Strategii de dezvoltare a

turismului rural din

România
Bianca Adalinean
Andra Cătinaş
Vlad Iuliu Dan
I.M.A.P.A. IV, Grupa 1
 Turismul rural a fost practicat în România
multa vreme în mod neorganizat, rezultând din
necesitatea turiştilor de a găsi un mod de
cazare accesibil şi cu un grad de confort mai
ridicat decât în cazul campingurilor sau
cabanelor, în timpul vacanţelor lor.

 Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei

organizări a acestor spaţii de cazare, prin
omologarea şi clasificarea lor.
 Primele forme ale turismului rural organizat au apărut în
zona Rucăr-Bran, ulterior înfiinţându-se şi ANTREC.
După apariţia acestei organizaţii, în fiecare judeţ au fost
omologate gospodării şi a apărut concurenţa, bazată în
special pe resursele naturale ale zonei, pe atracţiile
oferite turiştilor.

 Ca urmare a acestor transformări şi a tendinţei de

modernizare şi perfecţionare a activităţilor turistice
rurale, turismul rural a ocupat şi ocupă un loc important
în oferta turistică din ţara noastră, reprezentând pentru
mulţi dintre noi o alternativă atractivă în vederea
petreceri vacanţelor şi concediilor.
 Pentru a face faţă schimbărilor ce se produc în mediul în
care acţionează, în dezvoltarea turismului rural din
România este necesară elaborarea unor strategii. Alegerea
strategiilor de dezvoltare a turismului rural înseamnă a
alege o cale care duce de la o condiţie - “prezentul” la
una diferită - “viitorul”.

 Punctul de pornire în dezvoltarea turismului rural din

România poate fi identificat apreciind situaţia, resursele
şi capacităţile actuale ale turismului rural.

 Deoarece dorim să aplicăm o gândire strategică,

întrebările de bază sunt:
Ce dorim să realizăm?
Încotro vrem să ne îndreptăm?
Când vrem să ajungem acolo?
 Răspunsul la aceste întrebări nu poate fi dat decât printr-o
abordare a viitorului, prin stabilirea obiectivelor de bază a
turismului rural pe termen mediu şi lung.

 Obiectivele de bază a turismului rural pe termen mediu şi

lung ar putea fi: valorificarea spaţiilor agricole, resurselor
naturale, patrimoniului cultural, tradiţiilor săteşti,
produselor agricole, realizarea schimburilor între
veniturile urbane şi cele rurale, crearea directă şi indirectă
a locurilor de muncă, îmbunătăţirea infrastructuri. Există
o serie de motive economice, sociale şi culturale care
recomandă dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone
rurale ca şi stimulator al economiei rurale.
 Strategiile de dezvoltare a turismului rural trebuie
să ţină seama şi de aspectul concurenţial, va
determina avantajele turismului rural sub aspect
concurenţial, ţinând seama de comportamentul
clienţilor (turiştilor) faţă de produsele sale.
Strategiile vor stabili motivele pentru care clienţii
cumpără produsele şi serviciile turismului rural:
produs unic, de calitate, preţuri scăzute, standarde
privind nivelul serviciului către clienţi, imagine
bună a turismului rural etc.
 Strategiile urmăresc păstrarea clienţilor (turiştilor)
actuali şi atragerea în viitor într-o anumită măsură a
clienţilor (turiştilor) potenţiali.

 În cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului

rural din ţara noastră este necesară determinarea zonelor
prioritare ce trebuie avute în vedere în perioada imediat
următoare, ţinând seama de oferta potenţială şi de
categoriile cererii turistice ce ar putea fi satisfăcute prin
valorificarea ofertei existente.

