Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Capitolul I - Turismul balnear prezentare generala
Capitolul II Prezentarea cadrului general al statiunii
2.1. Asezare
2.2. Scurt istoric
2.3. Relief
2.4. Flora si fauna
2.5. Clima
2.6. Accesibilitate
2.7. Infrastructura
2.8. Cadrul soci-economic
Capitolul III Analiza potentialului touristic
3.1. Factori naturali de cura
3.2. Indicatii terapeutice
3.3. Tipuri de proceduri
3.4. Obiective turistice din statiune
Capitolul IV Prezentarea ofertei turistice
4.1. Reteaua de cazare
4.1.1. Grand Hotel Balvanyos 4****
4.1.2. Pensiunea Cetate 3***
4.1.3. Pensiunea Transilvania 3***
4.1.4. Pensiunea Istvana 3***
4.2. Reteaua de alimentative publica
4.3. Baza de tratament
4.4. Posibilitati de agreement
4.5. Grad de valorificare
Capitolul V Plan de dezvoltare 2011-2015
Bibliografie
Anexe
Capitolul I
Turismul balnear prezentare generala
Turismul balnear poate fi cosiderat cel mai vechi tip de practicare a activitatilor turistice.
Necesitatile legate de refacerea si tratament au determinat oamenii sa caute efectele
binefacatoare, tamaduitoare ale apelor termale si minerale, ale namolului si ale curei
heliomarine, inca din antichitate. Sunt cunoscute vechile statiuni cladite de Imperiul Roman in
Romania-Baile Herculane (Herculanum) si Geoagiu-Bai (Gennisa).
2
Inca din cele mai vechi timpuri , izvoarele de ape minerale si termale, namoluri
terapeutice au fost valorificate initial prin mijloacele rudimentare, pentru ca oferta statiunilor
balneare in prezent sa fie deosebit de diversificata si destinata atat turismului social si de masa,
cat si celui de lux.
Romania datorita asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei
pamantului, dispune de o mare bogatie de factori naturali de ape minerale, mofete, namoluri,
lacuri terapeutice - raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii. In Romania
exista aproape toate tipurile de ape cunoscute - oligominerale, alcaline, alcalino-feroase,
carbogazoase,
feruginoase, arsenicale,
clorurate-sodice,
Capitolul II
Prezentarea cadrului general al statiunii
2.1. Asezare
Statiunea balneoclimaterica permanenta Balvanyos, este situata pe versantul sudic al
muntilor Bodoc in curbura carpatilor la o altitudine de 840m-950m. Datorita calitatilor
terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanetilor post vulcanice prezentate sub forma
de mofete, statiunea ofera oaspetilor conditiile unei vacante si peisajul atragator al muntilor din
imprejurimi si excelente posibilitati pentru tratamente.
Datorit rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bioxid de carbon si de
hidrogen sulfurat au favorizat aparitia a mai multor izvoare de ap mineral. Multumit
compozitei lor chimice sunt remarcabile in cure de but, in tratamentele afectiunilor stomacale si
intestinale; folosite in bile uscate cu gaz, adic in mofete, se dovedesc a fi factori curativi
naturali pentru cei suferinzi de afectiuni de cord si ale sistemului vascular. Aici, atat apa, cat si
gazul au radioactivitate natural relativ mare. Linistea, aerul ozonat si bogat in ionuri negative
transform statiunea intr-un El Dorado al turistilor care prefera concediul linistit la munte.
altitudine: 840m-950m
climat:moderat, tonic, stimulant
temperatura : lunile de vara 25-32 :luni de iarna -5 -19
nebulozitate: redusa
aer: puternic ozonat
2.3. Relief
Teritoriul judetului include in limitele sale o unitate geomrfologica foarte complexa, cu
pronuntate diferente de altitudine si masivitate, rezultate din miscarile tectonice, distingandu-se
doua zone bine conturate, depresionara si muntoasa.
