pietei
negocierea o-ertei si inc0eierea de contracte
CAPITOLUL III
CARACTERIAREA !E"ERALA A #$C$%EL PITAR #$A$
3.1. Istoricul si organizarea uridica a !.C. "el Pitar !.#.
Acest nume; 3esi a/roa/e uitat a4i; era /.in 3e semni+icatie cu sute 3e ani in
urma.
La s+arsit 3e seco. RIV este atestat 3ocumentar 3re!atoru. Ve. Pitar; care era
K/us /este /itari si in!riGea sa se !aseasca +aina si sa se coaca in +iecare 4i /aine
/roas/ata /entru 3omn; curteni si ostireK. Atri,utii.e sa.e .e com/.etau /e ce.e a.e
Gitniceru.ui; res/onsa,i. cu stran!erea si 3e/o4itarea !rane.or; 3ar si /e ce.e a.e
sto.nicu.ui care 3e!usta ,ucate.e inainte 3e a .e trimite .a masa 3omneasca. In
ace.e &remuri 3omnitorii Tari.or Romane erau inconGurati 3e ,oieri cu ro.uri
im/ortante in ,una 3es+asurare a acti&itatii Curtii Domnesti si a ostirii; /itaru.
a&an3 !riGa ca /ainea sa +ie in3estu.atoare si /e /.acu. +ami.iei 3omnitoare.
De 3imineata /ana seara /itaru. a/ro&i4iona Pa.atu. Voie&o3a. cu /aine
/roas/ata; care era a3usa inaintea .ui Vo3a /e ta.!ere si +ar+urii numai 3e aur si
ar!int; aco/erita cu ser&ete /entru a nu se raci. Can3 se in+atisa .a 3omnie;
/itaru. &enea im,racat in *aine scum/e si se incin!ea cu ,rau 3e matase; semn
a. /retuirii 3e care se ,ucura.
Com/ania Ve. Pitar /reia aceste tra3itii a.e /ainii ,ine +acute; a.e satis+acerii
!usturi.or ce.or mai /retentioase; /entru a a3uce ,ucate a.ese .a mese.e
romani.or.
Denumirea societatii este Societatea Comercia.a KVe. PitarK S.A. Este o
/ersoana Guri3ica romana; a&an3 +orma Guri3ica 3e societate 3esc*isa /e actiuni
si s%a constituit in ,a4a 6otararii A3unarii Genera.e E:traor3inare 3in 3ata 3e 7=
3ecem,rie >887; /rin +u4iunea urmatoare.or societati 9 S.C.Mo/ari& S.A.
Rm.Va.cea ?societate a,sor,anta@; S.C.(erceni S.A. (ucuresti si S.C.Gran/an
Tecuci S.R.L. ?societati a,sor,ite@. A +ost inre!istrata in Re!istru. Comertu.ui
HDBM<FM7<<7 si isi 3es+asoara acti&itatea in con+ormitate cu .e!i.e romane si actu.
constituti&. In octom,rie >88> Ve. Pitar SA +u4ionea4a /rin a,sor,tie cu
com/ania S/icu. Ar!es Pitesti; 3etinan3 .a momentu. res/ecti& /este >888 3e
an!aGati. In >88D /rocesu. 3e e:tin3ere a continuat cu /re.uarea a.tor 3oua
com/anii9 Pan!ran Iasi si GorG/an Tar!u Hiu; iar in >88= Ve. Pitar a ac*i4ionat o
unitate 3e /ro3uctie in orasu. (a.s. Anu. >88A a marcat marirea !ru/u.ui; /rin
+u4iunea cu societati.e Posta&aru. 3in (raso& si Panam 3in Giur!iu.
Se3iu. societatii este in Romania; Gu3etu. Va.cea; .oca.itatea Rm.Va.cea; stra3a
Timis; nr. >>. Se3iu. .oca. se /oate sc*im,a in orice a.t .oc 3in tara; /e ,a4a
6otararii A3unarii Genera.e a Actionari.or ?AGA@.
S.C.Ve. Pitar S.A. isi /oate constitui +i.ia.e; sucursa.e; re/re4entante; a!entii;
,irouri; 3e/o4ite; ma!a4ine; /uncte 3e .ucru si orice a.te se3ii 3e .ucru
secun3are; situate in tara si in strainatate; cu res/ectarea 3is/o4itii.or .e!a.e in
&i!oare.
Societatea a +ost constituita /e 3urata 3e tim/ ne.imitata.
Ca/ita.u. socia. este in &a.oare 3e =<>AE=8B mii .ei
DA
3"4; 3i&i4at in =<>AE=8B
actiuni cu &a.oarea 3e 7888 .ei /e actiune.
Ta,e. nr.D.7.!tructura actionariatului la 31 decembrie 2$$%
"r$crt$ Actionar "r$actiuni Procent
7 (roa3*urst In&estment Lt3. D><>B>AE FF;BA S
> Ve. Pitar S.A. ><7AE<> A;<> S
D Lin3se.. Enter/rises Lt3. >FE=>7;B8 S
Sursa 9 Con+orm actu.ui constituti& a. S.C.Ve. Pitar S.A.
E&o.utia structurii actionariatu.ui in >88A +ata 3e >88= ne con3uce .a conc.u4ia ca
acesta se mentine .a un numar me3iu 3e circa 7FD88 3e actionari; 3in care /rimii
>8 3etin in >88A 2 B8;>F S 3in ca/ita.u. socia. +ata 3e >88= 2 can3 3etineau
EB;7B S; ceea ce 3emonstrea4a accentuarea /rocesu.ui 3e concentrare a
/ac*ete.or 3e actiuni tran4actiona,i.e .a (ursa 3e Va.ori (ucuresti.
O,.i!atii.e societatii sunt !arantate cu ca/ita.u. socia.; iar actionarii ras/un3 in
.imita &a.orii actiuni.or /e care .e 3etin. Patrimoniu. societatii nu /oate +i !re&at 3e
3atorii sau a.te o,.i!atii /ersona.e a.e actionari.or.
Ca/ita.u. socia.
DF
3.4 /oate +i marit in con3itii.e actu.ui constituti& cu res/ectarea
/re&e3eri.or .e!a.e .a 3ata maGorarii res/ecti&e. Ca/ita.u. socia. /oate +i maGorat
/rin 9 noi a/orturi in numerar siMsau in natura; incor/orarea 3e re4er&e ?inc.usi& a
3i+erente.or +a&ora,i.e re4u.tate 3in e&a.uarea /atrimoniu.ui@ cu e:ce/tia
re4u.tate.or .e!a.e; /recum si a /ro+ituri.or si a /rime.or 3e emisiune;
com/ensarea unor creante .ic*i3e si e:i!i,i.e asu/ra societatii cu actiuni a.e
acesteia C /rin emisiunea 3e noi actiuni C /rin marirea &a.orii nomina.e a actiuni.or
e:istente.
Re3ucerea ca/ita.u.ui socia. se &a /utea rea.i4a cu res/ectarea minimu.ui .e!a. si
/roce3uri.or /re&a4ute 3e .e!e. Se /oate recur!e .a micsorarea ca/ita.u.ui socia.
atunci can3 acesta este su/ra3imensionat /entru acti&itatea sa. In acest ca4 se
&a /utea a/e.a .a9 re3ucerea numaru.ui 3e actiuni ?retra!erea unui numar 3e
actionari; carora .i se restituie ca/ita.u. socia. in con3itii.e in care cei.a.ti actionari
nu 3oresc sa mentina ca/ita.u. socia. e:istent@ C rascum/ararea si anu.area
actiuni.or /ro/rii ?/resu/une 3iminuarea ca/ita.u.ui socia. /rin rascum/ararea 3e
catre societatea comercia.a a /ro/rii.or actiuni@.
.3.4 Pre&e3eri.e Statutu.ui S.C.Ve. Pitar S.A.

3.2.Conducerea si organizarea !.C. "el Pitar !.#.

