UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Specializarea: Geografia Turismului

AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONEI MONTANE –

PARTICULARITĂŢI ALE DOMENIULUI
SCHIABIL
Stiudiu de caz: Stațiunea Păltiniș

Student: Bucătaru Andreea

Grupa 304
 1. Localizarea staţiunii turistice

 Staţiunea Păltiniş se află în Munţii Cindrel care fac

parte din grupa Parâng a Carpaţilor Meridionali, fiind
situată la 1442 m, ceeaa ce face să fie considerată
staţiunea de la cea mai mare altitudine din ţară.

 Faţă de căile de comunicaţie, Păltinişul are o poziţie

bună, având acces uşor, asigurat de o şosea
modernizată care porneşte din Sibiu. Pe şosea se află la
distanţe avantajoase faţă de oraşele din jur: Sibiu - 32
Fig.1. Localizarea stațiunii
Sursa: https://tinyurl.com/e32ax4cn km, Cisnădie – 40 km, Mediaş şi Sebeş – 87 km, Alba-
 Prin poziţia sa, Păltinişul se găseşte situat într-o arie Iulia – 104 km, Tg. Mureş – 160 km, Cluj-Napoca –
bine populată, în apropierea satelor din Mărginimea 204 km, Bucureşti – 304 km.
Sibiului, a oraşelor Sibiu, Cisnădie, Sebeş, precum şi
într-o zonă bine dezvoltată economic, cu vechi tradiţii
industriale, agricole şi turistice.
 Staţiunea montană Păltiniş este integrată reţelei
naţionale de căi de comunicaţie rutiere, feroviare,
aeriene, care asigură un acces lesnicios cu localităţile
din jur şi cu restul ţării.
 2. Tipul staţiunii
 Stațiunea este una cu profil complex.
 Datorită climatului montan, cu aerul ozonat, stațiunea Păltiniș este indicată pentru tratarea asteniilor, a bolii
Basedow, hipertiroidie benignă, suprasolicitării fizice și intelectuale, anemiilor secundare și dereglărilor de
creștere la copii, dereglărilor pleuropulmonare și bolilor endocrine. Stațiunea Păltiniș este punct de pornire
pentru multe trasee turistice în Munții Cindrel și Munții Lotrului.
 Stațiunea Păltiniș este una dintre variantele preferate de mulți turiști, pasionați ai sporturilor de iarnă sau a
plimbărilor în aer liber, în a petrece un weekend în această locație, vizând printre altele de la Rezervația
Iezerele Cindrelului până la faimoasele lacuri glaciare sau parcul de aventură Arka Park.
 Se mai pot efectua drumeții la Poiana Oncesti, Vf. Oncesti, Stâna Găujoara și Poiana Lupilor.

Fig.2. Arena Platoș Păltiniș

Sursa: https://tinyurl.com/yckf7j76

Fig.3. Arka Park

Sursa: https://tinyurl.com/nhhkx76h
 3. Istoricul dezvoltării staţiunii

 Referitor la staţiunea Păltiniş, apariţia şi dezvoltarea acesteia ca staţiune montană, a fost favorizată de un
complex de factori de care a trebuit să se ţină cont: condiţiile naturale – climă pălcută, reţeaua hidrografică,
formele de relief, vegetaţie variată; accesibilitatea – factor hotărâtor; factorul demografic – existenţa populaţiei
germane doritoare de turism; factorii economici şi sociali – Sibiu fiind un oraş bine industrializat.
 Stațiunea Păltiniș, care a avut inițial denumirea germană “Hohe Rinne”, a fost înființată de către Asociația
Carpatină a Turiștilor din Transilvania (Siebenbürgischer Karpathenverein-S.K.V.) în colaborare cu comuna
Cristian (fosta comună “Grossau”).
 Păltiniș reprezintă, în contextul prezenței sale ca punct de greutate în masivul Cindrel și al conexiunilor sale cu
celelalte teritorii sibiene de interes major, un obiectiv, cu siguranță, de interes național, iar valorificarea și
promovarea inteligentă a potențialului său îi vor conferi și un statut internațional. Din nucleul iniţial de vile, în
staţiune mai există Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi încă o vilă, toate
declarate monumente istorice. Arhitectura lor a fost inspirată de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac.
 Arhitectul Constantin Voiciulescu este cel care a proiectat pârtia Onceşti, cea mai veche din staţiune. În 1975,
tot Constantin Voiciulescu a făcut şi primul plan urbanistic al staţiunii.
 3. Istoricul dezvoltării staţiunii

