STAIUNEA MONTAN PLTINI

Staiune turistic climateric permanent, situat n Carpaii Meridionali, pe versantul

nord-estic al Munilor Cindrel, la 35 de km. distan de Sibiu, de care, de altfel, i aparine,
Pltiniul este cea mai veche i cea mai nalt staiune din Romnia. Aezarea, de sub Vf.Onceti,
ce se ntinde ntr-o pdure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri
Staiunea Pltini a fost ntemeiat n anul 1894 de Societatea Carpatin Ardelean a
Turitilor SKV (Siebenbuergischer Karpatenverein), fiind cea mai veche staiune turistic
montan din ar. Construcia primelor cldiri n staiune a nceput n anul 1892 i acestea au
rmas n exploatarea gratuit a SKV nc 50 de ani. n acea perioad au fost construite Casa
Turitilor 1894, Casa Medicilor 1895, Sala Monaco 1898, vile declarate monument istoric,
care exist i astzi. Arhitectura primelor cldiri din lemn a fost inspirat de cabanele montane
din Tirol (Austria). Prima denumire a localitii Pltini a fost Hohe Rinne, dat de numele
izvorului lng care au fost construite primele trei cldiri ale Casei de Cur (Kurhaus auf der
Hohen Rinne). Numele de astzi al staiunii provine de la Vrful Pltini (vrf mpdurit cu
paltini).
Cai de acces

Feroviare: gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad, apoi cu mijloace auto pana in

statiune
Rutiere: DN 1 de la Oradea sau DN 7 = E 15 de la Bucuresti la Sibiu, apoi drumul local

prin comuna Rasinari, pana in statiune

Aeriene: din Bucuresti pana la Sibiu, apoi cu mijloace auto pana in statiune.

Prezentarea potenialului turistic

Potenial natural
Muntii Carpati prima atractie turistica a Romaniei, pentru turistii romani si europeni.
Atractivi prin natura nealterata si traditii. Au potentialul unei oferte turisticealternative in raport cu ofertele
din Alpi.
Masivul Cindrel - foarte cautat si indragit de turisti pentru frumusetea peisajului siconditiile perfecte
de practicare a diverselor activitati. Usor accesibil prin Sibiu-Rasinari, Gura Raului, Valea Sadului si
Valea Frumoasei. Este o zona montana cu potential maxim.
Paltinis - exista din 1894. Este statiunea situata la cea mai mare altitudine din tara (1420 m). Reprezinta,
in contextul prezentei sale ca punct de greutate in masivul Cindrel si al conexiunilor sale cu celelalte teritorii sibiene
de interes major, unobiectiv, cu siguranta, de interes national, iar valorificarea si promovarea inteligenta
apotentialului sau ii vor conferi si un statut international.
Lacul Iezerul Mare - Situat pe versantul nordic al platoului Cindrel, la 1.998 m
altitudine. A luat nastere dintr-un circ glaciar. Are o suprafata de 3.4 ha, este lung de 320 m si lat
de 190 m, iar adancimea cea mai mare o atinge in partea de sud si este de 13.3 m.
Lacul Iezerul Mic - Situat intr-un circ glaciar din apropierea Iezerului Mare, la o
altitudine de aproximativ 1.955 m. Are 80 m lungime, 58 m latime si o adancime aproape 2 m.

Potenial antropic

Un important obiectiv turistic n staiune l reprezint Schitul (o biseric din lemn cu

hramul Schimbarea la fa, sfinit n 1927) i nu doar pentru c adpostete mormntul
cunoscutului filosof Constantin Noica (a crui Cas Memorial se afl tot la Pltini). Filosoful
este cel care a petrecut aici ultimii si ani din via, timp n care a nfiinat coala de la Pltini.
Schitul a devenit un veritabil loc de pelerinaj ncepnd cu 2006, atunci cnd mitropolitul
Ardealului, IPS Laureniu Streza a donat acestuia o bucic din Sfnta Cruce pe care a fost
rstignit Mntuitorul Iisus Hristos. Ea fusese adus n anul 2004 n Romnia de preoi olandezi,
dup ce timp de 1.000 de ani a fost pstrat la Catedrala Sfntului Gertrudis din Amsterdam,
adusa fiind acolo de pelerini.
Cas Memorial Constantin Noica - Situata in localitatea Paltinis. Aici si-a trait
filozoful ultimii ani de viata si tot aici, in camaruta austera a vilei 23, aveau loc "cele mai
pasionante infruntari de idei, se faceau cele mai subtile, aprige si prietenesti observatii pe
marginea textelor proprii, supuse judecatii celorlalti", dupa afirmatiile lui Gabriel Liiceanu.

