HIDROLOGIE SI OCEANOGRAFIE

Apa de mare,compozitia. In apa de mare se afla dizolvate cca 35g saruri .Printre aceste saruri sunt 6 constituenti majori,8 constituenti minori si 223 care se afla in cantitati infinitezimale.Constituentii majori reprezinta 99%din totalul sarurilor dizolvate si sunt :clor,sodiu,sulfati,magneziu,calciu si potasiu.Sodiul si clorul domina,totalizand 86% din totalul sarurilor dizolvate.Constituentii minori reprezinta numai 1%din totalul sarurilor dizolvatein apa de mare si sunt :brom,iod,bor,strontiu,siliciu,fluor,litiu,aluminiusi fosfor.Constituentii aflati in cantitati infinitezimale sunt in nr. de 23. Autigene,sedimente. Sedimente formate in loc prin procese chimice de schimb desfasurate intre sedimente si apa.Asa sunt oxizii de fier,zeolitii,sapropelul,sulfurile de fir,nodulii feromenganici. Avanplaje. Banc nisipos submers care prelungeste plaja dincolo de limita inf.a fetei plajei,pana la santul proximal ,la adancimi de 0,2-1 m.Latimea avanplajei variaza intre 10-100 m,iar panta f. redusa e orientata ,in functie de regimul hidrodinamic,fie spre fata plajei,fie spre sectorul cu bare si santuri.In profilul longitudinal al tarmului ,avanplaja are o distributie si o morfologie f. neuniforma,in fct. d e conditiile hidrodinamice care variaza continuu.La scaderea nivelului marii avanplaja devine emers. Bathial. Etaj bentonic situat intre cca-150m,in apropierea muchiei selfului si cca -3000 m.Bathialul se suprapune versantului continental si glaciscului continental.Pentru ecosistemele din masa apei,plancton si necton ,bathialului ii corespund etajele mesopelagic si bathipelagic.Bathialul e primul etaj al zonei afitale(zona inf din distributia etajelr bentonice alc din etajel bathial,abisalsi hadal)in care se trece la specii capabile sa traiasca in intunericdeplin si la presiuni f. mari(specii euribatice).Tenperatura variaza intre 5 si 15*C la latitudinile mijlocii si intre -1 si 3*C in apropierea cercurilor polare.Salinitatea variaza intre 34 si 36/.Benthosul e reprez. Prin specii de madrepori,alcionari,gorgonii,la care se adauga moluste,din ce in ce mai putine pe masura ce adancimea creste. Benthos. Totalitatea organismelor care traiesc pe fundul marilor,lacurilor si raurilor.Benthosul marin e format din animale care traiesc pe substrat,sau epifauna,ingropate in substrat,sau infaunasi din cele care se deplaseaza pe substrat.Dupa dimensiuni se deosebesc 2 categorii:meiobenthosul si microbenthosul. Distributia benthosului pe verticala se face conform unei etajari conditionate de lumina si presiune.In fct. de lumina se disting 2 zone :zona fital,situata intre suprafata si -150 m in care plantele verzi pot trai si zona afitala,situata sub -150m,permanent intunecata.Presiunea creste spre adancime cu o rata de 1 kg/cm2 la fiekre 10 m,ceea ce a dus la aparitia adaptarilor speciale pt vietuitoarele kre populeaza adancimile sub 500 m.In cadrul zonei fitale au fost separate 4 etaje :supralitoral,mediolitoral,infralitoral,circalitoral,iar in cadrul zonei afitale 3 etaje :bathial,abisal si hadal.Aceste etaje sunt distribuite intre +10 si +15m si -11.000 m,dupa un model general care ne releva faptul ca in Oc. Planetar nu exista linia zero pt viata. Biodiversitate Varietatea organismelor,cu toate procesele care le implicainterconexiunile dintre acestea.Elementele de diagnoza sunt genofondul,speciile,ecosistemele,biomurile si rpocesele care le interconecteaza.