Structura +unctiona.a a S.C.Ve. Pitar S.A. este /re&a4uta in or!ani!rama
a/ro,ata 3e AGA si este +ormata 3in 9
Adunarea !enerala a Actionarilor &A!A'. A3unari.e Genera.e a.e
Actionari.or sunt or3inare si e:tror3inare.
A3unarea Genera.a Or3inara a Actionari.or se intruneste ce. /utin o 3ata /e an;
in ma:imum trei .uni 3e .a inc*i3erea e:ercitiu.ui +inanciar /rece3ent.
In ca3ru. ei se 3iscuta; a/ro,a sau mo3i+ica ,i.antu. 3u/a ascu.tarea ra/ortu.ui
a3ministratori.or sau cen4ori.or C se a.e! a3ministratorii sau cen4orii si se +i:ea4a
remuneratia cu&enita acestora C se e.a,orea4a ,u!etu. 3e &enituri si c*e.tuie.i C
se *otaraste asu/ra contractarii 3e im/rumuturi ,ancare si se sta,i.este ni&e.u.
!arantii.or ,anesti a.e !estionari.or si cen4ori.or. Tot in ca3ru. acesteia se
sta,i.este ni&e.u. sa.arii.or /entru /ersona.u. societatii; /e cate!orii 3e ca.i+icare;
in ra/ort cu stu3ii.e si munca e+ecti& /restata si se a/ro,a structura
or!ani4atorica a societatii.
A3unarea Genera.a E:traor3inara a Actionari.or se intruneste .a so.icitarea
Prese3inte.ui Consi.iu.ui 3e A3ministratie si ori 3e cate ori este ne&oie a se .ua o
*otarare /ri&in3 9 /re.un!irea 3uratei societatii; 3i4o.&area societatii; emisiunea
3e o,.i!atiuni sau orice a.ta mo3i+icare a contractu.ui 3e societate ori a statutu.ui.
A3unarea Genera.a E:traor3inara a Actionari.or se /oate intruni si .a cererea
actionari.or re/re4entan3 a 4ecea /arte 3in ca/ita.u. socia.; 3aca cererea
cu/rin3e 3is/o4itii ce intra in atri,utii.e a3unarii. In acest ca4 a3unarea &a a&ea
.oc in termen 3e o .una 3e .a cerere.
Comisia de cen(ori
Gestiunea societatii este contro.ata 3e actionari; /rin 3eci4ii.e A3unarii Genera.e
si 3e catre Comisia 3e cen4ori +ormata 3in trei mem,rii care tre,uie sa +ie
actionari ai S.C.Ve. Pitar S.A. cu e:ce/tia cen4ori.or conta,i.i.
Cen4orii &eri+ica; in cursu. e:ercitiu.ui +inanciar !estionarea acti&e.or +i:e si a
acti&e.or circu.ante; a /orto+o.iu.ui 3e e+ecte; casa si re!istre.e societatii si
in+ormea4a Consi.iu. 3e A3ministratie asu/ra nere!u.i.or constatate; iar .a
inc*i3erea e:ercitiu.ui +inanciar contro.ea4a e:actitatea in&entaru.ui; &eri+ica
,i.antu.; contu. 3e /ro+it si /ier3ere; situatia +.u:uri.or 3e tre4orerie; /re4entan3
A3unarii Genera.e a Actionari.or un ra/ort scris.
Consiliul de Administratie
Consi.iu. 3e A3ministratie are in /rinci/a. urmatoare.e res/onsa,i.itati 9 a/ro,a
Re!u.amentu. 3e Or!ani4are si #unctionare a societatii; /recum si structura
or!ani4atorica; sta,i.este tactica si strate!ia economica a societatii;
a3ministrea4a /ro/rietati.e imo,i.iare; inc*eie sau re4i.ia4a contracte.e si inc*eie
orice a.te acte Guri3ice; &eri+ica; ana.i4ea4a si sta,i.este masuri cores/un4atoare
/entru ca4uri.e 3e 3e/asire a /.a+onu.ui 3e c*e.tuie.i /re&a4ute 3e ,u!etu. 3e
&enituri si c*e.tuie.i.
Notiunea 3e Kor!ani4are) se re+era .a 3escom/unerea unui +enomen; /roces;
o,iect in com/onente.e sa.e ce.e mai sim/.e si ana.i4area acestora in sco/u.
inca3rarii .or intr%un sistem or!ani4atoric +a&ora,i. rea.i4arii o,iecti&e.or
/ro/use
DE
374.
Structura or!ani4atorica a S.C.Ve. Pitar S.A. se /re4inta in +e.u. urmator 9
7374 Dan I.ie More!a 2 Economia +irmei; E3itura A!er; 7<<=; /a!. =7
Structura 3e con3ucere; care este re/re4entata 3e ansam,.u. /ersoane.or;
com/artimente.or; ser&icii.or /recum si re.atii.e 3intre acestea; constituite ast+e.
incat sa asi!ure con3itii.e necesare 3es+asurarii /rocese.or 3e /ro3uctie.
Structura 3e /ro3uctie; re/re4entata 3e ansam,.u. /ersoane.or; ser&icii.or si
re.atii.or 3intre acestea; ce se sta,i.esc in &e3erea rea.i4arii 3irecte a o,iectu.ui
3e acti&itate.
S.C.Ve. Pitar S.A. este or!ani4ata in 3irectii si com/artimente ast+e. 9
irectia tehnica si 3e /ro3uctie este con3usa 3e un in!iner%se+
care coor3onea4a; in3ruma si su/ra&e!*ea4a acti&itatea 3in ca3ru. sectoru.ui
mecano%ener!etic si ce. 3e /ro3uctie a.e caror acti&itati intr%o societate 3e
/ro3uctie se intre/atrun3.
In ca3ru. com/artimentu.ui 3e /ro3uctie se 3es+asoara intre!u. +.u: te*no.o!ic 3e
.a macinarea !rau.ui /ana .a o,tinerea /ro3use.or +inite.
Act&itatea 3e /ro3uctie se rea.i4ea4a cu /ersona. ca.i+icat 9 ,rutari; cocatori;
cantara!ii; mo3e.atori; am,a.atori; etc.; con3usi 3e catre in!ineri ,ine /re!atiti si
cu e:/erienta acumu.ata in /ani+icatie.
irectia economica este con3usa 3e un 3irector economic care
are in su,or3ine economisti; conta,i.i cu o ,o!ata e:/erienta conta,i.a. Acest
3e/artament se ocu/a 3e inre!istrarea si e&i3entierea tuturor +enomene.or
economice ce au .oc in ca3ru. societatii; iar /rin ana.i4e.e economice care se +ac
se o,tin in+ormatii uti.e; in tim/ o/ortun; /entru .uarea ce.or mai ,une masuri
3eci4iona.e 3e con3ucere a societatii.
epartamentul comercial este con3us 3e un 3irector comercia.
care se ocu/a 3e acti&itatea 3e a/ro&i4ionare cu materii /rime si materia.e
necesare /rocesu.ui 3e /ro3uctie; cat si cu 3es+acerea /ro3use.or o,tinute.
Intrea!a acti&itate comercia.a se ,a4ea4a /e re4u.tate.e o,tinute 3e
Compartimentul de marketing(
Acesta se ocu/a 3e /ros/ectarea /ietei; .uan3 masuri.e ce se im/un /entru
cunoasterea si im,unatatirea ima!inii societatii; /entru cunoasterea si
im/.ementarea marcii 'Ve. Pitar) /e /iata interna.
epartamentul resurse umane)salarizare
Se ocu/a 3e recrutarea +ortei 3e munca 3u/a criteriu. com/etentei /ro+esiona.e;
cat si cu comensurarea muncii 3e/use 3e +iecare an!aGat si stimu.area acestuia
in &e3erea e.iminarii tim/i.or morti si cresterii /ro3ucti&itatii muncii; 3ar +ara a se
ne!.iGa ca.itatea muncii care se re+.ecta in re4u.tate.e o,tinute.
*ficiul !uridic
Ve!*ea4a .a res/ectarea .e!ii; atat 3e catre societate cat si 3e /artenerii 3e
a+aceri; 3es+asoara o acti&itate 3e /re&enire a /a!u,e.or si urmareste
recu/erarea 3e,ite.or.
Acti&itatea 3e con3ucere si /ro3uctie a societatii s%a mo3i+icat continuu atat in
ceea ce /ri&este ci+ra 3e a+aceri cat si 3otarea societatii.
3.3. Obiectul de activitate
S.C. Ve. Pitar S.A. 3es+asoara acti&itati con+orm cu o,iectu. 3e acti&itate a/ro,at 3e
catre actionari; res/ecti&9
Pro3ucerea si comercia.i4area /ro3use.or 3e morarit
Pro3ucerea si comercia.i4area /ro3use.or 3e /ani+icatie
Comercia.i4area en%!ross si en%3etai..e a mar+uri.or
Prestarea 3e ser&icii
Princi/a.e.e /ro3use; mar+uri si ser&icii /restate sunt9
% /ro3use 3e morarit
% /ro3use 3e /ani+icatie
% nutreturi com,inate
% mar+uri 3i&erse ?3u.ciuri; ,auturi nea.coo.ice; ,auturi a.coo.ice; ca+ea; .actate;
conser&e 3in carne@
% /restari ser&icii ?morarit; re&i4ii te*nice /erio3ice; re/aratii mecanice@.
A&an3 un o,iect 3e acti&itate ,a4at in /rinci/a. /e /ro3uctia 3e /aine; S.C. Ve. Pitar
S.A. a inre!istrat o crestere semni+icati&a a &an4ari.or 3e /aine in u.timii = ani.
In continuare &om ana.i4a e&o.utia /ro3uctiei 3e /aine 3in anii >887; >88>; >88D si
>88=; e&i3entiin3u%se tren3u. si com/onenta se4oniera a /ro3uctiei.
Ta,e.u. nr. D.>. &volutia productiei de paine
% Mi.ioane ,ucati %
Sursa 9 Statistici.e anua.e a.e S.C.Ve. Pitar S.A.
Lunar; in cei /atru ani .uati in ca.cu.; /ro3uctia 3e /aine a a&ut o e&o.utie crescatoare.
Anul Luna
I II III I% % %I %II %III I) ) )I )II
>887 7;E 7;B 7;B >;7 7;< > >;> >;D >;D >;> >;= >;A
>88> >;> >;D >;= >;= >;> >;A >;E >;B >;E >;E >;< D
>88D >;< D D D;7 D;> D D;> D;= D;= D;D D;A D;F
>88= D;A D;F D;F D;A D;E D;B D;E D;< = = =;7 =;D
Se constata o tri/.are a /ro3uctiei 3e /aine in u.tima .una a anu.ui >88D +ata 3e /rima
.una a anu.ui >888; a3ica 3e .a 7;E mi.ioane ,ucati in ianuarie >888 s%a aGuns in .una
3ecem,rie a anu.ui >88D .a =;D mi.ioane ,ucati.
Aceasta crestere se 3atorea4a in /rinci/a. /u,.icitatii rea.i4ate 3e S.C.Ve. Pitar
S.A.; cat si ca.itatii /ro3use.or sa.e.
Desc*i3erea unor noi /uncte 3e &an4are in 4one.e intens /o/u.ate a 3us .a
cresterea cererii care a a&ut ca re4u.tat cresterea /ro3uctiei 3e /aine.
Un /unct +orte i. constituie insa ac*i4itionarea unor noi masini ce a 3us .a
im,unatatirea /arcu.ui auto; unitati.e 3in oras +iin3 +rec&ent a/ro&i4ionate cu
/aine /roas/ata si .a inter&a.e scurte 3e tim/.
Ta,e.u. nr. D.D. &volutia trimestriala a productiei de paine
% Mi.ioane ,ucati %
Anul Trimestrul
I II III I%
>887 A;D F F;B E;7
>88> F;< E;7 B;> B;F
>88D B;< <;D 78 78;=
>88= 78;E 77 77;F 7>;=
Sursa 9 Statistici.e anua.e a.e S.C.Ve. Pitar S.A.
Gra+icu. nr. D.7. &volutia trimestriala a productiei de paine
Sursa 9 Gra+icu. a +ost rea.i4at /e ,a4a 3ate.or 3in ta,e.u. nr.D.D.
Ana.i4an3 /e trimestre; /ro3uctia 3e /aine a a&ut o e&o.utie /o4iti&a.
In anu. >887 /ro3uctia 3e /aine a crescut cu 7;B mi.ioane ,ucati; 3e .a A;D
mi.ioane ,ucati in trimestru. I a. anu.ui >887 .a E;7 mi.ioane ,ucati in u.timu.
trimestru a. ace.uiasi an.
Insa in anu. >88> /ro3uctia 3e /aine a crescut cu 7;E mi.ioane ,ucati in trimestru.
IV +ata 3e trimestru. I a. ace.uiasi an.
Si in urmatorii 3oi ani /ro3uctia 3e /aine a a&ut o e&o.utie /o4iti&a; inre!istran3 in
anu. >88D o crestere 3e 7;A mi.ioane ,ucati; a3ica 3e .a B;< mi.ioane ,ucati in
trimestru. I .a 78;= mi.ioane ,ucati in trimestru. IV; iar in anu. >88= /ro3uctia a
crescut cu 7;E mi.ioane ,ucati .a +e. ca anu. >88>.
Gra+icu. nr. D.>. 'endinta productiei de paine
Sursa 9 Gra+icu. a +ost rea.i4at /e ,a4a 3ate.or 3in ta,e.u. nr. D.D.
Per tota. /ro3uctia 3e /aine a a&ut o ten3inta 3e crestere; 3e .a A;D mi.ioane
,ucati in trimestru. I a. anu.ui >887 .a 7>;= mi.ioane ,ucati in u.timu. trimestru a.
anu.ui >88=.
Insa in ce. 3e%a. II%.ea trimestru a. anu.ui >88> s%a inre!istrat o usoara sca3ere a
/ro3uctiei 3e /aine 3e .a E;7 mi.ioane ,ucati in /rimu. trimestru a. anu.ui >88> .a
F;< mi.ioane ,ucati in trimestru. a. II%.ea; crescan3 insa /ana .a E;7 mi.ioane
,ucati in trimestru. a. III%.ea a. ace.uiasi an; iar ince/an3 cu trimestru. a. III%.ea a.
anu.ui >88D /ro3uctia 3e /aine a a&ut o e&o.utie crescatoare /ana .a s+arsitu.
trimestru.ui IV a. anu.ui >88=.
3.(. Produsele !.C. "el Pitar !.#.
I$Panificatie am*alata. Datorita cresterii cererii 3e /ro3use am,a.ate; S.C. Ve.
Pitar S.A.; si%a 3i&ersi+icat an 3e an !ama 3e /ro3use ; &enin3 in s/riGinu.
cum/aratori.or cu /ro3use noi; a.aturi 3e ce.e e:istente /e /iata.
Ta,e.u. nr. D.=. Clasificarea produselor de panificatie ambalata
+enumirea grupei de produse +enumirea su*grupei de produse
Paine
S/ecia.itati
Pani+icatie am,a.ata Patiserie
Co+etarie
Semi/re/arate
Sursa 9 Nomenc.atoru. 3e /ro3use a. S.C.Ve. Pitar S.A.
Du/a cum se o,ser&a in ta,e.u. 3e mai Gos anua. au a/arut noi sortimente 3e 3e
/aine am,a.ata.
Ta,e.u. nr. D.A. &volutia sortimentelor de paine ambalata in ultimii ( ani
+enumire AniAniAAnul
sortiment ,--. ,--, ,--/ ,--0
Toast a.,
Toast a., Toast a., Toast a., Paine 3e secara
Paine 3e secara Granatur Si.ueta
Paine Paine 3e Granatur Si.ueta Paine (ios
am,a.ata secara Paine (ios Granatur mu.ticerea.e
Granatur Granatur cu secara
Paine 3e Granatur mu.ticerea.e Paine Pan+i,ro
secara Si.ueta Granatur cu Paine Dieta
secara Gra*am /roteini4at
Paine (ios Paine Pan+i,ro Paine 3e secara +e.iata
a( Painea( Interesu. crescan3 a. S.C. Ve. Pitar S.A. /entru !ru/a 3e
/ro3use am,a.ate; a orientat tot mai mu.t cercetari.e s/re /ro3use cu a/ort
ca.oric; nutritiona. crescut; sanatoase; usor 3e consumat si cu termen mare 3e
&a.a,i.itate ?/ro3use +e.iate; am,a.ate@.
Ta,e.u. nr. D.F. Clasificarea sortimentelor de paine
#ortimente de paine +enumirea produselor
Toast a., A88!
Paine 3e secara F88!
Paine 3in +aina a.,a 3e !rau Granatur Si.ueta =88!
Granatur mu.ticerea.e =88!
Granatur cu secara =88!
Granatur !ra*am /roteini4at =88!
Paine Dieta >A8!
Paine 3in +ainuri s/ecia.e Paine (ios A88 !
Paine Pan+i,ro >88!
Paine +e.iata cu secara =A8!
b(Specialitati
Ta,e.u. nr. D.E. !ortimentul de specialitati la !.C. "el Pitar !.#.
!rupa +enumire produse
C*i+.e !ra*am
S/ecia.itati C*i+.e *am,ur!er
Ha/one4e
c(Cofetarie si patiserie( Cu un e+ort sustinut /ermanent in 3omeniu. /ani+icatiei;
S.C. Ve. Pitar S.A. este 3eGa cunoscut ca un /ro3ucator 3e re+erinta /e /iata 3e
co4onac si c*ec.
Ta,e.u. nr. D.B. !ortimentul produselor de cofetarie si patiserie
!rupa +enumire produse Masa
Co4onac cu nuci 8;F88 !.
Co4onac 3e casa 8;F88 !.
Co4onac cu ra*at si cacao 8;B88 !.
Co4onac Diana 8;A88 !.
Co+etarie Co4onac cu ra*at 8;E88 !.
C*ec cu cacao 8;>=8 !.
C*ec marmorat 8;>A8 !.
C*ec cu cacao 8;A88 !.
C*ec cu cacao 8;D88 !.
Sarate.e cu mac 8;788 !.
Patiserie Sa.euri 8;D88 !.
Sa.euri 8;>A8 !.
Sa.euri Sora 8;7A8 !.
d(Semipreparate( Ca un aGutor in ,ucatarie; S.C. Ve. Pitar S.A. &ine in
intam/inarea c.ienti.or cu o o+erta 3e /ro3use usor 3e /re/arat
DB
3+4.
Ta,e.u. nr. D.<. !ortimentul de semipreparate
!rupa +enumire produs
(.at 3e tort
Semi/re/arate #oi /.acinta
(.at 3e Pi44a
Pesmet