Baza tehnico material

Infrastructura acces - un singur drum de acces este practicabil in mod corect, cel care
traverseaza localitatea Rasinari . Este insuficient si prezinta risc de blocaj al traficului
inmomentele de crestere a frecventarii. Celelalte cai de acces inventariate necesita reamenajare
Baza tehnico-material este dezvoltat, staiunea dispunnd pe lng vile, i hoteluri ori
cabane i de posibiliti de recreere i de petrecere a timpului liber: restaurante, club cu teatru i
cinema, discotec, bibliotec, terenuri de volei, tenis i handbal.
Parcri insuficiente.

Pltini o destinaie cutat n special pentru mptimiii sporturilor de iarn.Pentru

acetia sunt disponibile 2 prtii de schi de dificulti variate. Astfel, Munii Cindrel, prin
morfologia lor (culmi domoale i platouri) se preteaz foarte bine la practicarea schiului de
fond. Prtia de schi de pe Muntele Onceti este amenajat, dispunnd de telescaun (pe o
distan de 1025 metri i o diferen de nivel de 241 metri), teleschi (pe o distan de 410
metri i o diferen de nivel de 138 metri) i baby-lift si o instalatie pentru nocturna.
Cea mai important prtie de schi din judet rmne prtia Oncesti, de la Pltinis, cu o
lungime de 1.150 de metri.
- Partia de ski Oncesti - este o partie de schi fond, avand un grad de dificultate scazut.
Date tehnice:
Dificultate: usor
Lungime: 5.000 m
Diferenta de nivel: 275 m
Nocturna: nu
Zapada artificiala: nu

- Partia de schi Oncesti 2 - este o partie de coborare, avand un nivel de dificultate

scazut. Teleschiul Daneasa este amplasat in continuarea telescaunului, in directia vaii Daneasa.
Lung de 409 m, cu o capacitate de 360 schiori pe ora, deserveste partia amenajata Oncesti 2.
Date tehnice:
Dificultate: usor
Lungime: 450 m
Latime medie: 25-35 m
Diferenta de nivel: 38 m
Panta: 9%
Nocturna: nu
Zapada artificiala: nu
Transport: teleschi
4

- Partia de schi Oncesti 1 - este o partie de coborare, avand un nivel de dificultate

mediu. Telescaunul Paltinis - vf. Oncesti construit in marginea sud-vestica a statiunii, face
legatura cu vf. Oncesti (1.713) m si deserveste cea mai mare partie amenajata. Are o lungime de
1.052 m, este prevazut cu 52 scaune duble si are o capacitate de 360 persoane pe ora. Timpul de
urcare este de 7 minute, iar tariful este 5 lei.
Date tehnice:
Dificultate: mediu
Lungime: 1.150 m
Latime medie: 35 m
Diferenta de nivel: 241 m
Panta: 22%
Nocturna: da
Zapada artificiala: nu
Transport: telescaun

PROPUNERI DE DEZVOLTARE

Diversitatea activitatilor din zona: principiu fundamental al dezvoltariiteritoriului si

turismului.

Succesul statiunii Paltinis: este conditionat de dezvoltarea domeniului schiabil, pe termen scurt
si mediu oferta de activitati va trebui sa fie axat in mod principal pe schi, aceasta fiind
activitatea cea mai atractiv a unei staiuni de munte si de dezvoltarea celorlalte infrastructuri de
agrement si activitati.
Statiune 4 sezoane: domeniu schiabil cu toate activitatile specifice iernii,terenuri si
sali de sport, piscine, lacuri amenajate, excursii, drumetii, parapanta,scoli de alpinism, programe
de initere in speologie, de cunoastere a florei si faunei specifice, pescuit, cicloturismul, mountain
biking-ul, enduroturismul, organizarea de evenimente culturale, formarea profesionala, iar
lista poate continua.
Dezvoltarea infrastucturii - zonele de acces la partii sunt esentiale: ele reprezinta
interfaa intre zonele de activitati, zonele urbanizate si reteaua de acces.
Conditiile de acces trebuie sa fie usoare pentru un pieton care isi duceechipamentul de schi.
Toate serviciile trebuie sa fie in proximitate: casele de bilete, magazinele, restaurantele, punctele
de imbarcare pentru instalatiile de transport pe cablu, scoala de schi, spatiile special destinate
incepatorilor etc.
Principalele instalatii de transport pe cablu sunt conectate cu aceasta zona. Parametrii zonei sunt
corelati cu fluxul de placare.
Suprafata zonei trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura confortul activitatilor.
In acest perimetru trebuie rezervate spatii strategice pentru dezvoltari viitoare.
Instalaia de zapada artificial: Prevaznd un grad variabil de acoperire cu zapad, n
unele perioade ale sezonului, reteaua trebuie sa acopere aproximativ 50% din suprafetele
prtiilor.