Păltinişul se află la intersecţia unor mari drumuri pastorale, într-o zonă puternic vitalizată, iar ridicarea staţiunii
a început cu ceea ce s-a numit Sanatoriul Păltiniş, şi acesta cuprindea un spaţiu mare de alimentaţie publică şi
o serie de vile mai mici care erau în strânsă legătură cu acesta şi care acopereau aproximativ 100 de locuri de
cazare, după cum îşi aminteşte arhitectul Voiciulescu.
Stațiunea Păltiniș l-a cucerit și pe filosoful român Constantin Noica, care a ales muntele să îi fie companion
timp de 10 ani. Prima vilă în care a locuit a fost Vila 23, demolată în anul 1990 pentru a lăsa spațiu vilei BNR.
Ultimii ani ai vieții i-a petrecut într-o cameră de 10 metri pătrați ai Vilei 12, care poate fi văzută și în prezent.

Fig.4. Hotel Casa Turiștilor Fig.5. Casa memorială Constantin Noica

Sursa: https://tinyurl.com/mwhutxcb
Sursa: https://tinyurl.com/cc339b5w
 4. Vechimea amenajărilor privind domeniului schiabil în staţiune

Păltiniș este recunoscută a fi cea mai veche stațiune turistică din țară, dar și cea aflată la cea mai mare altitudine
(1442 m). Centrul actual al stațiunii este alcătuit din vile, dintre care unele dintre ele au constituit nucleul de bază
al Păltinișului, așa numitul "loc de cură". Dintre acestea, câteva sunt conservate și declarate monumente istorice:
Casa Turiștilor (construită în anul 1894), Casa Medicilor (1895) și Sala Monaco (1898). Primele cabane în zonă au
fost construite încă din 1892 – 1894.
Primele locaţii din staţiune care au atras practicanţii schiului au fost pantele libere, de păşune, ale Vf. Comanda
Poplăcii (1.387 m), în prezent „Arena Platoş”, Poiana Porcului, situată în aval de actuala cabană „Curtea cu
Brazi”, sau „Trecătoarea Cerbului”, azi împădurită, şi, pentru avansaţi, Poiana Găujoara (cca. 1.600 m), situată
sub Vf. Bătrâna (1.912 m).
Tot în domeniul schiului a fost pusă în folosinţă o trambulină de sărituri, amplasată în aval de actuala staţie
inferioară a telescaunului Onceşti, orientată spre Valea Păltinişului.
La debutul anilor 70, pe lângă câteva lucrări edilitare şi de infrastructură, strict necesare pentru funcţionarea
normală, s-a reuşit:
- amenajarea pârtiilor Onceşti 1 (pârtia mare) şi Onceşti 2 (Groapa)
- construirea primelor instalaţii de transport pe cablu (telescaunul spre Onceşti, teleschiul din „Groapă” şi baby-
liftul din „Plat” – azi desfiinţat).
La Păltiniş sunt astăzi 550 de locuri de cazare în unităţi clasificate, vile şi pensiuni de la una la patru
margarete, dar şi două hoteluri de patru stele. Lor li se adaugă şi locuri de cazare din cabane particulare.
 Stațiunea Păltiniș s-a dezvoltat de-a lungul anilor, atât din punct de vedere al spațiilor de cazare, cât și al condițiilor oferite pe
pârtii. Numărul pârtiilor a crescut, prin conceperea și dezvoltarea compelxului Arena Platoș, care oferă turiștilor servicii de
calitate. De asemenea, numărul parcărilor a crescut de la 400 de locuri (2018) la 640 de locuri (2019).
Complexul de schi și snowboard Arena Platoș Păltiniș și-a deschis pentru prima dată porțile în 2010. Resortul dispune de
aproximativ 3.5 km de pârtii, împărtite pe diferite categorii de dificultate și nivel. Pârtiile sunt dotate cu peste 20 tunuri de
zăpadă care garantează zăpada. Pârtiile cu nocturnă sunt deservite de 4 teleschi și 1 telescaun, destinat atât relaxării fluxului
de schiori și snowboarderi cât și celor care doresc să folosească pârtia de sănii dotată cu nocturnă sau să facă o urcare și
coborâre fără echipament.