II$Panificatie proaspata
Ta,e.u. nr. D.78. !ortimentul de paine proaspata
!rupa 1elul painii +enumire produs Masa
#ran4e.a E:tra 8;>B8 !.
Paine Dam,o&ita 8;A88 !.
/roas/ata Paine a.,a 8;7888 !.
3in +aina Paine Lotru 8;F88 !.
s/ecia.a Paine S/icu. 8;>B8 !.
Paine Paine a.,a sim/.a 8;=A8 !.
/roas/ata Paine a.,a 8;DA8 !.
Paine s/ecia.itate a.,a cu tarate 8;=88 !.
+3+4 ---.&e./itar.ro
Paine Paine nea!ra cu tarate 8;DA8 !.
/entru nutritie Paine nea!ra cu carto+i 8;EA8 !.
s/ecia.a Di!esta 8;A88 !.
Pan+i,ro 8;>88 !.
Proteica 8;D88 !.
a( +orme si varietati de specialitati(
Ta,e.u. nr. D.77. )orme si varietati de specialitati

!rupa Categorie +enumire produs
Ha/one4e
(atoane
#orme si C*i+.e !ra*am
Paine &arietati 3e Co&ri!i
/roas/ata s/ecia.itati Cornuri Cacao
Pa.mieri
S/ira.e
Co.aci Co&ur.ui
Semi.une
Li/ii
b(Patiserie si cofetarie( In ceea ce /ri&este /ro3use.e 3e co+etarie; s/ecia.istii 3e
.a S.C.Ve. Pitar S.A. s%au intrecut /e ei insasi in ino&atie si 3esa&arsire o+erin3 o
!ama 3i&ersi+icata 3e /ro3use.
Ce.e mai cunoscute /ro3use 3e /atiserie; /re4ente 3e a.t+e. in toate +i.ia.e.e S.C.
Ve. Pitar S.A. sunt /re4entate in ta,e.u. 3e mai Gos.
Ta,e.u. nr. D.7>. !ortimentele de patiserie si cofetarie
!rupa de produse +enumire produse
Pateuri cu ,ran4a si ciu/erci
Patiserie Stru3e. cu mere
Sa.euri
Arici cu cioco.ata
Co+etarie S/ecia.itate Kassan3ra
Minico4onac A.ina
(e4e.e um/.ute
c(,apolitane, biscuiti si paste(
,apolitane( Sortimentu. 3e na/o.itane
D<
394 este !ru/at in +unctie 3e /uterea 3e
cum/arare a consumatoru.ui si 3u/a mo3u. 3e am,a.are.
Ta,e.u. nr. D.7D. !ortimentul de napolitane
!rupa +enumire produs
Pro3use Premium
9394 ---.&e./itar.ro
Na/o.itane Pro3use Po/u.ar
Na/o.itane &rac
Na/o.itane am,a.ate9 % Na/o.itane Vanessa
% Na/o.itane LucN
Sursa 9 Nomenc.atoru. 3e /ro3use a. S.C.Ve. Ptar S.A.

