Geografia

regionala a
Romaniei

Carpatii Orientali
Limite-carpatii orientali reprezinta sectorul estic al carpatilor
romanesti situati intre frontiera de nord a tarii si valea
prahovei.exista o problema intre delimitarea intre carpatii
orientali ,grupa bucegi fiind atasata fie grupei carpatilor
orientali fie grupei carpatilor meridionali .
Aspecte generale ,carpatii reprezinta un lant muntos ,masiv ,cu
o directie generala nord ,nord-vest ,sud-sud-est ,iar in sud ,cu
o directie de la est la vest d,p.c.v structural si petrografic sunt
3 fasii longitudinale ,vulcanice ,cristalino-mezozoice si flis

,dispuse paralel.Altitudinea maxima se atinge in partea de

nord in muntii rodnei in varful pietrosu 2303,deasemeni
inaltimi mai mari intalnim in maramures,calimani si ceahlau,
reteaua hidrografica este dispusa fie longitudinal dea lungul
culuarelor ,formand sectoare cu defilee inseuari si falii
transversale.
Muntii vulcanici sunt dispuse in partea de vest formand cel
mai lung lant neovulcanic european.(500 de km) cu altitudini
ce oscileaza intre 200 si 3000m ,bogati in minerale auro
argentifere si ape minerale ,prezinta un relief glaciar mai
ales in muntii rodnei cu lacuri glaciare si circuri glaciare
,aceasta structura este situata in partea centrala ,in masa
calcaroasa sunt prezente minereuri neferoasa ,deasupra patura
calcaroasa mezozoica formeaza un relief accidentat cu
varfuri ascutite, abrupturi ,ultimul sector este cel din partea de
est ,iar la sud de trodus.Altittudinile sunt mici este prezent un
relief structural formata din queste vai secvente si o
fragmentare mare.
Grupa nordica-limite ,carpatii maramuresului si bucovinei
,frontiera de stat,la sud culuarul dorna-campulung
moldovenesc.
Aspecte ale reliefului ,dispunerea longitudinala a culmilor la
nord-vest si sud est ,in condordanta cu directia structurii
geologice,altitudinea maxima in vf pietrosu ,fragmentarea este
acentuata si se resimt influente climatice scandinavo-baltice .
Subdiviziuni-muntii vulcanici (oas,gutai,tiples)

s-au fomat in 3 cicluri eruptice fiind alcatuiti in bazalte

,dacite,relieful are aspect de maguri cu platouri vulcanice,cu
neckuri ,sunt fragmentati de pasuri(setref,prislop.cuta)de a
lungul carora s au trasat principalele cai de comunicatii,
altitudinea maxima este atinsa de varful tiples 1839.
Depresiunea maramuresului-este o arie depresionala formata
prin subsidenta de a lungul mai multor linii de falie ,situata
intre muntii si masivele cristaline si cele vulcanice , are aspect
de depresiune golf ,alungita,iar legatura cu celelalt sectoare se
realizeaza prin pasurile (gutai,cuta,setref,prislop,nedeea)
Masivele centrale sunt situate in zona cristalino-mezozoica
,alcatuite din sisturi cristaline ,inconjurate de depozite
cretaice,gresii,conglomerate,calcare mari.
Pe flancul vestic al muntilor maramuresului si rodnei sunt
prezente si roci vulcanice ,andezite.In cadrul masivelor
centrale identificam mai multe subdiviziuni
Muntii maramuresului acoperiti cu depozite pareogene gresii
si calcare iar in baza apar sisturile cristaline,alt max in varful
falcau.
Muntii rodnei sunt alcatuit din sisturi cristaline,circuri ,vai si
lacuri glaciare,(lala.buhaiescu).
Acumulari de pietre,blocuri periglaciare,spre sud muntii
rodnei coboara in trepte si au fost identificate suprafete de
nivelare.
Muntii suhard-

Obcinele Bucovinene-sunt situate in partea de est,au culmi

dispuse longitudinal paralele despartite de vaii largi numite
campuri lunguri,alcatuite din flis,iar principalele subdiviziuni
unt obcina mestecaris ,feredeu si obcina mare la e,sunt
despartite de culuarul moldovei si desperesiunea moldovitei
,culuarul bargau .vatra dornei ,campulung
moldovenesc,reprezinta un compartiment mai coborat cu o
dispunere de la vest la est,este format din muntii bargaului cu
aspect de magura vulcanica ,alcatuit din flis,cu un relief
nivelat ce a determinat aparitia suprafetelor de eroziune
,identificata fiind suprafata de mestecanis
Culuarul dornelor ,campulung moldovenesc ,este situat intre
muntii caliman si suhard la n si muntii giumalau ,rarau si
bistritei la sud ,acet culuar are o geneza tectono eroziva si un
relief usor valurit ,format dintr o succesiune .
Grupa centrala
Carpatii moldo-transilvaneni-limite la n,culuarul
bargadau,dorna campulung moldovenesc ,la est subcarpatii
moldovei ,la v depresiunea transilvaniei, la s depresiunea
brasov si valea oituz.
Aspecte generale ale relieful orientarea culmilor de la nord
veste spre sud est precum si dispunerea paralela a
acestora.tripla zonalitate petrografica se continua ,insa are loc
restranegrea zonei cristalino-mezozoice si cresterea latimii
flisului, cu cat inaintam spre sud ,fragmentare accentuata
determinata de numeroase despresiuni si pascuri.

