Raport privind posibilitatile de dezvoltare a ecoturismului in zona localitatilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costesti, Maldaresti, Vaideeni

Programul: Parteneriat pentru Dezvoltare Economica Locala

Autor: Paul Iacobas, paul@apuseniexperience.ro Data: 30.11.2005

1.0 INTRODUCERE 1.1 Scopul raportului Acest raport se doreste a fi un document suport, care sa poate fi utilizat in procesele de planificare si de management al turismului in natura si al ecoturismului in zona tinta. Prezentul raport arata viziunea autorului asupra dezvoltarii ecoturismului in zona si este un document cu caracter de recomandare, supus oricaror sugestii pentru imbunatatire. Beneficiarul raportului este Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala Bucuresti (FPDL), cat si administratia locala si societatea civila din localitatile: Horezu, Polovragi, Costesti, Novaci, Maldreti, judeele Vlcea i Gorj. 1.2 Metodologie In perioada 12-14 octombrie 2005, autorul, insotit de un membru al staff-ului FPDL (Ancua Vameu) a efectuat o vizit n localitile int cu scopul de a identifica potenialul zonei n ceea ce privete dezvoltarea turismului n natur i a ecoturismului. Au avut loc ntlniri cu membri ai consililor locale i primari din localitile Novaci, Horezu, Polovragi i Costeti, funcionari publici, reprezentani ai ONG-urilor, meteri populari, ofertani de servicii turistice. De asemenea, au fost vizitate cele mai reprezentative obiective turistice naturale i culturale din zon: mnstirile Hurezi, Polovragi i Bistria, culele din Mldreti, cheile Olteului, cheile Bistriei, zona de intrare n Parcul Naional Buila Vnturaria, micro-staiunea de iarn Rnca, satul Olari, satul Pietreni i zona Vf. lui Roman (Munii Cpnii). 1.3 Structura raportului Raportul este structurat n 4 mari capitole, doua referitoare la analiza turismului n zona int, completat de o analiz a tendinelor n turismul n natura la nivel naional i internaional, urmtoarele dou capitole abordeaz dezvoltarea turismului n natur i a ecoturismului. De asemenea raportul contine cateva fise de proiect ce se pot dezvolta in regiune pe domeniul turism in natura si ecoturism. 2.0 Situatia actuala din punct de vedere al dezvoltarii ecoturismului in zona tinta (3 pag) 2.1 Infrastructura Infrastructura generala rutiera este relativ bine dezvoltata, existand drumuri locale si judetene care leaga zonele de interes turistic cu drumurile nationale, drumuri care se afla in general in stare buna. Zona nu dispune de infrastructura de cale ferata, insa este legata prin linii de autobuze si autocare cu majoritatea centrelor urbane majore din Oltenia, Muntenia si Transilvania.