-iscuiti( Gama 3e ,iscuiti o+eriti 3e S.C.Ve. Pitar S.A. este 3estu. 3e &ariata;
3u/a cum urmea4a9
Ta,e.u. nr. D.7=. !ortimentul de biscuiti
!rupa Categoria +enumire produs
(iscuiti Natura
(iscuiti A minute
(iscuiti am,a.ati (iscuiti Poieni
(iscuiti Siret
(iscuiti (iscuiti (ucium
(iscuiti /o/u.ari
(iscuiti &rac (iscuiti 3i!esti&i
am,a.ati .a cutii (iscuiti !ra*am
3e A%E !. (iscuiti cu crema
Turta 3u.ce
Sursa 9 Nomenc.atoru. 3e /ro3use a. S.C.Ve. Ptar S.A.
Paste fainoase( Paste.e +ainoase se /re4inta /e /iata su, 3oua as/ect9
Paste +ainoase am,a.ate
Paste +ainoase &rac
Sc*ema nr.D.>. Oferta de paste fainoase a !.C. "el Pitar !.#.
=8
3494
Paste +ainoase .un!i

Paste +ainoase sim/.e
Paste +ainoase Paste +ainoase me3ii
Paste +ainoase cu ou
493494 Nomenc.atoru. 3e /ro3use a. S.C.Ve. Pitar S.A.
Paste +ainoase scurte
Paste +ainoase scurte Paste +ainoase sim/.e

III$Produse de morarit$
A&an3 in cinci .ocatii 9 Tecuci ; Rm. Vi.cea ; Pitesti ; Iasi si Tir!u%Hiu ; mori
3e macinat !rau si /orum,; S.C. Ve. Pitar S.A. /oate sa contro.e4e atent intre!u.
3rum /arcurs 3e /ro3us 3e .a +a4a 3e materie /rima ,ruta /ana .a ase4area .ui
/e ra+t.
Este un /roces com/.e:; 3ar ,ine sta/anit 3e catre s/ecia.istii care au mu.ta
e:/erienta in 3omeniu.
Ta,e.u. nr. D.7=. !ortimentul produselor de morarit
CAPITOLUL I%
PREE"TAREA ACTI%ITATII #$C$ %EL PITAR #$A$ PRI" PRI#MA
COMPARTIME"TULLUI +E MAR2ETI"!
0$.$ #naliza principalilor indicatori economico * financiari la !.C. "el Pitar
!.#.
*rice agent economic, indi-erent de pro-ilul sau de acti#itate si de dimensiunile sale,
tre!uie sa,si pro!e%e in -ata spatiului economico,social in care actionea%a, #ia!ilitatea,
capacitatea sa de concurenta, per-ormantele pe care le reali%ea%a
41
3414.
Acti&itatea economica si +inanciara a S.C.Ve. Pitar S.A. este caracteri4ata 3e
urmatorii in3icatori 9 ci+ra 3e a+aceri; &enituri 3in e:/.oatare; c*e.tuie.i 3in
413414 Marius Gust ?coor3onator@ % Ana.i4a economico%+inanciara; E3itura
In3e/en3enta Economica; /a!. A7.
!rupa +enumire produs Tipuri
#aina ti/ =B8
#aina 3e !rau #aina ti/ FA8
#aina semia.,a ti/ B88
#aina nea!ra ti/ 7DA8
Pro3use 3e #aina 3e /orum, Ma.ai su/erior
morarit Ma.ai e:tra
Gris Gris .a /ac*ete 3e A88 !.
Gris su, +orma &rac
Tarate Tarate 3in !rau su, +orma &rac
Tarate 3in /orum, su, +orma &rac
e:/.oatare; re4u.tat 3in e:/.oatare; &enituri +inanciare; c*e.tuie.i +inanciare;
&enituri tota.e; c*e.tuie.i tota.e; /ro+it ,rut si numar 3e sa.ariati.
Ta,e.u. nr. =.7. +ezultatele economico * financiare ale societati
Indicatori ,--- ,--. ,--, ,--/ ,--0
Ci+ra 3e a+aceri ?mii
.ei@
<F8<DF7A >>7<A>B8> =F8<B7=EA EBAAEE<7E 77F=>=>D88
Venituri 3in
e:/.oatare?mii .ei@
7>=E>FEB= >FBB=A8B< A7D=F<D<< B<8FFA8D8 7><7DEF8<F
C*e.tuie.i 3e
e:/.oatare ?mii .ei@
77D<A8A=7 >DBB<>A=F =B7E8D<>A BA<<E8<EA 7>>EF<FB=D ><<A>A=D D7EFA=E= D8F<=8AA FDFE<7< A7EF7FD 7EF=B<= AE>7==B
C*e.tuie.i +inanciare
?mii .ei@
=FFE<> 7FF=AB8 >B7<D78 ADDE8>A =DE=7=B
Venituri tota.e ?mii
.ei@
7>F==DB7D >E=FDA=FE A7BF=AAF> B<>=><<>= 7><E8<EA==
C*e.tuie.i tota.e ?mii
.ei@
77=ED<88< >=D8<<>F7 =B=A>D>DA BFAD8B888 7>D>8E78=F
Pro+it ,rut ?mii .ei@ 77E8=B8= D7ADF>8F D=7>>D>F >E7>7<>= FA8>F=7>8 >D78
Sursa 9 Contu. 3e /ro+it si /ier3ere a. S.C.Ve. Pitar S.A.

)nali%a ci-rei de a-aceri
)nali%a ci-rei de a-aceri este importanta pentru aprecierea locului intreprinderii in
sectorul sau de acti#itate, a po%itiei sale pe piata, a capacitatii acesteia de a de%#olta
di-erite acti#itati intr,o maniera pro-ita!ila pe piata.
Ci-ra de a-aceri este un indicator sintetic, economico,-inanciar care exprima
#olumul #eniturilor o!tinute de o unitate economica, pe !a%a operatiunilor comerciale,
intr,o anumita perioada, de regula un an.
Ci-ra de a-aceri cuprinde #eniturile din operatiuni comerciale e-ectuate de o -irma,
respecti# #an%area de mar-uri si produse.
$n ci-ra de a-ceri nu se includ #eniturile -inanciare si #eniturile exceptionale
42
3424.
J )nali%a in dinamica a ci-rei de a-aceri se reali%ea%a cu a&utorul indicatorilor:
/odi-icarea a!soluta care da o imagine asupra e#olutiei incasarilor intreprinderii:

/odi-icarea relati#a care indica ritmul de crestere al acesteia in raport cu o
anumita !a%a de comparatie:

Ta!elul nr.4.2. Evolutia cifrei de afaceri
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
C) ;mii lei< 9.99.1
"
2219"2+9
2
4.99+147
"
7+""7791
7
11.42429
9
;mii
lei<
KKK 12"+"91+
7
2992+.7
24"9.44
2
7+..4+
423424 A.Is+anescu; C.Stanescu; A.(aicusi 2 Ana.i4a economico%+inanciara cu
a/.icatii in societati.e comercia.e; in3ustria.e; 3e constructii si 3e trans/ort;
E3itura Tri,una Economica; (ucuresti; 7<<<; /a!ina =A.

; L <
KKK 19 197 79 4+
'ursa : Datele conta!ile ale '.C. (el Pitar '.).
Ci-ra de a-aceri exprimata in preturi curente a e#oluat in sensul cresterii de la
un an la altul , in anul 2999 a inregistrat #aloarea de 9.99.1" mii lei, in anul 2991
a crescut cu 19L -ata de anul 2999, a&ungand la 2219"2+92 mii lei. $n anul 2992 se
constata o crestere cu 197L -ata de 2991, adica a atins #aloarea de 4.99+147" mii
lei, iar in anul 299 a crescut -ata de anul precedent , cu 79L ;44,7L in termeni
reali la o rata a in-latiei de 17,+L in 299<. $n anul 2994 'C (el Pitar ') a reali%at
o ci-ra de a-aceri de 11.424299 mii lei in crestere cu 4+L in termeni nominali -ata
de #aloarea corespun%atoare din 299.
Cresterea semni-icati#a a ci-rei de a-aceri in perioada anali%ata se datotea%a
in principal di#ersi-icarii gamei sortimentale de produse, si anume: au aparut
produse noi ;di#erse specialitati din paine, produse de patiserie, co-etarie, etc.<,
cresterii calitatii produselor si ser#iciilor o-erite cat si a practicarii unor preturi cat
mai reduse pe piata.
$n perioada anali%ata 'C (el Pitar ') a -olosit o politica agresi#a de
marketing ce are ca re%ultat -inal cresterea ci-rei de a-aceri cat si a cotei de piata.
$nsa ritmul de crestere este in scadere ca urmare a de%#oltarii concurentei in acest
domeniu, a de%#oltarii micilor a-aceri, cu an#ergura limitata, dar semni-icati#e prin
plasarea acestora in %onele cu potential comercial su-icient de interesant pentru a opera
pro-ita!il.
J )nali%a ci-rei de a-aceri reala.
Pentru a e#ita aparitia unor conclu%ii eronate cu pri#ire la e#olutia ci-rei de
a-aceri, tre!uie sa se elimine din #aloarea a!soluta cresterea generala a preturilor din
economie, mai precis indicele preturilor de consum.
Ta!elul nr.4... Evolutia indicelui pretului de consum
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
$.P.C. ; L < 1,"4+ 1,417 1,9 1,17+ 1,1"9
'ursa : Culetinul statistic
$ndicele preturilor de consum ;$.P.C.<
4
344 este un indicator de maxima sinte%a
economica ce exprima si caracteri%ea%a e#olutia de ansam!lu a preturilor mar-urilor
cumparate si tari-elor ser#iciilor utili%ate de catre populatie intr,o anumita perioada
;denumita perioada curenta<, -ata de o perioada anterioara ;denumita perioada de !a%a
sau de re-erinta<.
Ta!elul nr.4.4.Cifra de afaceri reala
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
C);mii lei<
Preturi curente
9.99.1" 2219"2+92 4.99+147" 7+""77917 11.424299
$PC
44
3444 ;L< 1,"4+ 1,417 1,9 1,17+ 1,1"9
C) reala;mii
lei<
KKK 14+9. 21949+24 944+7"." 92971"
'ursa : Contul de pro-it si pierdere al '.C. (el Pitar '.).
mii lei
mii lei
4344 I.Ca/anu 2 In3icatori macroeconomici; E3itura Economica 7<<B; /a!ina
7F8
443444 Comisia nationa.a /entru statistica 2 Anuaru. Statistic a. Romaniei.
mii lei

