STAȚIUNEA SINAIA

https://destinatiidevacanta.blogspot.com/
 1. Localizarea stațiunii turistice

Denumită “Perla Carpaților”, Sinaia este una dintre cele mai frumoase stațiuni
montane din România și se prezintă vizitatorului cu un bogat trecut cultural și social.
Fostă reședință a regilor, și purtand un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai, ce a fost
dat pentru prima oară Mânastirii Sinaia de către Spătarul Mihail Cantacuzino (sec XVII),
Sinaia îmbină neîntrecut frumusețea naturii cu cea a artei arhitecturale.
Stațiunea este situată la o altitudine cuprinsă între 798 si 1055m, pe versantul sud-
estic al Masivului Bucegi, de-a lungul Văii Prahova. Poalele împadurite ale munților Furnica,
Zgărbura, Colții lui Barbeș și Culmea Izvorului, încadrează stațiunea într-o frumoasă scenă
verde.
Se află la o distanță de 123 km de București și 37 Km de Brașov
 1. Tipul stațiunii

Sinaia este locul vacanțelor visate, ce devin realitate.

Pe timp de iarnă, paradisul schiorilor este Sinaia. Se pot practica, pe pârtiile amenajate, coborâri de
agrement, schi fond, schi alpin, schi randonee, schi extrem și snowboarding, kite snowboarding, săniuș, iar pe
pârtia de bob, cu 13 viraje, se pot organiza concursuri.
Aici funcționează și școlile de schi și snowboard, care organizează cursuri atât pentru copii, cat și
pentru adulți.
Pentru cei care preferă drumețiile, împrejurimile oferă trasee montane, cu grade de dificultate variate.
Pentru terenuri dificile, ATV-urile dau posibilitatea explorării motorizate și fară efort, oferind și o
doză de adrenalină. Se pot alege trasee de concurs, atât pentru ATV, cât și pentru autovehicule off-road.
Dacă se dorește acoperirea rapidă a unei arii extinse, atunci vizitatorul poate alege mountain-biking-
ul, folosind biciclete special echipate.
Sinaia mai oferă și alte atracții turistice, printre care: Castelul Peleș, Mânăstirea Sinaia, Muzeul
George Enescu, Cazino-ul, Babele, Sfinxul, Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, Schitul din Peștera
Ialomiței, Lacul Bolboci, cascada Urlătoarea și multe altele.
 2. Istoricul dezvoltării stațiunii

În anul 1901, fiind reședința de vară a Casei Regale, Sinaia a fost concepută de Eforie (fosta
unitate adminstrativă) ca o stațiune de lux pentru vacanțe, punând la dispoziția vilegiaturiștilor 10
hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii și 60 case tărănești, doua cazinouri, băi de hidroterapie, o grădină
zoologica, trăsuri pentru plimbări, 3 centre cu cai de călărie, manej și scoală de călărie, restaurante,
berării, cofetării și magazine (majoritatea sezoniere), un parc de promenade, fiind supranumită “Perla
Carpatilor”.
Dezvoltarea orașului Sinaia ca stațiune turistică a luat amploare începând cu a doua jumatate
a secolului al XIX – lea, odată cu construirea șoselei Sinaia – Brașov (1847), a căii ferate București –
Sinaia (1879), și, mai ales, a Castelului Peleș, care a transformat Sinaia într-un centru al vieții politice și
o zonă rezidentială privilegiată.
În oraș a fost construit un numar mare de reședințe private, amplasate în zone pitorești și
beneficiind de o arhitectură (exterioară și interioară) deosebită. Dotările de patrimoniu muzeistic și
arhitectural ale orașului Sinaia se situează la un nivel de excepție, dându-i acestuia – pe buna dreptate –
numele de „oraș – muzeu”.
 Între anii 1875 – 1883, este construit Castelul Peleș, devenit la vremea respectivă, reședința de vară
a familiei lui Carol I, primul rege al României. Urmează castelele Pelișor și Foișor.
Sinaia a devenit prin excelență o stațiune în care primordială este activitatea turistică. Valențele de
stațiune cu sezon permanent și dezvoltarea sa social-economică au contribuit la înzestrarea orașului cu o bază
materială importantă: hoteluri, restaurante, pensiuni, mijloace de transport pe cablu, vile, spații culturale,
spații de agrement, tabere școlare, etc. toate acestea contribuind la afirmarea puternica a turismului montan în
zonă.