Biomasa. Cantitatea totala de materie vie a tuturor organismelor,sau numai a unor anumite grupuri,exprimata in gramepe o unitate de masa sau volum. Campie litorala Campie de acumulare formata dupa stabilirea nivelului marii la cotele actuale fata de kre a oscilat cu amplitudini de max. 5 m.In regiunile temperate ale terrei se intl. 4 tipuri de campii litorale :deltaice,lagunare,nisipoase si estuariene. Campii deltaice. Deltele sunt campii litorale aluviale de dimensiuni mari(rareori sub 1000km2)alc. din 2 tipuri de campii :fluviale si marine.Campiile deltaice fluviale se form. Prin acumulare fluviatila intensa incepand de la vf. deltei spre mare.La incp. Se formeaza grindurile fluviatile joase,kre se consolideaza,se juxtapun si se inalta,rezultand campia deltaica fluviatila inalta.Aceasta se continua cu campia deltaica fluviatila joasa,mlastinoasa ,in curs de evolutie si de inaltare.Capiile deltaice marine sunt situate la partea ext. a deltei(spre mare)si sunt modelate sub controlul factorilor marini.Se formeaza intai grindurile marine kre treptat se juxtapun rezultand campuri inalte,ulterior eolizate.Acestea sunt inconjurate de campiile deltaice marine joase,mlastinoase sau lacustre.Campiile deltaice sunt racordate cu selful continental prin frontul deltaic. Campii lagunare. Campii litorale joase,lacustre,cu sectoare mlastinoase,deseori srturate. Campii abisale. Campii aproape perfect orizontale(sunt cosiderate cele mai plane forme de relief de pe Terra),cu inclinari mai mici de 1/1000,dezvoltate pe crusta oceanica,situate la adancimi mai mari de 2000m.Au fost descoperite in anul 1947 prin utilizarea tehnicilor de sondare acustica.Majoritatea campiilor abisale sunt situate intre glacisurile continentale si glaciscurile abisalesau flancurile dorsalelor.Campiile abisale sunt acoperite cu sedimente silticesi nisipoase in amestec cu piertisuri peste care se afla sedimente pelagice f. fine din categoria argilelor.Sunt recunoscute 3 tipuri de campii abisale (1)campii abisale tipice,kre se intl. mai ales in Oc. AtlanticShom,Hatteras,Nares,in Oc Indian-Indiana,Malagassy,Mosambique,in Oc. Pacific-Northeast Pacific Abyssal Plain si in marile marginale(in Marea Bering atinge o suprafata de 100.000km2,iar in Marwa Okhok,30.000km2;(2)campiile abisale de fosa care au fost identificate si descries pe fundul unor fose; (3)campiile abisale arhipelagice situate in jurul arcurilor insulare,in continuarea glaciscurilor abisale.Originea campiilor abisale a fost explicate prin mai multe ipoteze.O prima ipoteza sustineca s-au format prin scurgeri de lave acoperite cu sedimente neconsolidate.A 2-a ipoteza atribuie campiilor abisale character relict,geneza lor fiind legata de procese subaeriene stravechi. Campii costiere. Campii tabulare,stabile tectonic,cu altitudinea medie de 100 m,formate sub controlul factorilor marini si continentali in ultimii 4,5-5 mil. ani .Cele mai cunoscute campii costiere sunt:C. Atlantica si a Golfului din America de N(950.000km2),C. Siberiei(800.000km2),C. Amazonului(450.000km2).Suprafata totala e de 5,7mil.km2,ceea ce reprez. 1% din suprafata Terrei tabulare. Coasta. Subunitate morfologica situate la partea sup. A marginii continentale care racordeaza muntii,podisurile,piemonturilesau campiile cu versantul continental.Factorii morfogeneticiprincipali sunt:tectonica globala,procesele majore de acumulare-eroziune si oscilatiile nivelului Oc. Planetar in perioade de timp de ordinal a 10.000.000 ani(din Pleistocen pana in present).In functie de specificul marginii continentale, coastele se diferentiaza in 2 categorii principale:de margine continentala pasiva si de margine continentala active.Coastele dezvoltate in cadrul marginilor continentale stabile au profil complet cu alura generala convexconcava,cu toate subunitatile bine dezvoltate,ceea ce face ca profilul longitudinal al acestei coaste sa se extinda 2

pe 400-500 km,iar energia de relief sa atinga 500m.Un profill tipic este cel al coastei de est ,N-Americane in regiunea Carolina de N :sub Piemontul Appalachise dezvolta larg campia costiera N-Americanacontinuata cu litoralul lagunar Bogue Inlet si cu elful continentaldin golful Onslow.In fct. de relieful continental coasta se poste reduce mult in profil longitudinal,iar unele dintre subunitatile de relief se pot micsora la minimum sau pot disparea.De exemplu,sub podisurile sau piemonturile continentale se poate trece direct la un litoral ingust continuat cu un elf ingust si abrupt.Coastele dezvoltate in cadrul marginilor continentale active sau muntoase, fara campii costiere,cu litoraluri inguste si elfuri continentale inguste si inclinate.Dupa criterii morfologice,coastele se clasifica in3 categorii :muntoase,de podisuri si cu campii costiere.Coastele muntoase si de podis pot aparea atat pe margini continentale active,cat si pe cele pasive si sunt de 5 tipuri :coaste cu fiorduri,coaste cu insule,coaste cu rias,coaste vulcanice,coaste coraligene.Coastele cu campii costiere sunt specifice numai marginilor continentale pasive de tip american si permit dezvoltarea unor forme litorale f. variate. Continentala,Mare. Mare a carui bazin se afla in interiorul continentului,cu fundul dezvoltat numai pe crusta continentala,fara legatura cu Oc. Planetar.Cel mai tipic examplu este M. Caspica. Convectie. Proces de transport pe verticala in masa de apa a marii datorita diferentelor de densitate.Convectia termica,numita si conductie,asigura