mii lei
Ci-ra de a-aceri reala inregistrea%a #alori in-erioare ci-rei de a-aceri nominale in
perioada anali%ata ca urmare a #alorilor ridicate pe care le,a inregistrat indicele preturilor
de consum. )tat ci-ra de a-aceri exprimata in preturi curente cat si ci-ra de a-aceri reala
au e#oluat in sensul cresterii de la un an la altul. Comparati# cu ci-ra de a-aceri exprimata
in preturi curente, ci-ra de a-aceri reala a a#ut un ritm de crestere mai lent inregistrand in
anul 2991 o #aloare de 14+9. mii lei, in anul 2992 #aloarea acesteia a crescut la
21949+24 mii lei, a&ungand in anul 299 sa se du!le%e comparati# cu anul 2991, adica a
atins #aloarea de 944+7"." mii lei.
Din gra-icul 1.4.1.. reiese totusi o scadere a indicelui preturilor de consum de la
1,"4+ pana la 1,1"9. )ceasta crestere a ci-rei de a-aceri reale se datorea%a in principal
di#ersi-icarii gamei sortimentale, calitatii produselor si ser#iciilor o-erite, precum si a
preturilor o-erite clientilor de catre societate.
De asemenea un rol important l,a a#ut in cresterea ci-rei de a-aceri reale si
pu!licitatea pe care a reali%at,o societatea in perioada anali%ata.
)nali%a #eniturilor din exploatare
(eniturile din exploatare se o!tin din #an%arile de produse, mar-uri si ser#icii,
#an%area productiei stocate si a productiei de imo!ili%ari pentru ne#oi proprii, a
#eniturilor din su!#entii de exploatare primite de intreprindere, precum si a #eniturilor
din pro#i%ioanele pentru exploatare
4"
34"4.
Ta!elul nr.4.".Veniturile din eploatare la (.C.Vel #itar (.).
4"34"4 Dr. Marius Gust 2 Ana.i4a economico%+inanciara; E3itura In3e/en3enta
Economica; >88D; /a!. >8A
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
(enituri din exploatare
;mii lei<
12472.7+
4
2.++4"9+
9
"14.99
9
+99.."9
9
12917.99
.
M(enit expl.N(enit expl1
, (enit expl2 ;mii lei<
KKKK 14411+9
"
244.241
9
7719".
1
4997119..
KKKK 11. 91 7 4"
'ursa : Contul de pro-it si pierdere al '.C. (el Pitar '.).
(eniturile din exploatare au e#oluat in sensul cresterii in perioada anali%ata
;2999,2994< si anume in anul 2999 acestea inregistrau #aloarea de 12472.7+4 mii lei, in
anul 2991 au crescut pana la 2.++4"9+9 mii lei, in anul 2992 au inregistrat #aloarea de
"14.999 mii lei , in anul 299 se o!ser#a ca #eniturile din exploatare au crescut de opt
ori mai mult decat in anul 2999, atingand #aloarea de +99.."99 mii lei si respecti#
12917.99. mii lei in anul 2994.
Cresterea #eniturilor din exploatare este in-luentata in principal de productia #anduta,
care a inregistrat cresteri semni-icati#e in -iecare an, de exemplu in anul 2994 aceasta
inregistra #aloarea de 2794"9.97 mii lei, iar in anul 299 aceasta s,a du!lat atingand
#aloarea de "91.7.97" mii lei. Dn aport deose!it la cresterea #eniturilor din explotare l,a
a#ut cresterea #eniturilor din #an%area mar-urilor. )cestea doua inglo!ea%a ci-ra de
a-aceri care a crescut datorita di#ersi-icarii sortimentelor de paine, a celor de patiserie
co-etarie si a altor specialitati.
(eniturile din exploatare au inregistrat cresteri semni-icati#e in perioada anali%ata, insa
in ceea ce pri#este ritmul de crestere este in scadere. )cesta inregistrea%a #aloarea de
11.L in anul 2991, sca%and usor pana la 91L in 2992 , pana la 7.L in 299 si respecti#
4+L in 2994.
C0eltuieli de exploatare
)cti#itatile des-asurate de unitatile patrimoniale produc modi-icari cantitati#e si
calitati#e in masa patrimoniala prin consumuri si plati ce sunt denumite 1c0eltuieli2.
C0eltuielile repre%inta sumele sau #alorile platite sau de platit pentru : consumuri
de !unuri materiale, plata lucrarilor executate si ser#iciilor prestate de terti, c0eltuieli cu
personalul anga&at, plata unor o!ligatii legale sau contractuale, etc.
$n raport cu natura acti#itatilor pe care le oca%ionea%a si natura resurselor
consumate
4.
34.4, c0eltuielile se impart in :
C0eltuieli de exploatare
C0eltuieli -inanciare
C0eltuieli exceptionale
La intre/rin3eri.e care actionea4a in s+era /ro3uctiei /on3erea cea mai mare o
au c*e.tuie.i.e 3e e:/.oatare. Acesta este si ca4u. S.C.Ve. Pitar S.A..
Ta!elul nr. 4.7. C*eltuielile de eploatare la (.C.Vel #itar (.).
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
C0.de
exploatare;mii
lei<
119"9"41 2++92"4. 4+17992" +"997997" 1227.9.+9+
MC0.de
exploatare;mii
lei<
KKKK 12494299" 242+1179 7+2.79"9 .772"92
MC0.de
exploatare L
KKKK 199,.4 191,.4 7+,"2 42,7.
'ursa : Contul de pro-it si pierdere al '.C.(el Pitar '.).
C0eltuielile de exploatare au crescut #ertiginos in perioada anali%ata , anual s,au
du!lat in comparatie cu anul precedent. $n anul 2999 acestea au inregistrat #aloarea de
119"9"41 mii lei, iar in anul 2991 au crescut cu 199,.4L -ata de anul precedent,
4.34.4 Re!u.amentu. 3e a/.icare a Le!ii Conta,i.itatii nr. >>M7<<7; art. <F
inregistrand #aloarea de 2++92"4. mii lei si in anul 2992 au inregistrat o crestere cu
191,.4L -ata de anul 2991, atingand #aloarea de 4+17992" mii lei.
$n anul 299 aproape ca s,a du!lat #aloarea acestor c0eltuieli, aceasta se datorea%a
-aptului ca in acest an societatea a inregistrat in c0eltuielile de exploatare, c0eltuieli cu
amorti%area in #aloare de 192+92 mii lei, superioara ni#elului atins in exercitiile
-inanciare anterioare, ceea ce permite recuperarea intr,o perioada mai scurta a #alorii de
intrare a imo!ili%arilor, in special prin utili%area metodelor de amorti%are degresi#a si
accelerata, posi!il de -olosit datorita !unelor re%ultate -inanciare o!tinute de societate.
Dn alt -actor care a mai contri!uit la cresterea c0eltuielilor de exploatare il
repre%inta c0eltuielile cu materiile prime si materialele care au crescut in anul 2994 pana
la 9+11+".2 mii lei -ata de 2117".71 mii lei cat inregistrau in anul 2992. )ceasta
crestere se datorea%a in principal materiei prime #itale, graul, al carui cost a -ost destul de
ridicat in anul 2994 datorita secetei din #ara aceluiasi an.