3. Vechimea amenajărilor privind domeniul schiabil în stațiune

Prima bază turistică din România ia fiinţă în anul 1872, la Sinaia, odată cu decretarea acesteia ca
reşedinţă regală.
În anul 1893, ia ființă prima societate turistică românească, cu activitate efectivă cunoscută:
"Societatea Carpatină Sinaia". În statutul său, alături de obiectivele turistice, științifice și culturale, întâlnim
și preocuparea pentru activități sportive ca tirul, vânătoarea și sporturile de iarna (schi, bob - sanie).
Primul Campionat Național de schi este disputat la Sinaia în 1927.
 5. Dimensiunile domeniului schiabil

Sinaia deține în prezent cel mai complex și complet domeniu schiabil din țară. Cel mai mare
avantaj al stațiunii rămâne diferența de nivel, Sinaia fiind singura stațiune de iarnă din România care are
pârtii dispuse pe aproape 1000 de metri altitudine, începând cu Pârtia Nouă, a cărei sosire se află la stația
de pornire a telegondolei și terminând cu pârtiile de altitudine din Valea Soarelui și Valea Dorului. Astfel,
la Cota 2000, zăpada se menține mai mult timp, datorită temperaturilor scăzute din golul alpin. Practic,
Sinaia este stațiunea cu cea mai mare durată a sezonului de iarnă.
Domeniul schiabil al orașului deține, în prezent, 16 pârtii de schi omologate, plus alte trei trasee
de schi, totalizând un număr de aproximativ 25 de kilometri de pârtie. Acestă cifră situează Sinaia în topul
stațiunilor de munte din România. Din anul 2015 pe pârtiile din Valea Soarelui și Valea Dorului au fost
montate 12 tunuri de zăpadă fixe și 13 mobile, amplasate în zonele cele mai expuse, acolo unde zăpada
este spulberată de vânt.
Pârtiile de schi cu grade de dificultate diferite, mergand de la albastru, pentru incepatori, pâna la
pârtiile marcate cu culoarea roșu și negru, pentru nivel mediu și avansat. Instalațiile de transport pe cablu
(teleschi/telescaun/baby ski-lift) sunt accesibile cu telecabina Sinaia-Cota 1400-Cota 2000.
https://www.i-tour.ro/partiile-de-schi-din-sinaia/
 1.Pârtia Carp este o pârtie cu grad mare de dificultate. Lungime pârtie: 1382 m, lățime medie: 50
m, altitudine plecare: 2100 m, altitudine sosire: 1651 m, înclinație medie: 35%. Pârtia este deservită de
un telescaun, cu vehicule de 4 locuri și telecabină.
2.Pârtia Drumul de Vară este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime pârtie: 394 m,
lățime medie: 30 m, altitudine plecare: 2020 m, altitudine sosire: 1626 m, înclinație medie: 23%.
3.Pârtia Gondola este o pârtie cu grad mic de dificultate. Lungime pârtie: 150 m, lățime medie:
40 m, altitudine plecare: 1115 m, altitudine sosire: 1100 m, inclinatie medie: 13%. Pârtia este deservită
de o telegondolă modernă și de un baby schi. Pârtia Gondola este dotată cu tunuri de zapadă și instalație
de iluminare nocturnă.
4.Pârtia Începatori este o pârtie cu grad mic de dificultate. Lungime partie: 173 m, lățime medie:
80 m, altitudine plecare: 2000 m, altitudine sosire: 1979 m, inclinatie medie: 12%. Pârtia este deservită
de o telecabină.
5.Pârtia Lăptici 1 este o pârtie cu grad de dificultate mic. Lungime partie: 1900 m, lățime medie:
40 m, altitudine plecare: 2100 m, altitudine sosire: 1770 m, inclinatie medie: 18%. Pârtia este deservită
de o telegondolă modernă.
6.Pârtia Lăptici 2 este o pârtie cu grad de dificultate redus. Lungime partie: 900 m, lățime medie:
50 m, altitudine plecare: 2100 m, altitudine sosire: 1910 m, inclinatie medie: 22%.
 7.Pârtia Nouă este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime partie: 2153 m, lățime medie: 50 m,
altitudine plecare: 1400 m, altitudine sosire: 998 m, inclinatie medie: 21%. Pârtia este deservită de o
telegondolă modernă și este inzapezită integral, în mod artificial, printr-un sistem de lăncii.
8.Pârtia Papagal este o pârtie cu grad de dificultate mare. Lungime partie: 900 m, lățime medie: 65
m, altitudine plecare: 1800 m, altitudine sosire: 1500 m, inclinatie medie: 34%. Pârtia este deservită de o
telegondolă modernă.
9.Pârtia Scândurari este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime partie: 505 m, lățime medie:
45 m, altitudine plecare: 1820 m, altitudine sosire: 1672 m, inclinatie medie: 29%. Pârtia este deservită de
un teleschi cu dispozitive de tractare mono-post.
10.Pârtia Târle este o pârtie cu grad de dificultate mare. Lungime partie: 950 m, lățime medie: 50 m,
altitudine plecare: 1900 m, altitudine sosire: 1650 m, inclinatie medie: 38%. Pârtia este deservită de o
telecabină.
11.Pârtia Valea cu Brazi este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime partie: 400 m, lățime
medie: 20 m, altitudine plecare: 1500 m, altitudine sosire: 1385 m, inclinatie medie: 30%. ă.
12.Pârtia Valea Dorului Sub Telescaun 1 este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Face legătura
între Vârful cu Dor și cabana Valea Dorului. Lungime partie: 776 m, lățime medie: 80 m, altitudine plecare:
2020, altitudine sosire: 1802 m, inclinatie medie: 29%. Pârtia este deservită de un teleschi cu dispozitive de
tractare mono-post și telecabină.
 13.Pârtia Valea Dorului Sub Telescaun 2 este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Pârtia face legatura
între Cota 2000 și cabana Valea Dorului. Lungime partie: 804.11 m, lățime medie: 70 m, altitudine plecare:
2000 m, altitudine sosire: 1770 m, inclinatie medie: 29%. Pârtia este deservită de un telescaun cu vehicule de 4
locuri.
14.Pârtia Valea Dorului Variantă este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime partie: 895.94 m,
lățime medie: 50 m, altitudine plecare: 2000 m, altitudine sosire: 1801 m, inclinatie medie: 23%. Pârtia este
deservită de un telescaun cu vehicule de 4 locuri.
15.Pârtia Valea Soarelui 1 este o pârtie cu grad de dificultate mediu. Lungime partie: 1190.69 m, lățime
medie: 60 m, Altitudine plecare: 2000 m, Altitudine sosire: 1785 m, Inclinatie medie: 21%. Pârtia este deservită
de un telescaun cu vehicule de 4 locuri.
16.Pârtia Valea Soarelui 2 este o partie cu grad de dificultate redus. Lungime partie: 1200 m, latime
medie: 50 m, altitudine plecare: 2000 m, altitudine sosire: 1800 m, inclinatie medie: 17%. Partia este deservita
de un telescaun cu vehicule de 4 locuri.
 Pârtia Valea Dorului Sub Telescaun 2 Pârtia Valea Soarelui 2