redistribuirea caldurii in acvatoriile marine. Crusta. Stratul superficial al planetei situat intre cuntactul cu ext. aerian sau oceanic si discontinuitatea Moho.Sunt 2 tipuri de crusta:continentala si oceanica. Crusta continentala. Crusta dezvoltata sub continente,cu grosimi de pana la 70 km,care este formata din 3 straturi:stratisfera,care e situate la suprafata,are frosimea de 14-15 km si e alc. Din roci in diferite grade de litificare :stratul granitic,constituit din granite,gneise si granodiorite cu grosimea de 10-40 km :stratul bazaltic,cu grosimea de 1525 km,sub kre se afla discontinuitatea Moho. Crusta Oceanica. Crusta situata sub fundurile oceanice,cu structura simpla si grosimi reduse.Crusta oceanica e formata din 3 strate incepand cu sedimentele neconsolidate,sub care se afla un strat bazaltic urmat de stratul inf. format din gabrouri si serpentinite.grosimea crustei oceanice variaza intre 5 si 11 km. Difuzie. Deplasare orientata a moleculelor dintr0o parte cu concentratie mai mare spre una cu concentratie mai mica din apa marii.In procesul de difuzie intervine forta de frecare vascoasa care se opune deplasarii prin procesul de frictiune interna. Ekman,legile. Oceanograful suedez V.W.Ekman elaboreaza in anul 1902 legile care ii poarta numele pentru a explica circulatia apelor oceanice de suprafata determinata de vant si influentata de rotatia Pamantului.Conform acestor legi : 1.intr-o mare omogena apele de la suprafata marii se vor deplasa sub influenta vantului abatandu-se spre dreapta in emisfera N(spre stg in emisfera S)cu 45fata de directia vantului ; 2.stratul de apa aflat imediata sub cel de la suprafata se va deplasa si el spre dreapta in emisfera N(spre stg in emisfera S)cu 45fata de directia de miscare a stratului superior ; Procesul se repeta in straturile inferioare,vectorii miscarii rotindu-se spre dreapta(stanga)pe o spirala numita spirala Ekman,in timp ce vitezele vor scadea continuu din cauza pierderilor de energie prin frecare;se ajunge 3

astfel la un pct. Situat la o adancime,in care nu se mai percepe deplasarea apei numita adancime de rezistenta frictionala,sub care influenta vantuli e nesemnificativa ; 3.mediind directiile de deplasare ale straturilor de apa rezulta o directie de miscare la un unghi de 90 fata de directia dominanta a vantului spre dreapta in emisfera N si spre stg. In emisfera S ;aceasta se numeste transportul totall Ekman. Euxinic,mediu. In conditiile de izolare a unui bazin adanc au loc continuu procese reducatoare ale sulfatilor cu formarea hidrogenului sulfurat si consumului oxigenului.Activitatea sulfobacteriilor are rol important in desfasurarea acestor procese.Prin precipitarea sulfurilor de tipul piritei coloidale se formeaza sedimente negre ,bogate in substante organice.Mediul euxinic este cunoscut datorita cercetarilor efectuate in Marea Neagra,Marea Baltica,Marea Japoniei si in fiordurile adanci din Norvegia. Faleza. Abrupt situate la limita inf. (spre uscat) a tarmului inalt,rezultat din actiunea eroziva a valurilor.Au fost identificate 4 tipuri de tarm cu faleza : 1.cu terasa intramareica 2.cu terasa de maree inalta 3.cu terasa de maree joasa care se formeaza cu aceeasi morfologie si in regim micromareic 4.fara terasa D.p.d.v. al substratului sunt deosebite falezele dezvoltate pe roci dure,de cle pe roci de tipul loessului.D.p.d.v. al functionalitatii sunt faleze active,cu faleze active,cu abrupt functional controlat de valuri si faleze relicte,nefunctionale,ramase in spatele lagunelor,deltelor sau campiilor nisipoase. Fata plajei. Planul inclinat,maturat continuu de valuri,care racordeaza berma cu avanplaja.Fata plajei e domeniul in care e disputata energia valurilor ajunsepana aici.Au loc pendulari continui ale liniei apei intre un nivel maxim si altul minim,proces numit swash.De aceea,dinamica fetei plajei e f. activa,schimbandu-se vizibil in perioade de timp de ordinal orelor si zilelor(10-104 ani).Dimensiunile fetei plajei in profil transversal variaza intre 1m(in conditiile marii calme)si 50m (la furtuni puternice).Procesul se swash determinasortarea fractiilorgranulometrice,cu distribuirea celor mai fine in partea superioara,unde competenta curentului ascendent(upswash)e mai mica si a celor grosiere de la baza.Frecvent ,intre fata plajei si avanplaje se formeaza un sant datorita vortexurilorcare aparla contactul dintre curentul descendent(backswash)si valurile de translatie care vin peste avanplaje.La partea superioara,contactul dintre fata plajei si berma se realizeaza frecvent printr-o creasta numita creasta feti plajei.In conditiile Marii Negre,fata plajei se prezinta sub 3 tipuri morfologice : 1.tipul aplatizat,specific conditiilor de hula slaba de lunga durata 2.tipul inalt,inclinat,specific valurilor mai inalte de 0,5m care cad unghiular fata de liniaapei dintr-o anumita directie 3.tipul inalt cu scarp,specific perioadelor de tranzitie. Fitoplancton. Asociatie de plante celulare microscopice care plutesc in apa oceanului.Dimensiunile f. mici ale acestor plante plutitoare permit integrarea lor in procesele de difuzie moleculara.Speciile dominante din fitoplancton apartin grupurilor :diatomee,dinoflagelate,coccolitofori,silicoflagelate,alge albastreverzi.Fitoplanctonul reprez. Nivelul producatorilor din plancton care,prin fotosinteza,produc biomasa.Dupa dimensiuni,fitoplanctonul se subdivide in 3 tipuri :ultraplanctonul,nanoplanctonul, microplanctonul.