Stațiunea 2001 2010 2020

Păltiniș
Sosiri 711 3.897 13.602
Înnoptări 1.374 9.518 26.081

Din datele prezentate rezultă că atât indicatorul

numărului de sosiri, cât și cel de înnoptări se află într-o
continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din
ce în ce mai mult să vină în această zonă, să rămână aici
cel puţin o noapte.
 5. Dimensiunile domeniului schiabil

Denumire Lungime Diferența de Panta Capacitatea Lungimea Capacitatea Dificultate Zăpadă Nocturnă
nivel pârtiei optimă instalaţiilor instalaţiilor artificială
de transport de transport
pe cablu pe cablu

Oncești 1 1.150 m 241 m 22% 1.100 1.052 m 360 Mediu Nu Da

pers/h

Oncești 2 450 m 38 m 9% 360 409 m 360 Ușor Nu Nu

pers/h

Găujoara 3.600 m 175 m - - - - Ușor Nu Nu

Dealul 2.200 m - 4% - - - Ușor Nu Nu

Poplacii

Dăneasa 450 m 145 m - - 410 m 360 Ușor Nu Da

pers/h

Santa 3.000 m - - - - - Ușor Nu Nu

Oncești 1.200 m 275 m - - - 360 Mediu Nu Da

Păltiniș
pers/h
 Denumire Lungime Diferența de Panta pârtiei Capacitatea Lungimea Capacitatea Dificultate Zăpadă Nocturnă
nivel optimă instalaţiilor instalaţiilor artificială
transport de transport
cablu pe cablu

Arena 240 m 35 m 14% 500 pers - 500 pers/h Mediu Da Da

Panorama 600 m 100 m 22% 1.000 pers - 1.200 Mediu Da Da

Sibiului pers/h

Platoș 520 m 50 m 17% 1.250 pers - 1.200 Ușor Da Da

pers/h

Poiana 600 m 100 m 21% 1.000 pers - 1.200 Mediu Da Da

Poplăcii pers/h

Soarelui 640 m 75 m 20% 1.250 pers - 1.200 Mediu Da Da

pers/h

 Complexul de schi și snowboard Arena Platoș Păltiniș a fost înființat în anul 2010, cu scopul de a oferi turiștilor vacanțe
de iarnă într-un resort montan unic în România prin oferta de echipamente și servicii precum școala de schi și de
snowboard. Dotările constau în: instalații de teleschi, telescaun și zăpadă artificială, grădinița pe schiuri, pârtiile pentru
schiat, snowboard sau sanie, dotate cu benzi transportoare.
 Fig.6. Pârtia Oncești
Sursa: https://tinyurl.com/2p8dt69u

Fig.7. Pârtiile Arena Platoș

Sursa: https://tinyurl.com/3tcezkr4

Fig.8. Pârtia Oncești

Sursa: https://tinyurl.com/2p8mw36r
 6. Strategia staţiunii privind domeniul schiabil