http://www.romaniaturistica.ro/
Pârtia Papagal
https://www.infopensiuni.ro/
 6. Strategia stațiunii privind domeniul schiabil
Conform Strategiei de Dezvoltare a orașului, unul dintre obiectivele strategice este
”Transformarea orașului Sinaia într-o stațiune montană ce oferă turiștilor și vizitatorilor atracții turistice
moderne, o gamă largă de posibilități de petrecere a timpului liber, numeroase spații comerciale și de
cazare, alături de oportunități neprețuite de experimentare”.
Astfel, pentru domeniul schiabil se vizează:
-facilitarea accesului turistilor către zonele schiabile;
-îmbunătățirea condițiilor de schi și prelungirea sezonului schiabil;
-dezvoltarea domeniului schiabil al orașului .
Dintre proiectele propuse amintim:
-Dezvoltarea domeniului schiabil Sinaia- zona Vânturiș-Vârful cu Dor-Piatra Arsă – Cota 2000 (instalații
de transport pe cablu și zăpadă artificială);
-Dezvoltarea domeniului schiabil zona Cota1400-Cota 2000 ( instalații de transport pe cablu și instalații
de zăpadă artificială).
 7. Vulnerabilitatea domeniului schiabil actual al stațiunii privind schimbările
climatice și restricțiile generate de COVID
Cei mai importanţi factori climatici pentru practicarea schiatului sunt: grosimea stratului de zăpadă şi durata
acesteia, numărul de zile cu precipitaţii solide, temperatura aerului, nebulozitatea atmosferică, frecvenţa şi viteza
vântului, ceaţa şi avalanşele.
Climatologii sunt de părere că iernile albe vor fi pe viitor mai puţine, chiar şi la altitudini mai înalte. Linia
climatică a zăpezii tot urcă, iar gheţarii se topesc.
Pentru a face posibil pe termen lung sportul de iarnă, staţiunile montane mizează tot mai mult pe tunurile de
zăpadă. Aceasta presupune însă cheltuieli sporite şi un consum imens de apă şi energie.
În țara noastră temperaturile extreme afectează obiectivele turistice din stațiunile de coastă și cele montane,
specializate în sporturi de iarna. Majoritatea pârtiilor de schi din zona montană Bucegi și Postavaru se află la
altitudini joase, ceea ce înseamnă că vor fi necesare investiții pentru a produce zăpadă artificială, astfel încât să
contracareze încălzirea climei montane. Pe de altă parte, pârtiile de schi aflate la o altitudine mai mare (Sinaia,
Bâlea) vor profita de un aflux sporit de turiști, se arată in Strategia Naționala a României privind schimbările
climatice 2013-2020.
Se recomandă ca stațiunile să-și diversifice produsele turistice, pentru a fi mai puțin vulnerabile la efectele
schimbărilor climatice. Turiștii trebuie, de asemenea, să fie mai bine educați cu privire la efectele schimbărilor
climatice, așa încât să-și poată adapta în consecință comportamentul de consum turistic.
 În ceea ce privește situația generată de pandemia de COVID 19, sezonul de schi a devenit din ce în
ce mai dificil.
Pentru a putea merge în vacanță la schi, trebuiesc respectate toate restricțiile aflate în vigoare. Au
fost impuse reguli și pentru instalațiile de transport pe cablu, în sensul limitării numărului permis de
persoane în telecabină.
Regulile de distanţare socială, lipsa de zăpadă, dar şi apetitul crescut al schiorilor români pentru
adrenalina de pe pârtii, au transformat puţinele staţiuni în zone extrem de aglomerate.
Majoritatea românilor aleg să schieze la Sinaia, la peste 1.600 de metri, unde există zăpadă, numai
că, din cauza limitării accesului la telegondolă și la teleski, se formează nenumărate zone aglomerate.
Pentru împiedicarea producerii aglomerațiilor pe pârtii, în Sinaia, au fost luate o serie de măsuri:
-operatorii de transport pe cablu au fost obligați să delimiteze culoarele de trafic, prin montarea de
garduri şi parapeţi;
-periodic, ei trebuie să difuzeze mesaje audio, informative, cu măsurile impuse în actualul context
epidemiologic, purtarea măștii de protecție sanitară și menținerea unei distanțe de siguranță.
Un studiu european, arată că peste jumătate dintre experții consultați consideră că schimbările
cauzate de pandemie vor altera industria turistică pe termen lung, în ciuda provocărilor inițiale pe termen
scurt.
 8. Bibliografie

https://romania.directbooking.ro/prezentare-sinaia-informatii-poze-imagini-42.aspx
https://www.primaria-sinaia.ro/date-istorice/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Schi
https://www.primaria-sinaia.ro/wp-content/uploads/2017/07/Strategie_SINAIA-FINALA-CU-OPIS-_oct_2017.pd
https://www.videoguide.ro/ro/partii-de-schi-sinaia.html
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/Gingulescu_Doina_Maria_Ro.pdf
https://www.dw.com/ro/concediu-la-schi-%C3%AEn-ciuda-schimb%C4%83rilor-climatice/a-52477382
https://economie.hotnews.ro/
https://iqnews.ro/
https://www.businesspress.ro/

Gabriel PĂNOIU
Grupa 307
Specializarea Geografia Turismului