Zona de munte
Muntii ocupa mai bine de jumatate din suprafata judetului si au varfurile tesite si sunt
acoperiti in marea lor majoritate de paduri.
-
Muntele Cucului.
Muntii Bodoc se afla in partea nord-centrala a judetului, intinzandu-se intre Tusnad si
Anghelut pe o lungime de 30 km, cu inaltimi intre 800 si 1.100 m, unele depasind aceste
inaltimi : Sorocul Lung-1.170 m, Boboc-1.193 m, Varful Padurii-1.213 m, Sarheghi-
Covasnei cu 1.369 m.
Muntii Buzaului
6
Muntii Intorsurii sau Clabucetele Intorsurii, au altitudini mai reduse doar cateva culmi
depassind 1.000 m: Varful Chirusul Mare-1.012 m, Varful Catcut-1.079 m. si Varful
Tistas cu 1.167 m.
Bazinetul Comandau
Zona depresionara
-
si Baraolt.
Depresiunea Sfantu Gheorghe delimitata de Muntii Baraolt, Bodoc si Culmile
Fauna este foarte variata, gratie multimii biotopurilor intilnite din valea Oltului pana pe varful
muntelui, alcatuita din specii de mamifere, pasari, reptile si amfibieni.
2.5. Clima
Judetul Covasna are o clima moderata, cu veri calduroase si ierni geroase. Temperatura
maxima absoluta de 39,3 grade a fost inregistrata in anul 1952 in localitatea Papausi iar minima
absoluta de -35,2 grade a fost inregistrata la Intorsura Buzaului in anul 1947. Climat moderat
subalpin cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 6C (16C in iulie si
-6C in ianuarie). Precipitatiile au un regim mediu de 860 - 900 mm. Vanturile sunt slabe,
datorita adapostului oferit de catre muntii inconjuratori.
2.6. Accesibilitate
7
rutier: Bucuresti - Brasov (E 60) - Miercurea Ciuc (DN 12), ramificatie in comuna Bixad (17
km); Bacau - Tg. Secuiesc, ramificatie spre Balvanyos (24 km)
feroviar: Gara Tusnad pe linia Bucuresti - Baia Mare
2.7. Infrastructura
Statiunea Baile Balvanyos dispune de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii
pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala,
instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, fizioterapie, inhalatii si
aerosoli, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala.
Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri
mecanice, terenuri de sport, cinematograf,biblioteca, club etc. Formate prin patrunderea apelor
de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de
unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Balvanyos si-au micsorat debitul natural in
urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834.
Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase
intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru
relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu
apa termala in aer liber.
2.8. Cadrul socio-economic
Judetul Covasna are o suprafata de 7.544 km2 are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 in
functie de suprafata si locul 13 dupa numarul locuitorilor, intre cele 41 judete ale Romaniei.
Din punct de vedere administrativ, judetul Covasna are o retea densa de asezari,
cuprinzand zece orase, din care patru municipii, cu 21 de localitati componente, 90 de comune,
din care trei suburbane si 435 de sate.
Capitolul III
Analiza potentialului turistic
Capitolul IV
Prezentarea ofertei turistice
4.1. Reteaua de cazare
4.1.1.Grand Hotel Balvanyos 4****
Localizare: Baile Balvanyos - langa lacul Sf Ana
Departe de agitatia citadina, pierdut in padurile ce inconjoara Lacul Sf. Ana, Best Western
Balvanyos Conference Hotel & Spa 4**** se bucura de un cadru natural care imbina linistea si
aerul proaspat ale peisajului montan cu valoarea de exceptie a resurselor terapeutice.