Subdiviziunile-muntii vulcanici-calimani-burhiu-harghitaciomagu mare,aceste masive sunt formate dintr relief vulcanic

mai nou situate in partea de vest intre culuarul bargaului si
vatra dornei si bordoc si persanii la sud,sunt fragmentati
transversal de defileu muresului ,relieful vulcanic este format
din conuri vulcanice ,platouri ,iar eroziunea a condus la
aparitia necurilor si daicurilor.
Defileul muresului-cuprins intre toplita ,desparte acest
defileu,are o dispunere transversala si reprezinta o artera de
comunicatii feroviara si rutiera intre transilvania si
despresiunile intra montane.
Despresiuni de baraj vulcanic, situate intre muntii vulcanici
,dintre acestea amintim, borsec, bilbor, giurgeu,ciuc.cele mai
mari despresiuni si giurgeu si ciuc .iar despresiunea ciuc se
continua spre defileu ,tranversat spre olt si se face legatura cu
depresiunea olt ,in aceste zone intalnim numeroase resurse
de ape minerale valorificate terapeutic intr o serie de statiuni ,
Muntii bistritei-sunt situati in partea nord estica a grupei
,strabatuti de valea bistritei,sunt alcatuiti din situri cristaline
mzozoice si flis in restul zonei ,culmile sunt dispuse paralel
si pot fi identificate mai multe suprafete de nivelare ,din
aceasta grupare mai fac parte ,muntii giumalau-rarau,alcatuiti
din sisturi cristaline acoperite cu calcare ,masivul rarau fiind
predominant calcaros si cu aspect ruiniform,muntii
bistricioarei,formati din sisturi cristaline si flis cu altitudini
de 1500 ,1600 m ,muntii ceahlau,cu aspect de nod orografic
alcatuit din calcare si conglomerate cu aspect de platou si
at max 1907 m .muntii stanisoarei ,framgmentati de pasuri me

Structura
1-vechimea locuirii in zone-urme ,unelte ,
2 orase-dupa vechime ,dupa nr de locuitori,
Orase mici-foarte mici ,mari, dupa functii
Satele-dupa marime ,si dupa structura si
forma .
3 densitatea populatiei
4 natalitatea
5 mortalitatea
6 sporul natural
7 structura etnica
8 industria extractiva ,
9 industria energetica cu hidrocentrale
,termocentrale .
10 industria constructoare de masini

11 industria chimica
12 industria lemnului
13 industria metalurgica
14 industria materialelor de constructii
15 industria usoara-alimentara
,extila,industria mica si artizanala ,
16 agricultura
A cultura plantelor
B cresterea animalelor
17 transporturile
18 turism
Turismul natural-toate rezervatiile ,
Turism antropic-exploatarea.

Muntii hasmasu mare reprezinta partea terminala a zonei critalino mezozoice

,cele doua culmi desfasurandu se paralele fiind impartite , masivul hasmasu
mare, apare ca un sinclinal calcaros din gare izvorasc muresul si oltul .muntii
sunt situati in partea suv vestica formata de flis situatia de o parte si de alta a
trotusului ,sunt fragmentati de falnii si fracturi de a lungul carora s au format
rauri,culmile sunt paralele iar altitudinile sub 1500m ,detin resurse naturale de
carbun brun ,lignit ,petrol, gaze naturale ape minerale ,sare.In cadrul acestor
munti avem o serie de subdiviziuni ,muntii ciucului , alcatuiti din flis .muntii
nemirei alcatuiti din gresii dure cu un relief strcural ,muntii tarcaului tot sin gresii
,muntii gosmanu tot in gresii si muntii berzumti ,cuuluarul trotusului incepe din
depresiunea ghimes-faget,prin largirea vaii si taie structura geologica diagonal
formand numeroase bazinete si zone inguste.depresiunea comanesti situata pe
trotus cu zacaminte de petrol si gaze .
Carpatii de curbuna sau grupa sudica sunt situatia in sudul muntilor harghita
,ciuc si nemira pana la valea prahovei si valea sinca ,s au format in jurul unei
largi depresiuni si anume depresiunea brasov ,formati in principal din flis la care
se adauga petice din formatiunile cristaline si vulcanice doar in muntii persani,au
fost impartiti in mai multe compartimente diferite ca structura ,altitudine si
peisaj,astfel depresiunea brasov esete situata in partea centrala ,altc
compartiment ar fii muntii curburii interne iar la treile muntii curburii externe
Muntii curburii interne sunt situati in vestul si nord vest fiind mai mici si mai
fragmentati pe cand cei ai curburii externe sunt situati la est si la sud de
depresiunea brasov sunt mai inalti si fragmentati de o retea hidrografica
radiara.cumpana de ape separa bazinul hidrografic al oltului ,de vaile
transversale de e bordura externa ce apartin bazinelor siret si prahova.
Muntii curburii externe reprezinta o bariera ,zona depresiunilor fiind mai umede
cu inversiuni de temperatura si cu procese de pheonizare ,altitudinea maxima
exte atinsa in muntii ciucasului ,varful ciucas , 1954 m ,la nord de depresiunea
brasov inaltimile sunt mai mici,rar depasind 1200m,pe cand culmile de la sud
sunt mai inalte au aspect paralel separate prin pasuri inalte si culuare
suspendate numite predealuri.
Subdiviziunile muntii curburii interne-se afla in prelungirea carpatilor formati din
3 lumi paralele ,persani.bara-olt bodoc,fragmentati de valea oltului si afluenti
acestuia ,altitudinile sunt reduse , iard muntii persani sunt formati dintr un
mozaic petrografic(sisturi cristaline .incurziuni bazaltice si depozite
sedimentare)sunt mai fragmentati de catre olt care a format defeleul racos si o
serie de pasuri.
Depresiunea brasov apare ca o arie de diconuitate ,aparand ca un ses
dipresional ,spre zona montana se observa trepte piemontane si terase marginale
.limita sudica a depresiunii este dominata de muntii piatra craiului ,bucegi
,postavaru,patra mare si muntii intorsurii.prin aceasta zona prins sud urmeaza un
culuar bran-dragoslavele,ce desparte muntii bucegi de piatra craiului ,in partea