Consiliul Judeţean Sibiu a formulat următorul scop ce stă la baza elaborării actualei documentaţii şi care se constituie în viziunea
planului de amenajare a teritoriului: Realizarea unei infrastructuri turistice în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate în
staţiunea Păltiniş, astfel încât în această zonă să se dezvolte un turism cu activităţi diverse în cele patru anotimpuri.
Două variante principale de extindere a domeniului schiabil au fost propuse:
Varianta I de dezvoltare a domeniului schiabil cuprinde 2 etape de dezvoltare incluzând şi zona de legătură cu domeniul schiabil
Arena Platoş. Prima etapă de dezvoltare a domeniului schiabil existent în Păltiniş prevede zona ce se extinde de la sud de drumul
spre Şanta catre muntele Bătrâna, până la cota 1820, incluzând şi zona Onceşti.
Această primă etapa de dezvoltare presupune amenajarea de pârtii verzi (nivel de dificultate uşor) pentru schiori începători, pârtii
albastre, roşii, neagre pentru schiorii medii si experimentaţi. Aceste pârtii vor fi deservite prin construirea a 3 instalaţii de transport
pe cablu. O prima instalaţie face legătura dintre zona de acces la pârtii, din intravilanul staţiunii Păltiniş (intersecţia cu drumul spre
Şanta), de la cota 1380, şi vârful Onceşti, la cota 1680. O altă instalaţie asigura legătura dintre valea Dănesei (1280 m) şi vârful
Onceşti. O a treia instalaţie leagă Valea Dănesei cu muntele Bătrâna la cota 1820.
Etapa a 2-a de dezvoltare presupune extinderea domeniului schiabil până la Muchia Cotorăşti (până la graniţa cu comuna Cristian) şi
vârful Surdu în partea de vest şi sud-vest, iar către sud până la vârful Bătrâna, pe teritoriul comunei Poplaca, şi pe teritoriul comunei
Răşinari către sud-est coborând până la cota 1380, în partea de est a drumului judeţean DJ 106N.
Varianta a II-a de extindere a domeniului schiabil cuprinde de asemenea 2 etape de dezvoltare ce includ şi zona de legatură cu
domeniul schiabil Arena Platoș.

Strategie individuală:
1. Dezvoltarea infrastructurii: Un singur drum de acces este practicabil în mod corect, cel care traversează localitatea Rășinari . Este
insuficient și prezintă risc de blocaj al traficului în momentele de creștere a frecventării. Celelalte căi de acces inventariate necesită
reamenajare.
2. Crearea mai multor locuri de parcare, deoarece cele existente sunt insuficiente.
2.Dezvoltarea instalațiilor de transport pe cablu: Dezvoltarea se bazează pe amenajarea unui număr restrâns de instalații de transport
pe cablu, moderne și cu debit ridicat. De asemenea, trebuie să existe un echilibru între capacitatea de transport a instalațiilor pe cablu
și suprafețele pârtiilor.
 7. Vulnerabilitatea domeniului schiabil actual şi proiectat al staţiunii privind schimbările
climatice și
restrictiile generate de Covid

7.1. Vulnerabilitatea dată de schimbările climatice

Risc de reducere a atractivității Stațiunii Păltiniș ca urmare a reducerii sezonului turistic pe

fondul scăderii cantității de zăpadă și a creșterii temperaturilor, în condițiile în care aceasta nu
beneficiază de facilități de agrement all-seasons; traseele montane din zonă nu sunt marcate
corespunzător.

Impactul ridicat al fenomenelor meteo extreme asupra transporturilor și infrastructurii (de ex.
alunecări de teren, înzăpeziri, polei etc.), dar și asupra cadrului natural (de ex. avalanșe),
influențează circulația turistică, sezonalitatea din domeniu (de ex. reducerea sezonului de schi sau
prelungirea sezonului cald favorabil drumețiilor) și crește riscurile cu privire la sănătatea și
siguranța turiștilor; de asemenea, este posibil ca unele atracții turistice naturale din zonă să aibă de
suferit ca urmare a schimbărilor climatice (Zona Păltiniș, în condițiile deficitului de zăpadă).
 7.2. Vulnerabilitatea generată de Covid