Locuri de cazare in Grand Hotel Balvanyos 4**** - Baile Balvanyos: 112 camere
Tarife - 2011
Single: 185 RON/noapte
Double/2 persoane: 245 RON/noapte
Double in regim single: 195 RON/noapte
Junior Suite - 2 persoane: 295 RON/noapte
Presidential Suite - max 4 persoane: 495 RON/noapte
* tarifele de cazare includ micul dejun (tip continental pentru individuali, bufet suedez pentru
grupuri)
Facilitati - Servicii: TV cablu, Serviciu de trezire, Room service, Balcon, Fier de calcat
disponibil, Mini bar, Paturi suplimentare disponibile, Restaurant, Breakfast Continental gratuit,
Loc pentru Cocktail-uri, Concierge, Seif, Centru de Fitness, Sauna, Jacuzzi, Masagerie, Tenis,
Sala de jocuri, Biliard, Publicatii periodice gratuite, Servicii medicale la cerere, 5 sali de
conferinta, Facilitati pentru conferinte - intalniri, Personal calificat pentru conferinte, Servicii
Catering, Casa de schimb valutar, Servicii de spalatorie - valet, Centru de afaceri, Serviciu de
fax/fotocopiere, Inchiriere de masini, Servicii de secretariat, Personal poliglot, Lift, Camere
pentru nefumatori, Parcare gratuita
Excursii:
11
5 ore)
- Baile Balvanyos - Izvorul Ibolya - Cetatea Balvanyos (punct galben, 1 ora)
- Balvanyos-Bai cu vitriol (punct rosu, 1 ora)
- Turia-Pestera Budos (punct albastru 1 1/2 ora)
- Pestera Gyilkos - Madartemeto - Buffogo - Baile Balvanyos (punct albastru, 5 ore)
- Lacul Sfanta Ana (crucea galbena, 3 ore)
Atractii Drumetii:
-
albastra, 5 ore)
Baile Balvanyos - Izvorul Ibolya - Cetatea Balvanyos (punct galben, 1 ora)
Balvanyos - Bai cu vitriol (punct rosu, 1 ora)
Turia - Pestera Budos (punct albastru 1 1/2 ora)
Pestera Gyilkos - Madartemeto - Buffogo - Baile Balvanyos (punct albastru, 5 ore)
Lacul Sfanta Ana (crucea galbena, 3 ore)
Atractii Drumetii:
-
Sejur 3 zile
22.04.2011 25.04.2011
380,00 RON / Pers
sau 90 Euro / Pers.
13
Sejur 3 zile
22.04.2011 25.04.2011
380,00 RON / Pers.
sau 90 Euro / Pers.
2. Case de vacanta
Trei case de vacanta, 4-4 camere, 8-10 locuri, pentru un total de 24-30 persoane
15
albastra, 5 ore)
- Baile Balvanyos - Izvorul Ibolya - Cetatea Balvanyos (punct galben, 1 ora)
- Balvanyos - Bai cu vitriol (punct rosu, 1 ora)
- Turia - Pestera Budos (punct albastru 1 1/2 ora)
- Pestera Gyilkos - Madartemeto - Buffogo - Baile Balvanyos (punct albastru, 5 ore)
- Lacul Sfanta Ana (crucea galbena, 3 ore)
Atractii Drumetii:
- Baile Balvanyos Targu Secuiesc 21 km
- Baile Balvanyos Covasna 44 km
- Baile Balvanyos Sfantu Gheorghe 47 km
- Baile Balvanyos Baraolt 48 km
- Baile Balvanyos Miercurea Ciuc 53 km
- Baile Balvanyos Brasov 80 km
16
17
alimentatiei publice apare astfel mai calt, pe langa elementele generale ale ei trebuie sa fie
introduce si anumite elemnte specifice.
Specifice pentru alimentatia publica in turismul balnear este existenta localurilor
spacializate in producerea de mancaruri diatetice si a produselor vegetariene. Din pacate, in
turismul actual, nu se acorda destul grija fata de aceste preferinte remarcate tot mai des de turistii
veniti la cura.
4.3. Baza de tratament
Turismul balneo-climateric si medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente paralel
cu dezvoltarea social economica a tarii noastre si cu cresterea si modernizarea structurilor de
primire pentru cazare, alimentatie publica, tratament si agrement in statiuni.
Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici: apa mineratla,
apa si namolul unor lacuri, emanatiile de gaze etc. factori raspanditi cu generozitate pe intraga
suprafata a tarii diferite zone climatice.
Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cura cu
factori terapeutici naturali si ale imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare moderne
care isi gaseste azi o findamentare stintifica pentru mai multe dinre metodele traditionale in mod
empric in trecut.
Oamenii din societatea moderna, supusi unui ritm de viata mai lent decat generatiile
precedente sunt soliciati in activitatile tot mai complexe, in conditiile industralizarii si
urbanizarii.
In societatea contemporana oamenii si-au modificatsubstantial modul de viata atat in ceea
ce priveste conditiile de munca, prin reducerea eforturlor fizice, datorita mecanizarii si
automatizarii proceselor de productie, prin desfasurarea activitatii in cele mai multe interprinderi
si institutii intr-un mediu confortabil; cat si din punct de vedere al conditiilor de locuit si altele.
Toate aceste aspecte stau in atentia medicinii timpurilor noastre, pentru a gasi remedii de
prevenire si combateri a cosecintelor rezultate din fenomenele sus amintite.
In asemenea conditii vacantele de sanatate si repectiv curele balneoclimaterice devin
parte integrala a sistemului de croitorie a sanatati, un instrument princare se pot realize oviectice
multimple si complexe.
Principala atractie a Bailor Balvanyos o reprezinta tratamentele balneare care se sprijina
pe apele termale din zona. Apele minerale termale din zona sunt ape bicarbonate, sulfuroase,
bogate I calciu, siliciu si oligometale.Temperatura la suprafat este de 48 de C, iar izvoarele recent
18
descoperite chiar depasesc acesta temperature. Debitul impresionant de 1,7 milioane de litri
zilnic asigura posbilitatea utilizarii lor in cantitati indestulatoare pentru tratament si divertsmet.
Baile de apa termala actineaza asupra organismului cu efecte tranchilizante asupra
durerilor, ca reabsorbire asupra proceselor cornice inflamatorii si ca factori de relaxare a
sistemului muscular. Sunt feciliatate astfel miscarile sub apa ale pacientilor, cu effect asupra
tegumentelor.componetele chimice ale apelor termale correlate cu ionii care se gasesc in aple
minerale actioneaza la nivelul pielii si asupra terminatiilor intradermice. Efectele benefice se fac
simtite si la nivelul stomacului prin reducerea secretilor gastrice si calmarea durerilor digestive.
Dintre indicatiile terapeutice cele mai folosite sunt tratrea problemelor inflamatorii
articulare, digestive, ginecologice.
Tratamentele ambulatorii terapeutice folosite la bazele de tratamet Baile Balvanyos sunt
in numar de 9 baze de tratamet, capacitatea totala a acestora este de 110000 de pacienti annual.
Se asigura un tratament balneo-fizioterapeutic si recuperator complex cu o gama larga cu
proceduri terapeutice si servicii clinice, precum cel radiologic, exploatari functionale, laborator
clinic.
4.4. Posibilitati de agreement
Agrementul poate fi definit prin asmblu mijloacelor si formelor capabile sa asigure
individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, si ea senzatia unei
satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta acesta acceptie evidentiaza,
pe de o parte varietatea actitvitatilor de agrement si multitudinea planuriolor pe care actioneaza,
iar pe de alta parte, faptul ca agrementul sa constituie ca un element fundamental pentru
satisfacerea nevoii turistilor ceea ce ii confera stautul de componenta de baza a prestatiei
turistice.
Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport, cazare,
alimentatie, agrement indeplineste,o serie de functii particularizate in raport cu cerintele
turistului sau la organizatorului.