Infrastructura de canalizare si apa este relative bine dezvoltata doar in mediul urban, lipsind in mare parte ain cel rural (mai ales canalizarea). In viitor, infrastructura de canalizare si racordare la apa va conditiona dezvoltarea de servicii turistice de calitate, fiind necesare proiecte de investitii in acest domeniu, proiecte ce pot fi cofinnatate atat prin fonduri de preaderare cat si prin intermediul viitoarelor fonduri structurale. Zona dispune de cateva trasee turistice marcate (majoritatea in zona Parcului National Buila Vanturarita si in masivul Parang), neexistand insa servicii de informare turistica, agrement, centre de inchiriere echipement, ghizi locali (cu exceptia complexelor muzeale culele din maldaresti, manastirile Hurezi, Polovragi, etc) 2.2 Serviciile de cazare si alimentaie public Zona dispune de un numar mic de pensiuni, majoritatea de 2 margarete. Din informatiile pe care le detinem, nici una din pensiunile existente nu utilizeaza specificul local (arhitectura, amenejare interioara, mancare traditionala). Gradul lor de ocupare este mic fata de potentialul zonei, demonstrand ca circulatia turistica in zona este destul de redusa, sau ca turistii care vin in zona raman destul de rar peste noapte, preferand alte locatii pentru cazare. Restaurantele sint putine ca numar, nu utilizeaza specificul local in meniuri sau in amenajarea interioara si exterioara, sint deservite de un personal slab instruit si neatent. Nu exista meniuri in limbi straine iar atmosfera (muzica, ambianta) este fara personalitate. 2.4 Capitalul natural al zonei si capitalul cultural Zona dispune de un capital natural si cultural deosebit de valoros in context national si european. Astfel, se remarca prezenta reliefului carstic (inclusiv carstul impadurit): Cheile Oltetului, Cheile Galbenu, Cheile Bistritei, Masivul Buila Vanturarita, pesterile (Muierii, Liliecilor, Polovragi, etc), arii naturale protejate: Muzeul Trovantilor, Parcul National Buila Vanturarita; manastiri si cule (Hurezi-patrimoniu UNESCO, Arnota, Bistrita, Polovragi); arhitectura traditionala- case traditionale in Pietreni, mori de apa, culele oltenesti; mestesuguri (tesaturi- scoarte, olarit-celebra ceramica de Horezu, rudarit, icoane pe sticla, etc) . Capitalul natural si cel cultural sint relativ bine conservate, neexistand interventii umane majore, cu mici exceptii. Din pacate, concesionarea unor terenuri in imediata vecinatate a unor zone naturale de exceptie (ex. Ranca, pe viitor Cheile Oltetului sau Vf.lui Roman) sau infrastructura de slaba calitate (drumuri neintretinute- ex. drumul spre satul Olari) sint amenintari majore, care vor putea distruge iremedial un peisaj natural, de o mare valoare naturala, culturala dar si economica.

Ecoturismul, turismul in natura si turismul rural sint alternative de dezvoltare a turismului de masa sau a turismului de tip case de vacanta, aducand pe langa conservarea capitalului natural si cultural si resurse financiare mai mari si pe teremen mai lung. 2.5 Programele existente in zona de turism in natura si ecoturism Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2-3 zile si nu vin prin intermediul unui program organizat de catre o agentie sau un touroperator. In acest moment zona nu este vanduta in mod organizat in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. Turistii care vin in zona practica activitati de speoturism (vizite de pesteri amenajate), drumetie (mai ales in zona Parcului National Buila Vanturarita), escalada (Cheile Oltetului, Cheile Galbenu, Cheile Bistritei, Parcul National Buila Vanturarita), vizite culturale de scurta durata (manastirile Hurezi, Bistrita, Arnota, Polovragi, culele din Maldaresti, schitul Pahomie, Patrunsa, mestesuguri: olarit in Horezu sau rudarii, etc). Programul de turism de aventura Romania Gorj Adventure (www.turismaventura.ro ), atinge zona tinta partial, limitandu-se deocamdata doar la zona gorjeana si cu accent pe activitati de aventura si team building, activitatile soft de turism in natura sau ecoturism fiind promovate doar tangential, ca si activitati complementare pentru cele de aventura. Avand deja o imagine pozitiva si un portofoliu consistent de clienti, programul RGA, in cazul in care ar introduce si activitati de turism in natura si ecoturism care sa cuprinda pe langa arealul Gorj si cel valcean, ar putea deveni un instrument activ pentru dezvoltarea turismului in zona, oferirea de oportunitati economice comunitatilor locale din zona si sprijin pentru conservarea naturii. 2.6 Promovarea turistica existenta In acest moment zona turistica Horezu si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente: pe site-urile www.horezuonline.ro, www.valcea-turism.ro, www.valceaturistica.ro cat si portalurile de turism nationale : www.turism.ro, www.infoturism.ro, www.antrec.ro, www.ici.ro, etc in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica) prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare: pliante de promovare realizate de catre FPDL sau de catre Asociatia Kogayon, etc

Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii. Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe, contribuie la o circulatie turistica relativ redusa, la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei. 3.0 Analiza situatiei nationale si internationale in domeniu 3.1 Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei In Romania, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate de catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul Actiuni combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni, implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism axate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale. In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele zone: - Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca) - parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc) - Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc) - Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, biciclete, etc) - Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc) - Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc) - Bucovina ( turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna, drumetii tematice, etc) Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor turoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai importanti turoperatori romani care vand programe

de ecoturism in acest moment sint: Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan cel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani programe de turism in natura : Tiriac Travel, Paralela 45, Jinfo Tours, Perfect Tour, Trnasilvania Tour, etc. Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din Romania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii i turism n Romnia ntre asociaii de turism, organizaii neguvernamentale de dezvoltare local i conservarea naturii, proiecte de conservarea naturii i agenii de turism. In acest moment AER are peste 20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism. Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism i a dezvoltrii ecoturismului n vederea sprijinirii conservrii naturii, a dezvoltrii durabile a comunitilor locale din zonele cu valori naturale i pentru creterea calitii serviciilor legate de ecoturism, ct i promovarea naturii ca element esenial al imaginii turistice a Romniei. Mai multe detalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro. 3.2 Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc: Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona: Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea tarii Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica europeana Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, identitate culturala, etc Legislatia privind ariile naturale protejate , inclusiv implementarea Retelei Natura 2000 in Romania

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002): Imagine generala neconcludenta si incoerenta Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti Infrastructura generala si specifica Acces limitat la informatii turistice de calitate Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate)

Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate) Securitatea calatoriilor si securitatea in general Stabilitatea politica Sistemul financiar insuficient dezvoltat Birocratia Lipsa de parteneri de incredere Nivelul preturilor raportat la calitate Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc)

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania: Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 (Organizatia Mondiala a Turismului, 1998) Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de calatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth International, 1998). Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002) Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca (Eagles si Higgins, 1998). Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspunde nevoilor specifice) (McArthur, 1998). Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si impact redus in mediu (Mc Arthur, 1998) Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de etica si turism responsabil (Goodwin, 2001). Viitorul pentru turismul din Romania (2005) concluziile atelierului ANT/GTZ: Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, turism activ, turism in natura Rezervarile online sint in crestere Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala Interest major in turismul de sanatate si odihna Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza turisti de acest fel

Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate autentice Trebuie sa vezi, simti sis a mirosi ca esti in Romania Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc

4. Recomandari privind dezvoltarea turismului in natura si a ecoturismului in zona tinta 4.1 Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile ecoturismului Turismul legat de natura: Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea zone/arii protejate) Conditii: Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural; Trebuie sa existe o cerere turistica. Ecoturismul: Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor protejate; marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale; caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici; minimalizarea influentei negative asupra mediului Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002) Au varste cuprinse intre 30-59 ani Au o educatie peste medie, in general universitara Au venituri peste medie

Ecotouristii doresc: Servicii de calitate Ghizi locali profesionisti Grupuri mici (max 15 pers) Programe educative Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale Zone linistite, neaglomerate Cazare de calitate, insa nu de lux, curata Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre conservarea naturii)

Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile locale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea peisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sa invete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa.

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare:
1. Focalizare pe zone naturale Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului. 2. Interpretarea produsului ecoturistic Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in zona. 3. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra naturii. 4. Contributie la conservarea naturii Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia catre organizatiile de conservare). 5. Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale.

6. Gradul de satisfacere a turistilor Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor. 7. Marketing corect Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor.

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Natures Best, sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia. Din perspectiva noastra, aceste principii trebuie sa fie puse in practica atat de cei ce dezvolta produse ecoturistice, cat si de cei ce planifica dezvoltarea unei zone pe baza de ecoturism. De asemenea, ecoturismul in zona trebuie pus in directa legatura cu: reteaua de arii naturale protejate din zona: Cheile Oltetului, Pestera Polovragi, Cheile Bistritei, Pestera Liliecilor, Parcul National Buila Vanturarita si cu viitorul Parc National Parang pesterile amenajate pentru turism: P.Muierii, P.Polovragi, P.Liliecilor

4.1 Avantajele competitive ale zonei Horezu si imprejurimi fata de alte zone In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata de alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancare traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare. Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii autentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, Cheile Bistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate

10

mare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile Arnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale. Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona Horezu si imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei.