 Pandemia de Covid 19 a afectat mai multe domenii de pe

teritoriul României. Comitetul Național pentru Situații de
Urgență a adoptat hotărâri prin care se propunea prelungirea
stării de alertă, circulația în afara locuinței să fie interzisă după
ora 22, iar cazarea în pensiunile și hotelurile de la munte să fie
limitată la 70% din capacitate(Martie 2021). De asemenea,
purtarea măștii de protecție era obligatorie în spații închise.
 Stațiunea Păltiniș a fost afectată de această pandemie, oamenii
fiind nevoiți să completeze o declarație pe propria răspundere
dacă tranzitau o localitate aflată în carantină (persoanele care
veneau din zone în care era impusă carantina nu erau lăsate să
treacă). De asemenea, programul s-a modificat odată cu
hotărârea adoptată de CNSU, iar telescaunul funcționa cu 10
persoane.

Fig.9. Declarație pe propria răspundere

Sursa: https://tinyurl.com/47pfz23x
La Arena Platoș au fost implementate măsuri precum:
 Au fost create zone de dezinfecție la intrările din centrul de închirieri și ale atracțiilor, personalul poartă mănuși și
mască și se asigura în permanență că se păstrează distanțarea socială între clienți.
 La urcarea în telescaun, clienților le vor fi oferite mănuși universale și vor fi îndrumați să le poarte dacă aleg
activități ce presupun contact cu echipamente: sania de vară, tiroliana etc.

Din punct de vedere al sosirilor la nivelul stațiunii, acestea nu au fost afectate atât de mult, singura lună în care s-a
înregistrat o scădere a sosirilor fiind luna Decembrie, anul 2020. După luna Decembrie, sosirile au început să crească,
acest lucru fiind posibil datorită relaxării restricțiilor și cunoașterii mai detaliată a virusului. De asemenea, aceste
creșteri pot fi puse și pe seama faptului că peste 500 de stațiuni din Europa au fost închise din cauza virusului, așadar
românii nu au avut alte opțiuni în afară de stațiunile din țară.
Dec Ian Dec Ian Dec Ian
2019 2020 2020 2021 2021 2022
Sosiri la 1.257 2.163 1.092 2.069 2.180 2.227
nivelul
stațiunii

Fig.10. Măsuri Covid – Arena Platoș

Sursa: https://tinyurl.com/bdz72dmk
 Concluzii

 Zona Păltiniş dispune de un potenţial natuaral bogat şi variat, nevalorificat la adevărat sa valoare. Zona
are o frumuseţe aparte, care trebuie însă completată cu o bază tehnico-materială adecvată pentru a se
putea realiza un turism de calitate.

 Această zonă este locul ideal pentru recreere, pentru petrecerea concediilor de odihnă, pentru tabere de turism
montan, cantonamente sportive, acţiuni de vânătoare şi pescuit.

 Această stațiune reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice, luând în considerare cadrul natural -
geografic deosebit de prielnic, o climă prielnică atât pentru practicarea sporturilor de iarnă cât şi a
excursiilor, precum şi frumuseţea resurselor turistice deja existente.
 Bibliografie

 1. Cristea M., Varvari Ș., 2016, Strategie privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu, Iași
 2. Pârtii de ski din Păltiniș, Mărginimea Sibiului. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/4mh7234u
 3. Telescaun Păltiniș. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/3s3wj6vu
 4. Stațiunea Păltiniș – Județul Sibiu. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/5b2hu82p
 5. PĂLTINIŞ. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/msxkhyyp
 6. Păltiniş la 120 de ani. Povestea vechii staţiuni montane săseşti Hohe Rinne. Preluat de pe website-ul: https
://tinyurl.com/yzxc6d5n
 7. Stațiunea Păltiniș. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/bddcuehd
 8. Arena Platoș Păltiniș. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/5sn2hnvk
 9. Baza de date Tempo Online. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/5t2nrprc
 10. INS - Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU. Preluat de pe website-ul: https://tinyurl.com/bdda3wwe