Glacisurile abisale. Forme de relief usor inclinate,larg concave,dezvoltate pe crusta oceanica,care racordeaza campiile abisale cu falncurile dorsalelor,cu baza insulelor,cu vulcanii submarini sau alte forme pozitive din spatiul fundurilor oceanice.Glacisurile abisale s-au format prin procese de acumulare a sedimentelor transportate de curentii de turbiditate. Glacis continental. Forma de relief care racordeaza versantul continental cu campia abisala.Limita superioara,de la contactul cu versantul continental,corespunde schimbarii pantei de la 1 :40 la 1 :2000.limita inf. e mai dificil de trasat din cauza trecerii lente in campia abisala.Au fost identificate 2 tipuri morfologice si morfogenetice : 1.glacisurile continentale simple cu profil concav larg,format prin acumularea materialelor venite de pe versantul continental 2.glacisurile continentale complexe,cu 2 sau mai multe trepte care au dimensiuni,varste si procese morfogenetice diferite. Hadal. Etaj bentonic situat intre cca. -6500si-700m si cele mai mari adancimi.In conditii foarte vitrege(presiuni de cca. 1000 atmosfer si 6 t/m,intuneric total,temperaturi in jur de 1,2-3,6C,continutul in oxigen dizolvat de cca. 3mg/l)traiesc specii barofile dintre porifere,celenterate,nemertieni,crustacei,echiuride,izopodesi polichete.Aici isi gasesc adapost o serie de fosile vii,endemice,precum speciile genului Neopilinia.Numarul total de specii scade de la 22 la adancimea de 7000m,la numai 8 specii la adancimea de 10700m.In sedimentele maloase traiesc bacterii,care ating mai mult de 3 mil. De germeni la cm de mal. Haloclina. Schimbare mai mult sau mai putin brusca a distributiei salinitatii in profil vertical de la suprafata marii spre adancime.Gradientul haloclinei poate ave valori f. diferite in fct. de latitudine si de structura acvatoriului marin respesctiv. Lant trofic. Succesiune de organisme legate prin relatii de hranire(relatii trofice).Orice lant trofic incepe cu speciile productoare care genereaza materie vie prin fotosinteza.Acestea sunt consumate de organismele ierbivore care,la randul lor,sunt consumate de carnivore.In Oceanul Planetar sunt cunoscute lanturi trofice scurte,cu 2,3 verigi si lanuri lungi,cu numeroase verigi.Un exemplu de lant trofic scurt este :fitoplancton-zooplancton-balena. Litoral. Subunitate a coastei care racordeaza campiile costiere sau forme de relief inalte(munti,podisuri)cu selful continental.Dimensiunile maxime in profil transversal sunt de ordinul a 10km,iar evolutia se desfasoara in perioade de timp de ordinul a 10 ani sub controlul factorilor subaerieni si marini.Limita superioara a litoralului carespunde falezelor relicte care marcheaza nivelul maxim al marii atins la transgresiunile cuaternare.Limita inf. e adancimea de-40 pana la-50m,care corespund contactului cu campia submersa a selfului continental marcata morfologic prin aplatizarea profilului,iar hidrodinamicprin limita inf. a turbulentei cauzata de cele mai inalte valuri.D.p.d.v. morfologic se deosebesc 2 tipuride litoral :jos si inalt.Subunitatile litoralului sunt campiile litorale si frontul litoral.Primele sunt specifice litoralurilor joase.Litoralurile inalte se reduc frecvent numai la frontul litoral. Margine continentala. Forma de relief grefata pe crusta continentala care racordeaza continentele cu fundurile oceanice.Profilul general e convex-concav,dimensiunile in profil transversal sunt de ordinul a 10km.iar evolutia se desfasoara sub actiunea factorilor tectonici,marini si subaerieni in perioade de timp de ordinul a 10 000.0001.000.000.000ani.Marginea continentala cuprinde mai multe subunitati grupate in 3 ordine de 5

marime.Coasta,versantul continental si glacisul continental se incadreaza in primul ordin.Aici se includ trasaturile de relief a caror geneza si evolutie sunt legate de tectonica globala,de procesele majore de acumulare si eroziune si de oscilatiile nivelului Oceanului Planetar din piocen pana in prezent.Ordinul 2 de marime se diferentiaza in cadrul primului proces de eroziune si acumulare,controlate tectonic si climatic,desfasurate in ultimii 10.000 ani(in Holocen),dupa stabilirea nivelului Oceanului Planetar la cote apropiate de cele actulae fata de care a oscilat in limitele catorva metri.De exemplu,in cadrul coastei,acest relief e reprez. Prin campia costiera,litoral si selful continental.Al 3-lea ordin cuprinde formele rzultate recent prin actiunea vlurilor si curentilor,precum si a oscilatiilor