de est este delimitata de muntii brancei si nemirei ,iar la nord de muntii

bordoc,persani.
Relieful depresiunii este dispus in trepte relativ concentrice alcatuite din
piemonturi si glacisuri la contactul cu muntele ,depresiunea are o forma lobata
datorita celor 3 prelungiri una spre nord,pe olt si raul negru ,alta spre sud vest
culuarul dragoslavelor si o prelungire spre sud pe valea timisului ,ca urmare
dpresiunea este impartita in 3 compartimente cu 3 caracteristice diferite si
anume.
Depresiunea barsei ,depresiunea prejmerului ,depresiunea raului negru.
Muntii vrancei sunt situati in nord estul muntilor de curbura alcatuiti din flis si
anume gresii, marne ,argile,puternic cutati si faliati,ca urmare in acest sector
seismicitatea este accentuata fiind principala zona seimica a tarii ,apare un relief
structural tipic fragmentat in urma eroziunii diferentiale ,in cadrul muntilor
vrancei apar mai multe subdiviziuni ,in partea centrala culmea lacauti cu varsul
goru 1785 m ,spre vest muntii bretcu ,iar la este magura casin,muntele cozna
.lepsei si altii.
Muntii buzaului-sunt situati intre basca mica si slanic la est-si valea teleajanului la
vest,sunt muntii cu altitudine mijlocie alcatuiti din flis ,sunt fragmentati faliati ,cu
numeroase vai transversale si culuare depresionale ,in cadrul acestora
identificam masivul penteleu,1772 m ,culmea podu calului,muntii siriului si altii.
Spre nord trepata monatana coboara dectonic si este nivealata la 1000m
,rezultand astfel muntii intrsurii ce reprezinta cumpana de ape intre buzau si
olt,tot aici in acest sector intalnim depresiunea intorsura buzaului ,depresiunea
comandau si depresiunea covasna .la sud culmile sunt mai joase se resimt
influentele pheonala ,culmea zmeuret si culmea ivanetu ,
Sunt alcatuiti predominant din flis cretacic conglomerate ,marne ,calcare si
gresii ,sunt puternic fragmentati de vaile sudice si de pasuri , ca si subdiviziuni
avem muntii ciucasului 1954 m ,muntele clabucet si depresiunea cheia ,muntii
garbova
Muntii Timisului.sunt formati din doua culmi masive suspendate-alcatuite din
calcare ,conglomerate ,grohotisuri. Sunt formati din piatra mare ce contin
conglomerate din bucegi cu aspct de platous suspendat cu abrupturi si polite
structurale ,iar al doilea este in masivul postavaru .
Culuarul prahova-rasnov repezinta limita intre carpatii orientali si meridionali
fiind o are de disconuitate stuctural tectonica cu un sector mai jos, nivelul
predealului cu 1000m si care prezinta 3 sectoare distince .
a) Culuarul prahovei intre comarnic si predeal alcauit din bazinete sau zone
mai largi
b) Clabucetele predealului intre muntii garbova ,bucegi ,piatra mare si
postavaru
c) Culuarul rasnovei cu sectoare mai inguste cu cheii si zone mai largi spre
depresiunea brasov.