19
2004(jud Covasna)
Total : 8001
Hoteluri: 7478
Hosteluri: 40
Moteluri: 173
Vile turistice: 239
Cabane turistice: 14
Pensiuni urbane: 40
Pensiuni rurale: 7
2005(jud Covasna)
Total: 7200
Hoteluri: 6657
Hosteluri: 40
Moteluri: 173
Vile turistice: 223
Cabane turistice: 14
Pensiuni urbane: 76
Pensiuni rurale: 17
Pensini agro-turistice: 10
4.5. Grad de valorificare
Locuri oferite turistilor, pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica :
In 2003 numarul total al locurilor de cazare a judetului Covasna era de 7983, iar in anul
2004 se observa o crestere a acestora pana la 8001 datorita cresterii numarului de turisti care
vizitau zona.
In ceea ce priveste numarul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2003 erau
7268 iar in 2004 se observa o crestere de pana la 7478. Tot in acest an apar hostelurile cu 40 de
locuri de cazare si se diminueaza locurile in vilele turistice si in pensiunile urbane.
20
In 2005 totalul locurilor de cazare scade pana la 7200 micsorandu-se locurile de cazare
din hoteluri si marindu-se locurile de cazare din pensiunile urbane si cele rurale. Acest fapt s-a
datorat reorientarii turistilor inspre linistea oferita de zonele rurale in detrimentul luxului oferit.
Numar sosiri
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe
regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):
2004
2005
45283
45122
Nr.Turisti romani 38510
38290
Nr.Turisti straini 6771
6832
Anuarul turistic al Romaniei
Total
2006
38960
34510
5450
Sursa:
Analizand tabelul de mai sus se poate observa o scadere continua a numarului total de
turisti din 2004 pana in 2006 de la 45283 pana la 38960. In cadrul numarului de turisti straini se
observa o crestere a acestora din anul 2004 in anul 2005 cu. 61 turisti, dar se continua cu o
scadere a acestora in anul 2006.
Numar innoptari
Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,
pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):
Total
Nr. Turisti romani
Nr. Turisti straini
2004
2005
2006
235269
227242
185220
218646
209812
172498
16623
17430
12722
Sursa: Anuarul turistic al Romaniei
Se observa o scadere a numarului total de turisti din 2004 pana in 2006 cu 50059 turisti.
De altfel exista o discrepanta intre numarul de innoptari a turistilor romani si cei straini. Din
2004 in 2005 numarul turistilor straini creste dar din 2005 in 2006 respectiv 2007 observam o
scadere brusca.
Prin reteaua de hoteluri, Baile Balvanyos ofera 7000 de locuri de cazare, precum si bazine de
inot, stranduri in aer liber sau acoperite si aer curat.
21
Desi Baile Balvanyos este o statiune deosebita tot timpul se oberva o puternica
sezonalitate in fluxurile de turisti. Perioada de varf este 15 iunie - 25 august si perioada
sarbatorilor de iarna.
Pentru ca statiunea sa poata rezista concurentei si numarului mic de turisti cum sunt:
Organizarea de congrese, conferinte si asigurarea tuturor serviciilor necesare desfasurarii
lor inclusiv serviciilor de cazare, alimentatie si agrement pentru participanti
Asigurarea transportului gratuit al turistilor straini de la aeroport in statiune si inapoi
Organizarea de banchete, nunti, mese festive la cerere si asigurarea personalului calificat
necesar
Oraganizarea de excursii in zonele de atractie turistica din imprejurimi, precum si
asigurarea de ghizi.
Gradul de ocupare al spatiilor de cazare este mic, 40%, dar variaza in functie de sezon. In
lunile iunie, iulie, august, gradul de ocupare ajunge pana la 95% in unele hoteluri ale societatii,
dar in lunile de iarna gradul de ocupare abia ajunge la 10 15%.
Din datele oferite de S.C. Turism Alimentatie Publica Baile Balvanyos SRL, se poate
observa ca in lunile preferate de turistii straini sunt martie, aprilie, mai, septembrie si octombrie,
spre deosebire de turistii romani care prefera lunile iulie si august. Sejurul tiristilor romani este
puternic influentat de vacantele copiilor. De aici rezulta ca o buna parte din turisti romani vin cu
copii, deci de varsta medie.