seculare ale nivelului marii in cadrul ordinului 2.De exemplu,in cadrul litoralului,acest relief e reprez. Prin campiile litorale si frontul litoral cu subunitatile sale.Marginile continentale,alaturi de continente si de fundurile oceanice,reprez. Relieful cu rangul cel mai inalt care se poate identifica pe Terra.Marginea continentala e de 2 tipuri :pasiva si activa. Marginea continentala. Tip de margine continentala dezvoltat in cadrul placilor litosferice,cu profil general convex-concav,in care toate subunitatile sunt bine dezvoltate.Sunt stabile in timp si afectate rar in timp de vulcanism si seisme.Se clasifica dupa mai multe criterii. Dupa criterii structurale :sunt cu un strat gros de sedimente si altele cu strat subtire.In prima categorie intra marginile continentale din V Oceanului Atlantic de N,unde grosimea sedimenteloracumulate depaseste 15km. In cea de-a 2-a categorie intra cele cu strat de sedimente a carui grosime nu depaseste 15km. Dupa criterii genetice sunt deosebite margini formate prin divergentade cele formate prin culisare.Marginile continentale pasive divergente sunt rezultatul unei evolutii indelungate care urmeaza procesului initial de riftogeneza.In cea mai mare parte a bazinului Atlantic,procesul demareaza in Triasicul mediu cu un prim stadiu de bazin ingust tip Marea Rosie si se continua prin divergent aspre stadiul actual.Marginile de culisare sau de transformantasunt specifice regiunilor in care faliile transformante se extind pana la marginea bazinului oceanic,de exemplu in Golful Guineea. Dupa criterii regionale,geografice,prin excelenta,sunt deosebite margini continentale pasive neoformate,americane,africane.Marginea pasiva neoformata e specifica bazinelor Marii Rosii si Golfului Californiei,nde procesele de separare prin riftogeneza se afla in stadiul primar.Marginea continentala pasiva americana prezinta coaste larg dezvoltate,versante continentale usor inclinate,iar glacisurile continentale sunt largi,frecvent cu mai multe trepte.Acest tip e specific estului celor 2 Americi,dar apare si in N Eurasiei,in jurul Indiei,in V si S Australiei.Marginea continentala pasiva africana are coaste inguste si versante continentale abrupte.Este comun in jurul Africii,dar apare si in V Europei,in jurul Groenlandei,in jurul Antarctidei. Marginea continentala activa. Tip de margine continentala dezvoltata pe contactele convergente,distructive dintre placile litosferice.Procesele geodinamice active si intensedetermina o stare de instabilitate marcata prin seismicitate,vulcanism,subsidenta,cu toate consecintele lor secundare.Varsta marginii continentale e f. diferita :cele mai vechi au varsta Triasica si se afla in regiunea est-pacifica :cele mai recente s-au format in ultimii 5 mil. ani si se afla pe arcul Mariannas.Sunt recunoscute 3 tipuri de margine continentala activa :andin,de arc insular,mixt.Marginea continentala activa de tip andin e specifica contactelor convergente extensive si se dezvolta la marginea unei placicontinentale sub care subduce o placa oceanica.Acesta e cazul din estul Oc. Pacific,unde placa Nazca e subdusa de placa sud-americana.Aici relieful marginii continentale se reduce la litoral si self continentale inguste,continuate cu versante continentale abrupte,cu mai multe trepte,care se termina in fosa Chile-Peru.Marginea continentala activa de tip arc insular e specifica Nsi V Oc Pacific,de unde si numele de tipvest-pacific .Marginea continentala activa de tip mixt se suprapune contactului dintre o placa continentala si un sector complex cu mai multe cu mai multe arce insulare diferit constituite si cu varste diferite.Este cazul regiunii cuprinse intresud-estul Asiei si fosele Marianas-Izu-Japoniei. Masa de apa. Volumul mare de apa,cu structura fizica si chimica omogena,formata in anumite centre genetice din Oc. Planetar. 6