Carpatii Meridionali-se mai numesc<Alpii Transilvaniei>,

Culmile sunt dispuse pe directie est-vest ,fragmentate transversal pe
culuare de vale ,reprezinta o masivitate puternica ,altitudinile cele mai
mari din tare fiind intalnite in cele 2 grupe
Varful moldoveanu-2544,vf negoiu 2535m, vf mandra 2519,varful peleaga2509,varful omu 2505.
Sunt alcatuiti predominant din formatiuni dure .cnaise, sisturi cristaline
.granite si doar la extremitati apar conglomerate si calcare, ca urmare
prezinta o mare varietate de peisaj cu versanti cu exozitie majoritar
nordica sau sudica ,au fost afectati de glaciatiunea cuaternala ,ca
urmare identificam un peisaj alpin .generat de modelarea glaciara si peri
gaciara,cu complexe glaciare ,circuri , vai morene bine conservate,cel mai
mare lac laciar Bucura,si cel mai adanc-Zanoaga,circuri suspendate si
altfele .Supreafetele de nivelare ce se observa Borascu,Rau ses,Gornov,din
punct de vedere climatic partea vestica se afla sub influenta submediteraneana , cu maxime fluviometrice,primavara si toamna ,iar in rest
sub influenta maselor temperat continentale la care se adauga vanturile
locale cu caracter pheonal cel mai cunoscut fiind vantul local-Muntii
Fagaras.
Grupa Bucegi-limite-la est culuarul Prahva Rasnoava ,la sud-subcarpatii
Ialomitei,la vest Valea Dambovitei ,iar la nord Depresiunea Brasov.
Sunt alcatuiti din sisturi cristaline acoperite de calcare jurasice si
conglomerate cretacice,,sunt delimitati la est si la vest ,ce prezinta o
denivelare de +- 1000 m ,altitdinile depasesc 2000m ,au fost afectati de
glaciatiune ,ce sa manifestat prin abruptri si un relief peri glaciar
,distributia culmilor este de la nord catre sud ,au aspectul unor sinclinale
suspendate,aflate in diferite stadii de eroziune.
Subdiviziunile-muntii bucegi cu varful omu 2505 m ,alcatuit din calcare
,gresii ,si conglomerate mezozoice,are aspectul unui sinclinal suspendat
cu orientare nord-sud,su altitudini mai mari in nord si mai coborate spre
sud,partea nordica este mai inalta cu aspect de nord orografic ,si a fost

afectata de glaciatiune ,partea estica,este alcatuita dintr un relief

structural cu polite si creste ,dezvoltata pe conglomerate ,si care se
termina printr un abrupt de prahova ,inltalnim aici turnuri .ciuperci,forme
antropomorfe, spre vest sunt prezente creste si platouri calcaroase ,cu
campuri de lapiezuri,sunt traversati de valea ialomite care si a creat o
succesiune de bazinete, chei ,forme carstice,si s au construit chiar lacuri
de baraj .
Bazinul leaota este foramt din sisturi cristaline cu alitudinea maxima in
varful leaota ,2133m ,are aspect de bloc unitar , cu calcare dispuse pe
margini culmi paralele,si martori rezivali .
Culuarul bran-rucar-dragoslave,are foarm unui uluc depresional-acest
culuar este suspendat de depresiunea brasov ,s a format in urma
miscarilor tectonice fiind alcatuit din sisturi cristaline ,calcare
conglomerate si gresii ,relieful apare nivelat in trepte cuprinde 3
sectoare:-la nord sectorul branului ,cu aspect de amfiteatru ,in partea
centrala sectorul-giuvala fundata,la sud-sectorul dambovitean,.
Masivul piatra craiului exte alcatuit din calcare si conglomerate-situat
intre culuarul rucar bran,muntii fagaras ,masivul iezer la est ,valea
dambovitei la v ,este un sinclinal ,si grohotisuri ,iar suprafete structurale si
pante mai mci i la est.Altitudinea maxima este atinsa in varful La Om
2238,,
Grupa Fagaras reprezinta o creasta alpina unitara,marginita spre sud-sud
est si nord est de culmi mai joase,
Limite-la nord podisul transilvaniei,la sud muscelele argesului ,la est valea
dambovitei si valea sinca iar la vest culuarul oltului .
Carac generale-intreaga grupa are o forma alungita cu dispunere est
vest,cu o rama monatana mai inalta catre nord ,si mai joasa catre
sud,delimitata de atre un compartiment scufundat axial,numit culuarul
central fagarasan.sectorul nordic este alcatuit din sisturi cristaline ce
apartin panzei getice,alcatuit din amfibolite,mica sisturi si gnaise ,pe
cand cel sudic este fragmentat .Creasta fagarasului formeaza cumpana
de ape intre bazinul oltului la nord si cel al argesului si afluentilor
acestuia la sud
Subdiviziuni- masivul fagaras,situtat in nordul grupei cu o creasta dispusa
est vest,cu varful piramidale de timp carling ,sei inguste(strungi) afectatit
de glaciatiune cu circuri glaciare ,custuri ,etc.Planul nordic este mai abrupt
decat depresiunea fagaras , iar plancul sudic prezinta prelungiri culmi
secundare.Lacurile glaciare intalnite aici sunt balea,capra
Muntii tagla .
Masivul Iezerului prezinta culmi mai intalte cu forme glaciare
fragmentat de catre vai .
Culuarul fagarasan central este situat intre muntii fagaras a nord si
masivele periferice la sud ,a luat nastere intr o arie de scufundare
cuprinsa intre tara lovistei la vest si raul doamnei la est,este
compartimentat de numeroase culmi si culuare de vale.
Masivele sudie paralele cu masivul fagaras sunt situate intre raul
doamnei si olt ,si contin 3 masive cristaline ,joase cu o dispunere de la
est la vest .Muntii Ghitu,Fruntii si masivul cozia ,(alcatuit din gnaise
foarte duri).