Elementele principale de atractie a Romaniei, ca destinatie ecoturistica, percepute de catre piata olandeza (Blumer,2002)
100

92
90

84

Clasificare de la [0...100]

83

82

82

81

80 70 60 50 40

79

78

77 72 68 58

Attractiveness
56 51 48

4.2 Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor turistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de

30 %

on s po p U u nf la ra tio D an gm n ub en e te D d el na ta tu D r iv al er fo se re H st an um H d o an st sp rik -n ita at in lit g ur y la e 12 nd r e ,0 l s a ca 00 tio pe n ca (tr Tr ve a ad s d L iti ar (s iti on ge om on s) al bi e od un fo od iv iq er ue m si ad in ty e th of e w na or tu ld ra ) lp ro d uc O ld ts C hr M is ys tia te ni ry ty tra di tio H ns ea w or l i n ld g un he iq rb ue s sa lt re lie f re

d" na t ou ch e ity "U nt nt ic Au th e of Eu ro p ea n

of la rg e ca

rn iv o

tra di ti

ur e

11

limitele si de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea. 4.3 Dezvoltarea de programe turistice: Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: - drumetii tematice - speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate) - turism ecvestru (cu cai) - turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai) - observarea pasarilor -observarea animalelor salbatice - tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri - turism stiintific (studiul unor plante si animale) - cicloturism - schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang) - drumetie de iarna - tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc) Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta mestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc) Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informare turistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a ofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice. 4.4 Marketing-ul si promovarea

12

 Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie pregatita sa-l cumpere (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002) Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de calatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru marketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce pietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei Horezu si imprejurimi va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.. In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intrun mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli. Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei (in curs de elaborare). 4.5 Calitate Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la nivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica, licente si brevete, etc).

13

In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram important sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul Eco-certified, implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de certificare turistica, se axeaza pe certificarea : - destinatiei turistice - pachetelor turistice (tururi) - cazari Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor zona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii de cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau excursii. 4.6 Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii O comunitate este viabil n msura n care populaia ei stabil i de vrst activ i poate asigura existena prin activiti desfurate n cadrul localitii respective sau la distane rezonabile de aceasta (Alua, 1998). Contextul actual n care se afl comunitile rurale din zona tinta reprezint oarecum un paradox n planul culturii au fost abandonate o sum important de tradiii, oamenii s-au adaptat modernitii, n timp ce ocupaia de baz a rmas agricultura, care se practic dup metode traditionale, n limitele subzistenei. n profunzime, mentalitatea este nc tradiionalist, chiar dac n majoritatea localitilor exist reea de televiziune i telefonie modern. Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la : conservarea naturii (prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea economica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirect a unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si la dezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare de prietenii, schimburi de informatii si tehnologii). Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare cat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui demers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza daca dorecs sau nu doresc o asemenea dezvoltare. 4.7 Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si turismului in natura in zona Horezu si imprejurimi

14

a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de mine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care sa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, etc) b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de servicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile) d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si viitoare e ) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona turistica si fidelizarea vizitatorilor f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si patrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 30 de persoane i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii j) l) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze cultura si specificul zonei m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele din Maldaresti) n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice majore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv turistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, Tg.Jiu, ) o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona la minim 2 targuri nationale de profil q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si distribuirea lui pe canele TV nationale r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice importante s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism

15

t)

Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si marcarea lor corespunzatoare in teren

u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta pentru cele existente v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar si logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei 5.0 Concluzii Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Horezu si imprejurimi are atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de existente durabile in zona tinta. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale, economice si de mediu. 6.0 Bibliografie A. B. C. D. E. Blumer Andrei- Romania tourism destination image facing the Dutch market perception (2002) www.wto.org www.mturism.ro www.eco-romania.ro The Enciclopedia of Ecotourism, Cabi Publishing, 2001

16