Mediterana. Bazin cu dimensiuni mai mici ca oceanul,situat intre continente,legat de oceanul alaturat prin una sau mai multe stramtori,cu fundul dezvoltat pe crusta continentala si pe crusta oceanica,cu circulatie locala datorata vantului si proceselor termo-haline.Sunt recunoscute unanim 3 mediterane :mediterana europeana sau eurafricana(Marea Mediterana),mediterana americana si mediterana austral-asiatica.In discutie este mediterana arctica considerata,de unii oceanografi,ocean. Necton. Totalitatea organismelor marine care se deplaseaza activ prin apa cautandu-si hrana.predomina vertebratele,in cadrul nectonului s-ar putea incadra si pasarile mairne.scufundatoare cum sunt pinguinii,cormoranii,pelicanii,albatrosii,pescarusii. Neriti,domeniu de viata. Domeniul neritic e situat in apele de self, care ofera conditii optime dezvoltarii vietuitoarelor. Neritic.mediu de sedimentare. Mediu de sedimentare specific selfului continental.Se subdivide in mediu epineritic situat la adancimi cuprinse intre 0 si 40m si in infraneretic,situat intre 40 si 200m adancime.Sunt caracteristice faciesurile terigene,iar procesele de sedimentare depind de extensiunea selfului continental,de climat si de aportul de sedimente de pe continente. Nutrientii. Elemente sau compusi care asigura desfasurarea proceselor vii in apa Oc. Planetar.Priniplaii nutrienti sunt :fosfati anorganici,nitratii,nitritii,amoniu si silicatii hidratati.Distributia acestora e etajata in 4 straturi :str. superficial,sarac in nutrienti,stratul de tranzitie,in care cantitatea de nutrienti creste continu,stratul bogat in nutrienti,situat intre 500-1600m adancime,si stratul profund,relativ bogat in nutrienti.Procesele de upwelling asigura transportul nutrientilor din stratul bogat, de la 500-1600m spre suprafata,asigurand o productivitate biologica mare pentru apele respective. Oceanul. Bazin de dimensiuni mari situat intre continente,cu fundul dezvoltat pe crusta oceanica si pe crusta continentala,cu margini continentale, cu circulatie majora de suprafata,verticala si de adancime,cu acvatoriul in stransa relatie cu circulatia generala a atm.Sunt recunoscute unanim 3 oceane :Pacific,Atlantic si Indian.In discutie sunt Oc Arctic, considerata de unii oceanografi ca mediterana si oceanul Sudic. Oceanul Planetar . Totalitatea oceanelor de pe Terra impreuna cu mediteranele si marile marginale.Oc Planetar e suprasistemul strans conectat cu atm care asigura,prin nenumaratele fluxuri de materie si energie,specificul mediului Pamantului. Oxigenul. Oxigenul e cel mai important gaz dizolvat in apa marii,deoarece e singurul care asigura respiratia vietuitoarelor si in acelasi timp, procesele de descompunere a materiei organice.Cantitatea de oxigen din apa marii variaza intre 0 si 9ml/l.Distributia oxigenului pe verticala,de la suprafata spre fund,se face etajat.Stratul de suprafata se caracterizeaza prin schimburi intense cu atmosfera,aici oxigenul aflandu-se aproape la saturatie.Stratul fotosintetic e cuprins intre -5 si -10m si cca. -100m,aici predominand producerea oxigenului care ajunge la concentratii de 4-9ml/l datorita proceselor de fotosinteza intense.Stratul apelor adanci situat intre -100m si cca. -1000m e sarac in oxigen,care are o concentratie de numai 1ml/l datorita proceselor intense de consum pt. Descompunerea organismelor planctonice moarte.Stratul inf ,situat sub -1000m,in care concentratia de oxigen creste usor cu adancimea,ajungand la 3,4-4ml/l.fata de aceasta situatie normala pt. apele Oc. Planetar sunt abateri inregistrate in marile afectate de procesul de euxinism,cum e si Marea Neagra. 7

Plaja. Forma de relief din cadrul tarmului dezvoltata pe nisipuri sau pietrisuri sub actiunea directa a valurilor.Dimensiunile in profil transversalsunt de ordinul metrilor sau a zecilor de metri,iar durata schimbarilor efective vizibile,de ordinul zilelor si lunilor(10 si 10 ani).Morfologic si morfodinamic,plajele sunt in raporturi de subordonare fata de tarm.Tarmul evolueaza in salturi,cu paliere largi,conform unui comportament dinamic metastabil,pe cand plajele evolueaza continuu si au dinamica reversibila in perioade scurte de timp.Plajele se formeaza pe acele tarmuri unde exista un stoc de nisip suficient pt. a depasi cantitatea pe care valurile si curentii o pot indeparta.In cadrul plajelor se pot identifica 3 subunitati de relief :berme,fata plajei si avanplaja.Pe o plaja nisipoasa,in regim micromareic,morfologia cea mai simpla e specifica iernii,cand exista o sg. berma(treapta orizontala sau usor inclinata formata pe plaje prin acumulare,rar prin eroziune,valurile fiind factorul genetic principal) si o fata a plajei larg extinsa.Profilul transversal al plajei se complica treptat in timpul verii,ajungand la maximum de diversitate la inceputul toamnei,cand sunt 2-3 berme si o fata a plajei ingusta.D.p.d.v morfodinamic sunt 2 tipuri de plaje :disipative si reflective.Plajele disipative sunt specifice conditiilor de hula moderata,avand profilul fetei plajei extins si usor inclinat.Plajele reflective se formeaza in timpul