Culuarul oltului aflat intre muntii fagaras la est si muntii parang la estculuarula luat nastere pe axa oltului si apar ca un defileu cu doua
sectoare de ingustare si o arie depresionala longitudinala,culuarul oltului
Sectorul-boinita-caineni ,este situat intre fagaras la est si muntii lotului
la vest-volea oltului are un sector de ingustare defileul turnul rosu.
Tara lovistei-cu depresiunea lovistei-este situata intre fagaras la nordest ,muntii lotrului la nord vest.are o directie nord vest si se suprapune
unei arii de scufundare a fundamentului cristalin sedimentar ,conglomerate
si largit prin eroziune,marginile sunt delimitate de abrupturi tectonice la
care se adauga un sistem de terase si bazinete.
Sectorul gura lotrului cozia,reprezinta cel de al doilea sector de ingustare
si se suprapune pe defileul nordului .
Grupa parang-este situata in partea central vestica a caraptilor
meridionali si are ca limite la est valea oltului,la vest-culuarul mures-jiustreoi,la nord podisul transilvaniei ,iar la sud subcarpatii getici.
Aspecte de relief-grupa are o forma de patrulater masiv si unitar ,fiind
delimitat prin arii depresionale ,depresiunea cibin,cisnadie ,polovraginovaci,dar si de trepte piemontane mai ales in partea nord vest.Este
alcatuit din roci ce apartin autohtonului danubian(muntii parang si muntii
Latorita ) dar si munti ce apartin inzegetice in est,pe latura sudica si
vestica se intalnesc pe alocuri si petice calcarose,platouri carstice(muntii
Sureanu)dar si gresii si conglomerate.Prezenta unor falii care au
fragmentat zona montana, maisvele fiind scufundate sau deplasate
lateral ,fata de cristalinul muntilor parang ,deasemenea putem observa 3
suprafete de denivelare-Borascu,Rausesc,Gornovita .Prezenta unei
fragmentari longitudinale determinate de jiul de est dar si de vest ,
precum si o fragmentare transversala .
Subdiviziuni-Masivul Parang-alt max-Vf Parangul /mare-2519m sunt munti
masivi compacti reprezentand principalul nord orografic au fost afectati
de glaciatiune si astfel se observa circui ,vali glaciare dar si sectoare
inguste de chei cheile oltetului ,cheile galbnului,iar dintre lacurile
glaciare (galcescu si codragu mare ).
Masivul Sureanu sunt localizati in partea de nord-vest alcatuiti din
sisturi cristaline alcatuite cu formatiuni cretacice dar si de calcare
,conglomerate si gresii jurasice,alt maxima este in varful lui Patru,2130
m,sunt alcatuiti dintr o culme centrala formata din sisturi critaline cu
formel glaciare ,reprezentat culmea sureanu din muntii orastiei,si dein
platforma luncalinor cu doua suprafete de denivelare,si o importanata
zona carstica(pesterile cioclovina ,sura mare,dar si platoul cu doline )
Muntii cindrelului-sunt situati in partea de nord-est au forma de triunghicu abrupturi mari spre sud si trepte denivelare spre nord ,identificam
urme glaciare iar alt maxima este in varful cindrel ,2244 m.
Muntii lotrului-alt maxima in varful steplesti-2242m,alcatuiti din situri
cristaline genice ,au o barsie glaciara si sunt fragmentatti de catre
vai .
Muntii Latoritei-apartin cristalinului danubian
Muntii capatanii-sunt situati in sud-est alcatuit din sisturi cristaline ,alt
maxima in varful nedeea 2130 m .