Capitolul V
Plan de dezvoltare 2011-2015
23
Turismul curativ este legat in principal de turismul termal si zonele inalte cu ionizare si
ape minerale. Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe langa serviciul de baza, sunt
completate cu servicii conexe cum ar fi: tratament, sauna, strand, terenuri de sport, fitness,
wellness; formand in esenta un complex care sa satisfaca nevoile intregii familii, de la vindecare,
preventie pana la distractie.
In acest domeniu, judetul Covasna este puternic concurat de Polonia, Ungaria si Slovacia.
Grupul tinta
1) Valoarea terapeutica si specificitatea curei face ca principalul grup-tinta al turismului
curativ din Covasna sa fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel,
Ungaria, Italia, Austria, SUA, Franta si tarile scandinave, Cehia, Ucraina si foste tari iugoslave.
Pentru imbunatatirea succesului legat de acest grup tinta trebuie alocate resurse pentru
alcatuirea de programe complementare, o crestere a nivelului de cunoastere a limbilor
straine(germana, engleza) de catre personalul specializat.
2) Un alt grup tinta este vacela al turistilor din fostele tari socialiste. Numarul acestora a
scazut dupa 1990, datorita problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient,
sustinut cu materiale de promovare de calitate, redactate in limbile nationale, pentru a creste
interesul acestei categorii, in special pentru capacitatile din marile hoteluri.
3) Turistii din tara reprezinta cei mai importanti clienti in acest moment. Multi din acestia vin
prin sistemul biletelor de odihna. In categoria acestora se gasesc si pensionarii, acestia nefiind
turisti care sa aduca venituri, ei cheltuind putin.
4) Grupul tinta al turistilor locali este de luat in seama chiar daca acestia apeleaza mai rar la
cazare. S-a costatat o scadere a numarului localnicilor care vin la tratament, acest lucru
datorandu-se si slabei preocupari pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locala trebuie sa
aiba in vedere ca o scadere a turismului local, cu accent pe cel social si de tineret, are consecinte
nefavorabile importante.
O analiza a ofertei judetului Covasna ne arata ca acesta dispune de o mare diversitate de
atractii dar ca numai o mica parte este pregatita pentru dezvoltarea turistica. O mare parte din
aceste atractii sunt de interes local si regional, iar cele care sunt de interes international sunt
insuficient promovate sau nu sunt suficient de dezvoltate.
Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a judetului ar
trebui sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi pe
langa cele existente.
Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile
Bavalnyos cu vizite la alte obiective din judet. Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor
24
colaborari, a unor produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa
creasca interesul pentru a veni in zona si totodata sa atenueze oarecum disconfortul unei singure
atractii.
Avand in vedere concurenta de pe piata mondiala este oportuna orientarea dezvoltarii
turistice pe puncte de atractie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea interna
va fi inca limitata datorita nivelului social.
O problema importanta o reprezinta gradul de accesibilitate a numeroase obiective
turistice.Imbunatatirea conditiilor de transport si accesibilitate pot determina dezvoltarea unor
produse turistice care sa genereze o crestere importanta a cererii pentru turismul intern.
Cresterea aportului turismului in dezvoltarea judetului impune o dezvoltare corelata si
echilibrata a conditiilor generale cu serviciile ce alcatuiesc produsul turistic (cazare, restaurante,
divertisment, alimentatie publica, informatii turistice, promovarea atractiilor), a nivelului acestor
servicii si a altor elemente ce alcatuiesc produsul turistic.
BIBLIOGRAFIE
7. Judetul Covasna, Ioan Pisota, Elena Mihai, Maria Ivnescu. Ed. Academiei R.S.R.
Bucuresti 1975
***http://www.firme.info/turism-alimentatie-publica-baile-balvanyos-srlcui557509/indicatori-financiari.html
***http://www.cartidownload.ro/Diverse/964147/Baile_Balvanyos
ANEXE
HARTA JUDETULUI COVASNA
26
HOTEL
GRAND
BALVANYOS
27
28
METODE DE TRATAMENT
29
30