furtunilor,avand fata plajei ingusta si inclinata.Morfogeneza plajelor e un proces complex desfasurat in cadrul tarmului sub controlul permanent al valurilor si curentilor.Pentru formarea plajelor sunt necesare 3 conditii esentiale : 1.prezenta unui tarm suficient de extins care sa asigure circulatia aluviunilor si acumularea acestora ; 2.existenta in cadrul tarmului a unui stoc de nisip suficient de mare ; 3.existenta unui regim al valurilor si a unei circulatii de tarm favorabile acumularii nisipuli. Variabilitatea profilului transversal e o trasatura specifica oricarei plaje datorita faptului ca este continuu afactat de mare la nivelul avanplajei si a fetei plajei.Berma de vara e afectata de valuri la interval de 2030zile,iar berma de iarna,cel putin o data pe an.In acest fel,profilul transversal al plajei are o dinamica accentuata cu ritmuri zilnice,sezoniere si anuale.Intensitatea schimbarii profilului depinde de intensitatea factorilor meteo-marini. Plancton. Totalitatea organismelor care traiesc plutind pasiv in masa apei Oc Planetar.Planctonul e format din plante (fitoplanctonul)si animale (zooplanctonul).Planctonul e rsp biosferei la necesitatea popularii cu vietuitoare a celui mai extins mediu de viata care e masa de apa a oceanului.Planctonul asigura procesele de productie primara si secundara,care stau la baza productivitatii oceanului asigurand, in acelasi timp circuitele biogeochimice globale care mentin pe Terra un mediu favorabil vietii. Productie primara. Materia vie produsa de fitoplancton prin fotosinteza. Productie secundara. Biomasa realizata la nivelul consumatorilor de fitoplancton. Salinitatea. Suma totala in grame a substantelor dizolvate in apa de mare calculata dupa oxidarea intregii cantitati de substante organice,dupa transformarea carbonatilor,precum si a ionilor de brom si iod.Salinitatea se exprima in grame la o mie.Cresterea salinitatii e cauzata de evaporare,inghet,advectia apelor sarate de catre curenti,amestecul vertical cu ape sarate ,prezenta solutiilor hipersaline.Scaderea salinitatii se datoreaza precipitatiilor atmosferice,topirii gheturilor,advectia apelor dulci,amestecul vertical cu ape mai dulci,aportul masiv de ape fluviale.Distributia salinitatii la suprafata Oc Planetar are caracter zonal.Apele zonelor subtropicale(20-30 latitudine N,S),unde evaporarea excede precipitatiile atmosferice,au salinitate care depaseste 37 %.Apele zonelor ecuatoriale,ca si cele de la latitudinile mijlocii,unde precipitatiile atm. Exced evaporarea,au salinitate moderata,variind intre 33-35%.Apele zonelor boreale,ca si a celor australe,au cea mai scazuta salinitate,sub 31%.In profil vertical de la suprafata oceanului pana la fund,salinitatea se distribuie in 2 zone. Zona superioara situata intre suprafata si cca. -200m si zona inf. situata sub -200m.In cadrul zonei superioare 8

se deosebeste un strat superficial in care salinitatea fluctueaz sub influenta schimburilor la interfata ocean-atm si haloclina ,care e stratul in care se inregistreaza o schimbare marcanta a salinitatii.Zona inf prezinta schimbari minore ale salinitatii,care variaza intre 34,5-35%.In functie de zona geografica se inregistreaz comportamente diferite ale variatiei salinitatii pe verticala.De exemplu.in N Oc Pacific,iarna,precipitatiile bogate contribuie la scaderea severa a salinitatii in stratul superficial ;haloclina are gradient mare,iar limita ei inf indica adancimea maxima la care se resimte influenta apelor dulci.In zona tropicala a Oc Atlantic,unde evaporarea exceed precipitatiile atmosferice;influenta deficitului de precipitatii se resimte mult sub nivelul haloclinei. Termoclina. Schimbare brusca de temperature a apei mari in profil vertical.Sunt 3 tipuri de termoclina:permanenta,sezoniera,diurna.Termoclina permanenta separa troposfera oceanica de stratosfera oceanica.E caracteristica zonei temperate si intertropicale.Lipseste in apele de la latitudini inalte din cauza uniformitatii termice a acvatoriului.Stratul termoclinei permanente are grosimi f. diferite ,in functie de schimburile calorice si de latitudine,putand fi intalnita intre -100 si -1000m.In regiunile temperate,Termoclina permanenta separa stratul de amestec,de stratul profund,situat sub -1000m.Gradientii termici variaza intre 1520C,in zonele intertropicale,si intre 5-10C,in zonele temperate.Termoclina sezoniera e schimbare brusca de temperatura in profilul vertical care apare primavara la adancimi