Partea nordica este mai abrupta iar spre sud apar calcare sedimentare
ce apartin panzei getice , cu masivul buila cu vantul rarita .
Mures-strei-jiu-este situat intre muntii sureanu si parang ,la est , si
muntii metaliferi la nord .iar la vest muntii poaian rusca ,muntii
retezat si muntii valcan .
Culuarul se suprapune pe o pordiune din valea muresului si valea
bazinelor strei si jiu , a luat nastere intr o are se subsidenta cu evolutie
marin lacutra ,puternic erodata ca urmare a evolutie retelei hidrografice.
Subdiviziunile-culuarul orastie este situat pe valea muresul ,este un
culuar depresional larg intre muntii metaliferi la nord .
Culuarul streiule adancimea vai streiule prezentand terase
Dealurile hunedoarei-aflate la vest din culuarul streiului ,
Depresiunea hartegului aflata intre muntii poiana rusca la vest ,retezat
la sud ,sureanu la est .Sa dezvoltat depresiunea intr o arie de mare
confluenta realizata de raurile ( Brabat, strei ,raul mare )
Depresiunea petrosani-este un bazin tectonic format in paleozoic si
miocen-cu importante resuerse de carbune brun traversata de jiu l e
est si de vest .c u o forma alungita ,delimitata prin falii de muntii mai
inalti ce o inconjoara.
Defileul jiului-intre nivezeni si bumbesti este ingust format din sisturi
cristaline si despare muntii parang de muntii vulcanici,
Muntii Retezat-godeanu,este situata in extremitatea vest a carpatilor
meridionali limite-la est depresiunea petrosani si defielul jiului ,-la vest
culuarul timis cerna , la nord culuarul bistra ,depresiunea hateg si pasul
poarta de fier a transilvaniei ,-la sud subcarpatii getici si podisul
mehedinti.
Caracteristici-prezinta doua compartimente distincte,despartite de vaile
longitudinale ale jiului de vest si cerna in partea nordica si nordvestica se intalnesc culmi mai inalte , de peste 200m alcatuite din
sisturi cristaline peste care sa grefat un relief glaciar,spre sud masivele
sunt mai mici intre 1400 si 1800m ,acoperite de o cuvertura
calcaroasa,au aspect de culme masivele ,vulcani si cernei ,si aspecte
de platou muntii mehedinti , se intalnesc frecvente arii endoreice ,
Culmile au o dispunere divergenta-pornind din nordul orografic
godeanu ,pe directie rectangulara intre vaile jiului ,cerne ,mare
Subidiviziuni-masivul godeanu are o forma rectangulara ,alt maxima este
atinsa in varful gugu-2231mafectati de glaciatiunea cu circuri lacuri si
morene glaciare,se identifica suprafata de eroziune borascu si sunt
alcatuiti din sisturi cristaline ce apartin panzei getice iar pe margine
se dezvolta o trena de grohotisuri,
Muntii tarcului sunt situati in partea de nord-vest a grupei intre
culuaru l bistra si timis cerna,sisturi cristaline ce apartin autohtonului
danubian cu un relief asimetric o culme principala cel mai intal VF
Tarcu 2190-se continua spre parta centrala cu masive mai mici mai
cunoscut fiind muntele Mic 1802m,din noua apar suprafetele de
nivelare ,precum si aspectele glaciare
Muntii retezatului sunt cei mi intalti din aceasta grupa cu alt maxima
in varful peleaga 2509m,situati in partea de nord est intre depresiunea
hategului la nord si valea jiului de vest la sud ,este alcatuit din sisturi

critaline danubiene si getice si pe alocuri acoperite de o cuvertura

calcaroasa ,este format din doua culmi principale cu varfuri
piramidale despartite de circuri si vai glaciare ,in acest sector se
intalneste cea mai mare densitate a formelor glaciare din care peste
80 sunt lacuri ,:Bucura,Zanoaga ,la baza circurilor glaciare-se gasesc
acumulari in blocuri ,si forme ruiniforme
Intreg masivul a fost considerat parc national .
Muntii valcani-sunt situati intre depresiunea petrosani si defileul jiului
de vest ,sunt alcauiti din situri cristaline ce apartina autohtonului
danubian acoperite cu o patura sedimentara ,alt depasesc 1900 m
,sunt mai abrupti spre nord,,iar spre sud culmile sunt mai lungi si
coboara in trepte,
Muntii mehedinti-sunt situati intre valea motrului in nord est si vealea
cernei la est , sunt alcatuiti din situri cristaline ,granite si calcare ,
inaltimea maxima este atinsa in varful lui stan 1466m.identificam
nivelul de eroziune rau ses, platouri cartisce ,depresiunea endoreice
,culmi calaroase si pesteri ,(closani).
Muntii cernei sunt situati in partea sud estica intre valea cernei si
culuarul timis cerna ,sunt alcatuiti din situri cristaline danubiene acoperiti
de cuvertura calcaroasa mezozoica,atat in muntii cernei si mehedinti-se
face resimtite inf sub-mediteraneene cu consecinte de ordin climat
vegetal si faunistic (e completat cu specii de plante si animale cu
caracter submed)Limite
Apuseni
S-lacul muresului
v-dealurile si campiilede vest
n-depresiunea silvanei
caracteristici-muuntii apuseni reprezinta o arie montana relativ
compacta,foarmata pe nucleul a trei blocuri montane cristalinomezozoice.
S au intaltat dea lungul mai mult aliniamente tectonice ,(Biharia,
vladeasa , muntele mare)
De jur imprejur intalnim zone depresionale interne ,externe ,si culmi
periferice ,
La nord si la vest, muntii au desfasurare tectanculara , in raport cu
masivele inalte , formand o succesiune de horsturi(Culmi ,platouri ,)si
grabene (Depresiuni ,vai ,)
In partea sudica si estica apar culmi vulcanice dar si zone sedimentare
care alcatuiesc , o bordura continua numita muntii muresului,alcatuirea
spectografica , este foarte diferentiata daca in nord apar sisturi
cristaline si intruziuni granitice , ce apartin unui fundament continental ,
la sud apar roci bazaltice ce apartin unui fundament oceanic, ca
urmare la nord muntii sunt alcauit din balate ,sisturi cristaline ,
granite ,acoperite de o cuvertura sedimentara ce contine
conglomerate ,calcare , gresii , flis, strapunse de intruiuni vulcanice .