)nali%a re%ultatului din exploatare
>e%ultatul din exploatare este un indicator e-icient in caracteri%area acti#itatii unei
unitati producti#e.
>e%ultatul din exploatare se calculea%a ca di-erenta intre #eniturile din exploatare
o!tinute si c0eltuielile din exploatare e-ectuate in cursul unui exercitiu -inanciar.
$n categoria c0eltuielilor din exploatare se includ elementele de c0eltuieli primare
care se e-ectuea%a in acti#itatea de exploatare
47
3474.
(eniturile din exploatare cuprind #eniturile o!tinute de -irma in acti#itatea de
!a%a.
473474 Mares Corio.an ?coor3onator@ 2 Conta,i.itatea +inanciara; E3.
In3e/en3enta Economica >888; /a!. >E8
Ta!el 4.+.Evolutia re&ultatului din eploatare in perioada 2+++,2++$ la (.C. Vel #itar
(.).
INDICATOR
,--- ,--. ,--, ,--/
2884
(enit din expl.;mii lei< 12472.7+4 2.++4"9+9 "14.999 +99.."99 12917.99
.
C0elt.din expl.;mii lei< 119"9"41 2++92"4. 4+17992" +"997997" 1227.9.+9
+
>e%.din expl.;mii lei< 1977.24 299"2"4 17."474 9.949"" ..7919+
M>.expl.N>.expl.1,>.expl.9
;mii lei<
KKK 1917.99 1+1291 , 1971419 29+"14
;L<
KKK 177,94 .,9" , ,7 197,4.
'ursa : Contul de pro-it si pierdere al '.C.(el Pitar '.).
>e%ultatul din exploatare a inregistrat o usoara crestere din anul 2999 pana in anul
2992, cea mai semni-icati#a -iind in anul 2991 cand acesta a crescut cu 177,94L in
comparatie cu anul 2999, crescand de la 1977.24 mii lei in anul 2999 la 299"2"4 mii
lei in anul 2991.
'i in anul 2992 se constata o usoara crestere a re%ultatului din exploatare cu doar
.,9"L , de la 299"2"4 mii lei in anul 2991 la 17."474 mii lei in anul 2992.
$n anul 299 se constata o usoara diminuare a re%ultatului din exploatare cu ,7L
-ata de anul precedent, de la 17."474 mii lei in 2992 scade pana la 9.949"" mii lei in
299. Principalele cau%e -iind, con-orm conducerii societatii, cresterea costurilor cu -orta
de munca, cresterea preturilor de ac0i%itie a materiilor prime, materialelor,
com!usti!ililor, energiei electrice, etc. si de -iscalitatea ridicata.
Aa acestea se adauga existenta unei concurente neloiale si a unor resurse limitate
de materie prima, grau.
$n anul 2994 se o!ser#a o crestere semni-icati#a a re%ultatului din exploatare cu
197,4.L -ata de anul 2992, adica a crescut de la 9.949"" mii lei in anul 299 pana la
..7919+ mii lei in anul 2994, ca urmare a inregistrarii unor acti#itati de #an%are !une si
a inregistrarii unor c0eltuieli de exploatare mai reduse.
(.2. Mediul extern al !.C. "el Pitar !.#.
Clientii #$C$ %el Pitar #$A$
#iecare intre/rin3ere re/re4inta o &eri!a in ca3ru. economiei; ea +acan3 /arte
3intr%un sistem care in!.o,ea4a in sine un numar a/recia,i. 3e e.emente
com/onente 9 +actori; con3itii; in+.uente; ra/orturi si re.atii.
Acti&itatea tuturor acestor e.emente se a+.a su, in+.uenta conGuncturii economice;
/o.itice; socia.e; s/eci+ice me3iu.ui nationa. si internationa..
Me3iu. e:tern /une +irma 3eo/otri&a in +ata unor o/ortunitati ca si a unor
/rimeG3ii C /er+ormante.e ei &or re+.ecta in u.tima ana.i4a; ca/acitatea 3e a3a/tare
.a +i4ionomia si mecanismu. me3iu.ui sau e:tern
=B
34+4.
Intre/rin3erea isi 3es+asoara acti&itatea intr%un me3iu +ormat 3in +urni4ori; c.ienti;
concurenti; or!anisme /u,.ice; etc.
Ana.i4an3 re.atii.e comercia.e a.e S.C. Ve. Pitar S.A. cu c.ientii si +urni4orii; /utem
s/une ca +irma si%a +ormat cati&a /arteneri 3e a+aceri sta,i.i.
Piete.e 3e 3es+acere a.e /ro3use.or S.C. Ve. Pitar S.A. sunt9
3udetul %ilcea cu o /on3ere 3e B8S 3in tota.u. &an4ari.or societatii.
Van4ari.e se rea.i4ea4a atat /rin reteaua /ro/rie 3e &an4are a societatii cat si
/rin &an4ari.e rea.i4ate catre c.ientii 2 /ersoane Guri3ice /e ,a4a 3e contracte.
#ucursala 4ucuresti 3etine o cota 3e /iata 3e 78S in (ucuresti si are o
/re4enta semni+icati&a in Sectoru. A!rico. I.+o&; Gu3etu. Giur!iu; Gu3etu. Pra*o&a.
4+34+4 Constatin #.orescu 2 Maretin!; E3itura In3e/en3enta Economica; 7<<E;
/a!. =7.
3udetul Clu5 cu o /on3ere 3e BS 3in tota.u. &an4ari.or societatii;
&an4ari.e rea.i4an3u%se catre c.ientii 2 /ersoane Guri3ice /e ,a4a 3e contracte.
3udetul Arges cu o /on3ere 3e >S 3in tota.u. &an4ari.or societatii;
&an4ari.e rea.i4an3u%se catre c.ientii 2 /ersoane Guri3ice /e ,a4a 3e contracte.
Gra+icu. nr. =.7. Clientii !.C. "el Pitar !.#.
Sursa 9 Ser&iciu. Des+acere%Maretin!.
Ta,e.u. =.<.Principalii clienti cu care !.C."el Pitar !.#. a colaborat in
perioada 2$$1,2$$(
Anii

Clienti
,--. ,--, ,--/ ,--0
%al$a*s
$
&mii lei'
6
%al$a*s$
&mii lei'
6
%al$a*s$
&mii lei'
6
%al$a*s$
&mii lei'
6
S.C.Con+ir
S.A.
Rm.Va.cea
=BF788
8
A;8F FEA>888 D;8= B=>7A88 >;>8 7>A77=<
7
7;A<
S.C.A!nosti
c S.A. C.uG
F7>B88 8;F= BEBB8> 8;=8 <=DF88 8;>A >A7=F7> 8;D>
S.C.Pro3an
A!neta
S.A.Pitesti
77<888
88
7>;D
B
7>=D888
8
A;F8 7>EFA88
8
D;DD 7E>B>=7
>
>;>8
S.C.Nationa
. Star S.A.
Rm.Va.cea
B77B88 8;BA B<EB88 8;=7 787DE88 8;>E >A7D=7< 8;D>
S.C.A./in
Pro3a.
S.A.Rm.Va.
cea
AD>888
8
A;A= AE=8888 >;A< EB>D888 >;=8 7>7<7=7
>
7;AA
S.C.Diana
Pro3 S.R.L.
Rm.Va.cea
7EA888
8
7;B> >7A8888 8;<E >=D>888 8;F= =A778=> 8;AE
S.C.Cori3an
a S.A.
Pitesti
E8DE88 8;ED BF=<88 8;== <=DE88 8;>A 7>87=8< 8;7A
S.C.Me3a
Gru/ S.A.
Rm Va.cea
B<BA88
8
<;DA <7>8888 =;77 <>B8888 >;=> 78=A>BF
>
7;DD
S.C.Nor3e:i
m S.R.L.
Rm.Va.cea
>EA=88
8
>;BE ><EE=88 7;D= DEB7888 8;<< AB8EA8F 8;E=
S.C.Peric.e
S.A.
Dra!asani
7E>EF7
A
7;BF >B7>A88 7;>8 DA=8888 8;<7 FDB7F<7 8;B7
A.ti c.ienti AFFFEE
88
AB;< 7EED><=
88
E<;<
8
=788DE<
EA
BB;<
A
E78>788
F7
<8;=8
TOTAL <F8<DF
7A
788;
88
>>7<A>B
8>
788;
88
=F8<B7=
EA
788;
88
EBAAEE<
7E
788;8
8
Sursa 9 Ta,e. intocmit /e ,a4a ,a.antei ana.itice a c.ienti.or in /erioa3a >887%>88=.
S.C.Con+ir S.A. a inre!istrat o sca3ere in /erioa3a ana.i4ata 3e .a A;8FS in anu.
>887 .a D;8=S in >88>. In anu. >88D; 3esi &a.oarea a,so.uta este mai mare +ata
3e cea 3in >887; in &a.oare re.ati&a a sca4ut .a >;>8S; iar in >88= +ata 3e anu.
>88D &a.oarea re.ati&a a sca4ut .a 7;A< S 3in tota.u. &an4ari.or societatii.
S.C.Pro3a. A./in S.A. a inre!istrat o sca3ere 3e .a A;A=S in >887 .a >;A<S in
anu. >88>; 3esi &a.oarea sa a,so.uta a inre!istrat cresteri. In anu. >88D a sca4ut
&a.oarea re.ati&a .a >;=8S; iar in anu. >88D .a 7;AAS.
Princi/a.u. c.ient S.C.Pro3an A!neta S.A. a inre!istrat in /erioa3a ana.i4ata o
sca3ere in &a.oare re.ati&a 3e .a 7>;DBS in anu. >887 .a >;>8S in anu. >88=;
c*iar 3aca in &a.oare a,so.uta a inre!istrat cresteri in +iecare an.
Si S.C.Cori3ana S.A. a inre!istrat o sca3ere in /erioa3a ana.i4ata 3e .a 8;EDS in
anu. >887 .a 8;7AS in anu. >88= c*iar 3aca in &a.oare a,so.uta a inre!istrat
crestere.
Restu. c.ienti.or; in numar 3estu. 3e im/ortant au inre!istrat in /erioa3a ana.i4ata
+.uctuatii; crescan3 cu 7>8FF7E88 mii .ei in anu. >88> +ata 3e anu. >887 si cu
<;8AS in anu. >88D +ata 3e anu. >88>; res/ecti& 3e .a E<;<8S .a BB;<AS.
Cresteri a.e restu.ui 3e c.ienti se inre!istrea4a si in >88= +ata 3e >88D; acestia
3etinan3 o /on3ere 3e <8;=8S +ata 3e /rinci/a.ii c.ienti ai societatii.
Pe ,a4a 3ate.or 3in ta,e. se /oate o,ser&a ca in /erio3a ana.i4ata >887%>88= a
sca4ut &a.oarea tran4actii.or e+ectuate cu acesti /arteneri. Pon3erea /rinci/a.i.or
/arteneri in tota.u. &an4ari.or a sca4ut 3e .a =7;7S in anu. >887 .a >8;7S in anu.
>88>; 3esi in &a.oare a,so.uta tran4actii.e cu acestia inre!istrea4a in >88> o
&a.oare 3e ==F>= mi.ioane .ei. In >88D insa &a.oarea tran4actii.or cu /rinci/a.ii
c.ienti s%a re3us cu E>7 mi.ioane .ei; a3ica a sca4ut .a 77;AS . In >88= &a.oarea
tran4actii.or a sca4ut consi3era,i.; aGun!an3 .a <;FS.
C.iente.a societatii este etero!ena; contri,utia .a rea.i4area ci+rei 3e a+aceri este
3i+erentiata /e trei tre/te 9 c.ienti /uternici; me3ii; mici. In3i+erent 3e cate!oria 3in
care +ace /arte si /entru ca +irma in sine are /rea /utina &a.oare +ara e:istenta
c.ienti.or; societatea S.C.Ve. Pitar S.A. incearca sa ras/un3a cerinte.or ri3icate
3e /artenerii sai; /rin im,unatatirea ca.itatii /ro3use.or si mentinerea ni&e.u.ui ei;
/rin /o.itica 3e /returi; /rin ser&icii.e o+erite sau /osi,i.itatea ne!ocierii termenu.ui
3e /.ata.
C*iar 3aca societatea a cunoscut o crestere su,stantia.a atat ca numar 3e
c.ienti; cat si in ceea ce /ri&este cantitati.e .i&rate; con3ucerea mana!eria.a
consi3era ca /rinci/a.u. o,iecti& a. +irmei ramane e:tin3erea /ietei 3e 3es+acere.