de -10 si -100m.Dezvoltarea maxima se inregistreaza la sfarsitul lunii august.Gradientii termici variaza intre 10 si 20C.Termoclina diurna apare in stratul superficial al apei marilor,de obicei pana la 10m adancime,ca urmare a schimburilor calorice cu atm in 24 ore.Valoarea gradientului depaseste rar 2-3C. Self continental. Subunitate a coastei numita si platform continentala sau platou continental.Selful continental e o campie submersa situata intre limita inf a frontului litoral(40-50m adancime) si muchia selfului.Limita sup a selfului continental e controversata.Unii autori prelungesc aceasta limita pana la -10m prin asanumitul self intern,dar majoritatea sunt de acord cu limita morfologica,hidrodinamica si sedimentologica mentionata mai sus.In timpul regresiunilor din Pleistocen,majoritatea selfurilor continentale au fost exondate,fiind modelate in regim subaerian.De aceea ,in morfologia actuala a selfurilor se mentin unele trasaturi morfologice mostenite : vai fluviale,vai glaciare,morene,dune.Inundarea selfului continental si trecerea la starea actuala au inceput cu 15000 de ani in urma,o data cu incalzirea climei dupa ultima glaciatiune,cand nivelul marii a crescut cu 100130m.Extensiunea selfurilor depinde de tipul marginii continentale pe care se afla,din acest punct de vedere identificandu-se 2 tipuri :atlantic si pacific.In tipul atlantic se incadreaza selfurile largi dezvoltate pe marginile continentale pasive.Tipul pacific e caracteristic marginilor continentale active cu selfuri ingusta,inclinate,frecvent cu mai multe trepte. Strat de amestec. Strat cuprins intre suprafata marii si adancimea de 20-30, in care se desfasoara principalele procese de transfer intre atm si mare.Limita inf a stratului de amestec corespunde cu limita superioara a termoclinei sezoniere. In timpul iernii,stratul de amestec se extinde in adancime datorita agitatiei intense generata de vanturi. Tarm. Subunitate de relief din cadrul frontului litoral formata prin actiunea valurilor si a curentilor in perioada de timp de ordinul a 10 ani.In profil transversal,limita superioara a tarmului e data de limita atinsa de cele mai inalte valuri sau de muchia falezei,iar limita inferioara e reprez de muchia terasei tarmului situata in jurul adancimii de -10m.Rezulta deci ca limitele tarmului sunt determinate hidrodinamic,in spatiul afectat de valuri,cel putin odata pe an.Deoarece toate procesele geomorfologice sunt controlate de valuri,tarmul e partea cea mai activa a litoralului,modificandu-se ciclic,sezonier si anual.Structura si functionarea tarmului depind de tipul de front litoral pe care se grefeaza.Complexitatea maxima a reliefului tarmului e atinsa pe fronturile litorale joase,mai ales pe cele deltaice si pe campurile marine nisipoase,unde sunt conditii pentru dezvoltarea tuturor subunitatilor :conuri de rever,dune,plaje,terasa cu bare si santuri.Aceeasi complexitate apare si pe tarmurile dezvoltate pe fronturile litorale inalte de acumulare.Tarmurile grefate pe fronturile litorale inalte de 9

eroziune au structura mult mai simpla. Versantul continental. Subunitate de relief a marginii continentale care are acelasi rang cu coasta in ierarhia formelor de relief de pe Terra.Se prezinta ca un versant cu inclinarea de 3-6(4 e valoarea medie pt panta versantelor continentale din Oc Planetar)situat intre muchia selfului(-180m)si schimbarea pantei la contactul cu glacisul continental.Latimea Variaza intre 20 si 100km,iar energia de relief,intre 1300 si 3500m.Clasificarea versantelor se face pe criteri genetice si structurale,fiind recunoscute in prezent 3 tipuri : 1.versante continentale primare ,structurale,f. abrupte ,cu mai multe trepte ,formate prin procese tectonnice pe marginile continentale active,care sunt tipice Oc Pacific 2.versantele continentale secundar tectoniceformate dupa deschiderea bazinelor oceanice prin riftogeneza,care sunt abrupte cu mai multe trepte secundare si si rigurozitati care sunt tipice bazinului Marii Rosii si Golfului California 3.versantele continentale secundar acumulative pe margini continentale stabile,care sunt specifice bazinului Oc Atlantic. Zooplancton. Totalitatea animalelor microscopice care traiesc plutind pasiv in apa oceanului.Predomina crustaceele cu talia intre 0,5mm si 3-5mm(amfipode,copepode,cumacee,izopode,cladoceri).Zooplanctonul reprez primul nivel de consumatori din ocean care se hranesc cu fitoplancton asigurand productia secundara.

10