In partea de sud de observa existenta aparatelor vulcanice si a

curgerilor de lava ,intraga zona a fost supusa mai mult perioade de
sedimentare ,de exondare si magmatism si vulcanism , relieful are o
structura complicata cu multe compartimentari tectonice si subsidente
locale , astfel s au dezvoltat chei , defilee, iar vaile au o distributie
radiara ,spre est si spre vest .
Cele 3 suprafete de denivelare-asemanatoare celor din capatii
meridionali
1.farcas-carligatele,intre 1600 si 1800m ,
2-maguri malisel-intre 800 si 1200 m
3 fenesi-deva-intre 400si 500m
Subdiviziuni
Masivul central-bihor-vladeasa reprezinta o culme principala foarte
masiva ,are o dispunere de la nord a sud fiind cuprinsa intre defileul
cristului repede si depresiunea cuedin la nord , si depresiunea bradhalmagiu la sud
In partea de nord si de vest are spectul unei culmi suspendate ce
reprezinta cumpana de ape , intre bazinul crisurilor si alies
Muntii vladeasa sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu altitudinea
maxima in varful vladeasa , 1836 m , sunt alcatuiti din intruziuni
magimatice si vulcanice , iar deaspura s a depus o patura sedimentara
calcaroasa in partea vestica si sud est ,
Muntii batrana -au aspect de platou carstic cu altitudini cuprinde intre
1000 si 1800 m ,reprezentatnd cel mai important cars din romania ,
astfel apar depresiuni inchise , padisi si poiana ponor,pesteri si avene
cetatile ponorului , ursilor izbucuri de chiei , cum ar fi cheile
somesului , cheile galbenului si altele
Muntii Bihariei-reprezinta cel mai intalt compartiment Sunt masivi alcatuiti din sisturi cristaline cu benzi de calcare , si se
observa un relief crionival-modelat prin procese de meteolizatie ,
Muntele gaina-este situat in partea sudica alcatuiti din sisturi cristaline ,
calcare , si flis apare un relief calcaros iar altitudinea maxim vf gaina146 m ,
Masivele central estice-gilau-muntele mare reprezinta un mare dificiu
crisalin , cu intruziuni granitice , foarte masiv si care coboara in drpte
spre est si spre nord , culmile sunt nivelate si se observa platourile
de eroziune ,
Masivul gilau-este un masiv cristalin , aflat in zona bazinelor
hidrografice somesul rece si cald, culmile sunt rotunjite cu o altde
1400m ,
Masivul muntele mare este un nod orografic ,cu dispunere est vest ,
cu alt de 1826 m , alcatuiti din sisturi cristalin si granite , si
reprezentant intinderea de ape intre bazinele crisului repede , somesul
mic si aries ,
Ariile montane si depresiuni, sunt acele zone care urmaresc mariile linii
tectonice si foste zone de subidenta , sunt munti mai inalti inconjurati
de spatii intramontane joase , foramte dn muncei , culuare de vale si
arii depresionale ,