1urni(orii #$C$ %el Pitar #$A$
Preocu/ata 3e ri3icarea ca.itatii /ro3use.or sa.e; con3ucerea mana!eria.a a
S.C.Ve. Pitar S.A. recunoaste ca numai /rin a/ro&i4ionarea /ermanenta cu
materii /rime si materia.e au:i.iare 3e cea mai ,una ca.itate; /rin in&estitie
te*no.o!ica mo3erna isi /oate conso.i3a si e:tin3e /iata 3e 3es+acere.
Datorita in3e.un!atei si ,unei co.a,orari cu +urni4orii; a/ro&i4ionarea cu materii
/rime se +ace intr%un ritm constant ne/re4entan3 riscuri /entru continuitatea
/rocesu.ui te*no.o!ic 3e /ro3uctie.
Princi/a.ii +urni4ori ai societatii sunt in !enera. +irme cu care S.C.Ve. Pitar S.A.
are re.atii tra3itiona.e si care nu au creat /ro,.eme.
Ta,e.u. nr. =.78. )urnizorii !.C. "el Pitar !.#.
Materialele comerciali(ate 1urni(orii
Grau
COMCEREAL Te.eorman
COMCEREAL Giur!iu
COMCEREAL Ga.ati
Pro3ucatori a!rico.i in3i&i3ua.i
Materia.e au:i.iare
LESA##RE S.R.L.
INTERMERIDIAN S.R.L.
AVICOLA IMPER S.R.L.
MEGAROLL S.A.
VINALCOOL Ar!es
SOLARIS S.A.
Sursa 9 Ser&iciu. A/ro&i4ionare%Trans/ort.
Ta,e.u. nr.=.77. )urnizorii !.C. "el Pitar !.#.
Anii
1urni
(ori
,--. ,--, ,--/ ,--0
%al$ a*s$
mii lei
6
%al$ a*s$
mii lei
6
%al$ a*s$
mii lei
6
%al$ a*s$
mii lei
6
S.C.Comcerea.
Te.eorman
7>B=>888 >=;ED 7D8A>888 <;E7 >DB=8888 B;B8 DAB>8888 B;7A
S.C.Comcerea.
S.A. Giur!iu
7B=A888 D;AA 7<BE888 7;=B D7>8888 7;7A A>B8888 7;>8
S.C.Comcerea.
S.A. Ga.ati
77=8888 >;>8 7DAFB88 7;87 >=BA888 8;<> D<B8888 8;<7
Pro3ucatori
in3i&i3ua.i
>E<DF=E> AD;B8 78=EE>>DB EE;<> >>7ED7F88 B8;<D DF7BD8E88 B>;><
Lesa++re S.R.L. BEBA7> 7;F< 7A><BD= 7;7= >FB<888 8;<< =D8<888 8;=AD88 >;=8 7EA<D88 7;D7 D=>=A88 7;>F A>8BF88 7;7B
A&ico.a Im/e:
S.R.L.
EB>A88 7;A7 7DA=A88 7;87 >=BE888 8;<> D<B<888 8;<7
Me!aro.. S.A. B><B88 7;F8 7E><A88 7;>< D=8B888 7;>F A78>888 7;7F
Vina.coo. Ar!es DE7<B88 E;7F A<>=888 =;=7 B8>B888 >;<F 78>8<888 >;D>
So.aris S.A. E8=A7F 7;DF <E7>>B 8;E> >7BD888 8;B7 D<B7888 8;<8
TOTAL A7<>D<88 788;8
8
7D==DF=88 788;8
8
>E8<7>888 788;8
8
=D<E8<D88 788;88
Sursa 9 (a.ante.e ana.itice a.e +urni4ori.or S.C.Ve. Pitar S.A. intre >887%>88=
Princi/a.u. +urni4or este S.C.Comcerea. S.A. Te.eorman 3e .a care societatea se
a/ro&i4ionea4a cu materia /rima &ita.a 2 !rau.. In >887 societatea 3etinea
>=;EDS 3in tota.u. tran4actii.or; 3ar in >88> cunoaste o sca3ere a tran4actii.or cu
7A;8>S mai /utin 3ecat in >887; /entru ca in >88D sa inre!istre4e o &a.oare
re.ati&a 3e B;B8S si res/ecti& B;7AS in anu. >88=.
S.C. Comcerea.; S.A. Giur!iu si S.C. Comcerea. S.A. Ga.ati a/ro&i4ionea4a
societatea tot cu materia /rima; !rau.. Si in ca4u. acestor 3oua societati se
constata o sca3ere a tran4actii.or cu S.C.Ve. Pitar S.A.
In sc*im,; se o,ser&a o crestere a tran4actii.or cu /ro3ucatorii in3i&i3ua.i 3e .a
AD;B8S in >887 .a EE;<>S in anu. >88>; /entru ca in >88D sa inre!istre4e o
&a.oare re.ati&a 3e B8;<DS si in >88= 3e B>;><S.
Dintre /ro3ucatorii 3e materia.e au:i.iare; S.C.Vina.coo. Ar!es inre!istrea4a o
/on3ere mai mare in tota.u. tran4actii.or; &a.oarea acestora atin!an3 suma 3e
78>8<888 mii .ei in >88=; crescan3 cu F=B<>88 mii .ei +ata 3e anu. >887.
Printre criterii.e 3e ,a4a in a.e!erea +urni4ori.or 3e catre S.C.Ve. Pitar S.A. se
numara 9 ca.itatea /ro3use.or; 3at +iin3 +a/tu. ca in ca.itatea /ro3use.or o,tinute
se re!aseste ca.itatea materii.or /rime si a materia.e.or +o.osite C /retu. materii.or
/rime si materia.e.or care contri,uie in mo3 3irect .a +ormarea costuri.or
/ro3use.or o,tinuteC +aci.itatea unor ser&icii ?trans/ort; termen 3e /.ata; etc.@.
Sc*ema nr.=.78. )urnizorii !.C."el Pitar !.#.
!RAU
COMCEREAL
Te.eorman
COMCEREAL
Giur!iu
COMCEREAL
Ga.ati
Pro3ucatori
in3i&i3ua.i
MATERIALE AU)ILIARE
Sursa9 Sc*ema a +ost intocmita 3e autoare /e ,a4a ,a.ante.or ana.itice a.e +irmei.

Concurenta #$C$ %el Pitar #$A$
Concurenta /oate +i 3e+inita ca +iin3 com/etitia ce se 3es+asoara in economia 3e
/iata atat /e /.an nationa. cat si internationa.; intre +irme /ro3ucatoare;
comercia.e; ,ancare; etc. in &e3erea rea.i4arii unor /ro+ituri cat mai mari; /rin
/re4enta e:/resa /e cat mai mu.te se!mente 3e /iata si /rin maGorarea
&o.umu.ui !.o,a. 3e a+aceri
=<
3494.
493494 Petre Ma.comete ?coor3onator@ 2 Le:icon 3e maret intern si internationa.;
E3itura Hunimea; Iasi; 7<<=; /a!. E<.
#$C$ %EL PITAR #$A$
Lesa++re
S.R.L.
Intermeri3ian
S.R.L.
A&ico.a Im/e:
S.R.L.
Me!aro..
S.A.
Vina.coo.
ARGES
So.aris
S.A.
Concurenta re/re4inta trasatura esentia.a a economiei 3e /iata; moti& /entru
care aceasta este a/reciata ca +iin3 un sistem com/arati&. A!entii economici se
con+runta /entru a atra!e 3e /artea .or c.iente.a consumatoare /rin 3i&erse
meto3e 9 /returi mai con&ena,i.e; ca.itatea mai ,una a /ro3use.or si ser&icii.or;
uti.i4area intensi&a a /u,.icitatii; acor3area 3e con3itii mai +a&ora,i.e .a
&an4are
A8
3"94; etc.
Orice +irma care intentionea4a sa%si conso.i3e4e /o4itia /e /iata tre,uie sa
antici/e4e miscari.e concurentei; sa cunosaca cat mai mu.te in+ormatii 3es/re
aceasta.
E&i3ent; nu /oate +i &or,a 3e o a/reciere a acti&itatii unei intre/rin3eri +ara a%i
remarca articu.area cu com/onenta +un3amenta.a a me3iu.ui economic; si
anume concurenta.
Practic; aceasta inseamna core.area strate!iei 3e4&o.tarii; ec*i&a.enta cu
ca/acitatea 3e o+erta; cu strate!ia 3e /iata ce /resu/une 9 mentinere; crestere;
a3a/tare .a noi.e con3itii a.e acesteia.
In 3omeniu. 3e acti&itate a. societatii; concurenta este 3eose,ita; in s/ecia. /rin
3e4&o.tarea mici.or a+aceri; cu an&er!ura .imitata; 3ar semni+icati&e /rin /.asarea
acestora in 4one.e cu /otentia. comercia. su+icient 3e interesant /entru a o/era
/ro+ita,i..