 Există o serie de motive economice, sociale şi culturale

care recomandă dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone
rurale ca şi stimulator al economiei rurale.
 Pentru dezvoltarea turismului rural din
România propunem următoarele tipuri de
strategii:

 Strategii organizaţionale ;

 Strategii concurenţiale;

 Strategii funcţionale.
 Strategiile organizaţionale prin care se
precizează direcţiile majore de dezvoltare şi
cum vor fi gospodărite resursele necesare.
Dintre principalele tipuri de strategii
organizaţionale (strategii de creştere, strategii
ale stabilităţii, strategii de descreştere, strategii
combinate) vom alege strategiile combinate
deoarece turismul rural este o organizaţie
complexă, de dimensiuni mari.
Strategiile organizaţionale:

 Strategii de creştere:
– realizarea investiţiilor suplimentare;
– dezvoltarea produsului turistic prin îmbogăţirea ofertelor cu servicii
suplimentare (plimbări cu ATV+ul, transport cu mijloace tradiţionale);
– extinderea activităţilor în domenii conexe prin alte domenii care pot fi
asociate cu turismul rural (utilizarea eficientă a terenului agricol);
– promovarea unor activităţi care se diferenţiază substanţial de activităţile
tradiţionale (posibilitatea de tratamente SPA);

 Strategii de stabilizare:
-vor fi adoptate zonelor în care se doreşte păstrarea statutului dobândit;

 Strategii de descreştere:
-eliminarea unor servicii pentru reducerea cheltuielilor inutile;
-simplificarea structurii personalului angajat din structurile de primire
turistice (posibilitatea de angajare sezonieră);
-lichidarea unor pensiuni turistice în zonele în care acestea sunt prea multe.
 Strategii concurenţiale, prin cele trei forme:
 Dominarea globală prin preţuri:
-produsele şi serviciile turistice din zona rural să stabilească
preţuri mai mici decât cele ale concurenţilor.
 Etalarea produsului sau serviciului:
-creara produselor unice, din diferite zone turistice (obiecte
prelucrate din lemn din zona Maramureşului).
 Concentrarea asupra unui anumit segment de piaţă:
-turismul rural să satisfacă cerinţele unui anumit segment de
piaţă mai bine decât concurenţii.
Strategii funcţionale:
– precizarea acţiunilor prin care vor fi înfăptuite obiectivele
concurenţiale prin prezentarea planurilor de afaceri sau a
broşurilor cu pachetele oferite.
 Pentru dezvoltarea turismului rural din România
propunem şi următoarele strategii:

– îmbunătăţirea standardului capacităţii de cazare;

– amenajări şi activităţi suplimentare la standard internaţional atât
în cadrul staţiunilor, cât şi în regiuni;
– restaurarea monumentelor şi a altor puncte de interes turistic
pentru a organiza circuite de o zi;
– conservarea vechile centre istorice şi satele care ar putea
reprezenta puncte de interes turistic;
– protejarea drumurilor pitoreşti şi a circuitelor turistice
împotriva unor amenajări inadecvate şi neatractive;
– monitorizarea poluării la amplasamentele litoralului;
– îmbunătăţirea aspectului general al staţiunilor, satelor şi
împrejurimilor rurale;
 Pentru dezvoltarea turismului rural din România propunem şi următoarele
strategii:

– îmbunătăţirea materialelor oferite spre vânzare turiştilor în muzee,

identificarea vestigiilor arheologice, marcarea, explicitatea şi
prezentarea lor în documente adecvate;
– organizarea unor companii de informare şi promovare a agroturismului
şi a turismului rural;
– crearea şi promovarea produselor turistice cu specific regional;
– existenţa unor meşteri populari capabili să trasmită cunoştiinţele lor
tinerilor;
– infrăţirile dintre comunele din regiuni cu cele din alte ţări;
– crearea unor facilităţi pentru localnici şi tinerele familii pentru a nu
părăsii zona rurală;
– stabilirea domiciliului în mediul rural a populaţiei salariate din mediul
urban;
– renovarea unor clădiri tradiţionale din zonele rurale şi introducerea lor
în circuitul turistic;
– dezvoltarea activităţii piscicole, acvaculturii, apiculturii, cultivării
ciupercilor şi prelucrării fructelor de pădure şi a plantelor medicinale;
– înfiinţarea campusurilor preuniversitare în mediul rural.