Princi/a.ii concurenti ai S.C. Ve. Pitar S.A.9
(OROMIR IND S.R.L.
"9
DO(ROGEA S.A.
LOULIS INTERNATIONL #OODS ENTERPRISES
SNACK ATTACK
(ANEASA S.A.
MOARA (ACIU S.A. C.uG 2 Na/oca
MOPAN Sucea&a
COMPAN Tir!o&iste
In /re4ent se inre!istrea4a o e&o.utie /o4iti&a a cotei de piata 3etinuta 3e
societate in sensu. 3etinerii a a/ro:imati& 0-6 3in /iata 4ona.a 3is/oni,i.a.
Gra+icu. nr. =.>. Pozitia !.C. "el Pitar !.#.
Sursa 9 Ta,e.u. a +ost intocmit 3e autor /e ,a4a 3ate.or o,tinute 3e .a Ser&iciu.
Cercetare%De4&o.tare.
Concurentii societatii Ve. Pitar .a ni&e.u. Gu3etu.ui Va.cea sunt in !enera. +irme
care nu 3is/un 3e ca/acitati mari 3e /ro3uctie; ,rutarii 3e cartier; ,rutarii
am/.asate .a sate; etc.
Ta,e. =.7>. !ituatia vanzarilor de paine la nivelul udetului
Anii

Intreprinderi
,--. ,--, ,--/ ,--0
Cant$
vand$
&tone'
Cota
de
piata
&6'
Cant
vand$
&tone'
Cota
de
piata
&6'
Cant$
vand$
&tone'
Cota
de
piata
&6'
Cant$
vand$
&tone'
Cota de
piata
&6'
S.C.Ve. Pitar S.A. Rm.Vi.cea <<=>;8 A> 77A<<;A AE 7>BAE;8 FA 7D<7=;8 FA;>
S.C.(oromir S.A. Rm.Vi.cea =AB<;8 >= F78A;8 D8 =<=A;8 >A AB><;8 >E;D
S.C.A!ro3or S.R.L. Pausesti DB>;= > >8D;A 7 TTT TTT TTT TTT
S.C.Gimis S.R.L. Dra!asani 77=E;> F F78;A D A<D;= D =B>;< >;>
S.C. La (ucata S.R.L. (u3esti 7DDB;= E B7=;8 = A<D;= D =7B;D >
A.te intre/rin3eri 7E>7;8 < 787E;A A E<7;> = E87;7 D;D
TOTAL 7<7>8;8 788 >8DA8;8 788 7<EB8;8 788 >7D=A;D 788
Sursa9 Ta,e.u. a +ost intocmit /e ,a4a 3ate.or in+ormati&e a.e a!enti.or economici.
(u.etinu. statistic a. Gu3etu.ui Va.cea.
Gra+icu. nr.=.D. Concurenta in udetul "alcea
Sursa 9 Gra+icu. a +ost intocmit 3e autor /e ,a4a 3ate.or 3in ta,e.u. anterior.
Concurenta /e care o are societatea /e /.an .oca. este stimu.ati&a; ea
aGuta societatea sa se /er+ectione4e continuu si sa%si &a.ori+ice in mo3 e+icient
toate resurse.e /e care .e 3etine.
Pe /.an atat .oca. cat si Gu3etean S.C.Ve. Pitar S.A. Rm. Va.cea are ca /rinci/a.
concurent societatea (oromir S.A. care 3etine in /re4ent o cota 3e /iata 3e >ES
/e /.an Gu3etean.
Pon3erea /ro3use.or Ve. Pitar /e /iata /ro3use.or 3e /ani+icatie a crescut mu.t in
u.tima /erioa3a; S.C.Ve. Pitar S.A. +iin3 .i3er /e aceasta /iata in Gu3etu. Va.cea
a&an3 o cota 3e /iata 3e /este FAS; cota ce 3escrie un tren3 ascen3ent.
Numaru. 3e sa.ariati
6umarul de salariati
"1
3"14 repre%inta numarul persoanelor pre%ente sau nu la lucru care
isi des-asoara acti#itatea pe !a%a unor contracte de munca. Prin modul de de-inire,
numarul salariatilor, repre%inta un indicator de stoc, deoarece ne pre%inta numarul de
persoane existente la un moment dat.
"1
Pentru asigurarea compati!ilitatii cu indicatorii de -lux, numarul salariatilor se exprima
su! -orma de medie. Aa ni#el de intreprindere numarul de salariati se calculea%a
di-erentiat in -unctie de categoriile de personal si lungimea perioadei de anali%a.
Ta!elul nr. 4.1. Evolutia numarului de salariati la (.C.Vel #itar (.). in perioada
2+++,2++$
I0-%2#&'* 2888 2881 2882 2883 2884
6umarul de salariati
6' ;pers<
+7" 9"" 1"11 2129 219
;per
s<
KKK +9 "". .99 199
;L<
KKK 9,1 "+,2 49, +.9.
'ursa : 7#identa conta!ila sintetica.
$n perioada anali%ata numarul de salariati a a#ut o e#olutie po%iti#a in sensul cresterii,
ast-el in anul 2991 numarul de salariati a crescut cu +9 de persoane -ata de anul 2999,
adica de la +7" de persoane in 2999 la 9"" in 2991, repre%entand 9,1 L. 6umarul de
salariati a crescut si in anul 2992 cu ".. de persoane -ata de anul 2991, de la 9"" de
persoane in anul 2991 la 1"11 persoane in 2992. $nsa in 299 numarul de salariati a
crescut cu .99 persoane, de la 1"11 persoane in anul 2992 la 2129 persoane in anul 299,
repre%entand o crestere cu 49, L. $n anul 2994 numarul salariatilor a crescut cu doar
+,9.L , atingand #aloarea de 219 persoane.
Compania dispune de capacitati de productie si comerciali%are proprii, -ormate in pre%ent
dintr,un numar de 9 mori, 24 -a!rici ;din care una de !iscuiti, una de produse de patiserie
si 22 de paine<, +4 de maga%ine proprii plus alte cladiri. )ceasta do#edeste ca -irma si,a
di#ersi-icat o!iectul de acti#itate in timp, ceea ce a necesitat noi -orte de munca
speciali%ate, ast-el se explica cresterea numarului de salariati in perioada anali%ata.
Cresterea numarului de salariati a a#ut un aport semni-icati# la cresterea ci-rei de a-aceri
in perioada anali%ata.
(I(LIOGRA#IE
1. B#9+*: M.;. Marketing, 'ocietatea 'tiinta si Te0nica '.).,
Cucuresti, 2999
2. B#(#)*+: V. <2''*-.= .arketing, E3. Uranus; (ucuresti; >887
D.
B*)>0: M. Marketing, 7d. 7conomica, Cucuresti, 1999
4.
F('*+42): C Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, 7d.
'tiinti-ica si 7nciclopedica Cucuresti, 19+7
". F('*+42): C. Marketing, 7d. $ndependenta 7conomica, 1997
.. F('*+42): C. <2''*-= Marketing, 7d. /arketer, Cucuresti, 1992
7.
G>%&#: A Marketing mix: Produsul, $dei de a-aceri, nr. 2I1994
+.
G)4&: M. !naliza economico-financiara, 7ditura
$ndependenta 7conomica, 299
9. K'&(+*: P>. Management - Marketing, 7d. Teora, Cucuresti,
1997
78. 2otler7 Ph$7 8aider7 +$8$7
Rain7 I$
.arketingul locurilor; E3. Teora; (ucuresti;
>887
77. 2otler7 Ph$7 #aunders7 3$7
Amstrong7 !$7 9ong7 %$
Principiile marketingului; E3. Teora; (ucuresti;
7<. Coriolan7 M$ &coord$' Contabilitatea financiara; E3. In3e/en3enta
Economica >888
1.
P#&*%2>+: D. Marketing industrial, 7d. 7xpert, Cucuresti 1994
7=.

P%4&'(: G>. M. Marketing, 7d. :undatia >omania de /aine,
Cucuresti 1999
7A. Pistol7 !h$7 Asandei7 M$7
Enache7E$7 Ciochina7 I$7
Iordache7 C$
.arketing; E3. In3e/en3enta Economica;
Pitesti; >887
7F.

P(#&%4: M. "retul si formarea lui, 7d. 7conomica , Cucuresti ,
1997
17. P)%): A(. Management. !nalize si studii comparative, 7d.
$ndependenta 7conomica, Pitesti, 299
1+. P)%): A(. Management international tratat, #ol $O$$, 7d.
$ndependenta 7conomica, Pitesti, 299
19. / / / / / &videnta interna a S.C. VEL PITAR S.A.
>8. : : : : :
/egulament de organizare si functionare al
S.C. VEL PITAR S.A.
>7. : : : : :
#evista de "anificatie, $%%&'$%%(

Vel Pitar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vel Pitar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare Marketing Protectia muncii Resurse umane

PREZENTAREA ACTIVITATII S.C. VEL PITAR S.A. PRIN PRISMA

S-ar putea să vă placă și