Depresiunea iara-este situata pe unafluent a ariesului ,avand niste

limite neclare ,
Muntii ariesului reprezinta o arie montana mai coborata situata in zona
depresiunii campeni , si bazinului ariesului , are ca subdiziviuni:munceii
bistrei , abrudului si ariesului mic ,iar ca depresiuni campeni ,abrud
,abac , depresiunea izvoarelor ariesului .
Culuarul aliesului situati la confluneta ariesului mare cu ariesul mic la
iesirea din campia turzii , s a format intre sisturile cristaline si rocile
vulcanice ale muntilor creascau si metaliferi , are aspect de defileu si
cuprinde mai multe sectoare , printre care amintim campeni baia de
aries si altele
Muntii detunatelor reprezinta un compartiment izolat morfohidrografic
al muntilor metaliferi alcatuit din sisturi cristaline flis , bogati in
minereusi argentifere
Depresiunea brad-halmagiu ,-este cea mai mare are depresionala
intramontana ,-aflata in bazinul crisului alb curgerile de lava au
compartimentat depresiunea in mai mule bazinete ,-cu aspect de
camp , -brad-tebea,varfurile si halmagi ,
Culuarele si defileele din vest si nord sunt dispuse pe aliniamente
tectonice de a lungul carora s-au format culuare suspendate , vai inguste
si adanci ,culuarul cristiorului , apare suspendat si ace legatura prin
pasurile varfurile intre depresiunea halmagiu la sud si depresiunea
belius la nord
Valea iadei este un graben foramt in roci calcaroase si vulcanice cu mici
bazinete
Defielul crisului repede
Traverseaza nordul muntilor apuseni din bazinete si sectoare inguste
de chei .
Munti periferici ai silvanei-situati in nordul muntilor apuseni dincolo de
defileul cisului repede , este froamt din dua culmi periferice-alcatuite
din sisturi cristaline ,acoperite de sedimente mezozoice , ca subdiviziuni
cuprinde muntii mezesului cu direte nord est sud vest ,inconjurati de
abrupturi si glacisuri , si muntii plopisului muntele -ses, cu dispunere sud
este nord vest , situati in depresiunea sirleu si depresiunea vad-borolca
Muntii periferici ai crisului au o dispunere de la est la vest ,au aspect
de hosturialcatuiti din situri cristaline si depozite mezozoice ,
Subidviziuni-muntii padurea craiului , la nord reprezinta platouri
carstice si altitudini de 1000m
Mmuntii codru-moma , cu o directie nord sud ,situati in defileul boiz ,soii
la nord si depresiunea hurahonti la sud , si actestia au platouri carstice
si altittudini de 1000 ,detin importante resurse de ape minerale si
special in sectorul moneasa ,
Muntii periferici ai muresului se gasessc in sudul muntilor apuseni , si
sunt formati din :
-muntii zarangului , sunt munti cu altitudini scazute , cu odisunere de la
est la vest , inconjurati de abrupturi si care sunt alcatuiti din doua
subunitati ,masivul highis si masivul drocea , au altitudini de 700 ,800
m , si sunt alcatuiti din roci sedimentare ,

Muntii metaliferi sunt o culme asimetria de la vest la est , acatuita din

roci vulcanice si sedimentare , cu altitudini de 1000m ,fragmentati de
afluentii muresului ,
Subdiviziuni-muntii savarsinului , muntii si culuarul ampoiului , depresiunile
slatina ,
Muntii-trascaului , reprzinta o culme calcaroasa , cu altitudini de 1300
m , dispusa de o directe nord sud , fragmentata de vai transversale cu
aspect de chei , (cheile rametului )si cheile intregalde , platuri carstice
nivelate , iar in partea estica apar clippe-calacarose , coltii trascaului
,spre nord prezinta o prelungire ,unde s au dezvltat cheile turzii.

Subcarpatii Moldovei-

Limite-la n valea Moldovei,la sud-valea

trotusului ,la v- contactul muntii stanisoarei
,gosmanu,berzunti,la e-culuarul depresiunii
moldovei
Au o dispunere de la n la s format dintr un sir de
drepresiuni submontane inchide de culmi delurase
inalte spre e
Au luat nastere in avanfosele din e carpatilor
orientali prin dsipunerea uno depozite de molasa
care au fost cutate in exondate in miocen-cliocen
Limitele cu muntii se fac de a lungul unor
denivelari de 150-250m de a lungul unor
localitati:vanatori-neamt,agapia , piatra neamt
,tazlau,moinesti si oituz ,
Limita la podisul moldovei se realizeaza de a lungul
culuarului siret ,relieful se prezinta
etajat,altitudinile pot urca pana la 900m,versantii
sunt abrupti apar dealuri si inseuari joase ,
fragmentate puternic de eroziune , ariile
depresional sunt dispuse in trepte iar caracteristica
principala este data de prezenta unui singur sir de
depresiuni inchis de un singur sir de dealuri ,
Se resimte influenta circulatiei estice cu incalzire
excesiva vara , cu precipitatii intre 600 si 700
mm,si prezenta crivatului in anotimpul de iarna
SubdiviziunileSubcarpatii neamtului au ca limite la est si la n
valea moldovei ,iar la v muntii stanisoarei ,sunt
alcatuiti din depozite miocene cutate ,prezinta un
sir de depresiuni sub montane insotite de culmi si
dealuri cu structura monoclinala , externe ,
Depresiunea cea mai mare se formeaza pe bistrita
la confluenta cu cracau ,spre est apar culmi

subcaarpatice si dealuri fragmentate si asimetrice

si sunt specifice in acest sector invrsiunile de
temperatura ,
Subdiviziunile subneamtului-depresiuni ozana
toplita,situata pe vaile ozana si neamt cu o
dispunere v-e si altitudini ce urca pana la 600m
Culmea plesului situata in nordul subcarpatilor si
nordul depresiunii neamt s a format pe un
anticlinat cu flancuri fragmentate de obarsile vailor
si de torenti , alt sa atinge 911 m.
Depresiunea cracau-bistrita o arie depresionala
mai mare formata pe cracau si bistrita
compartimentata pe mai multe ,un relief dispus in
trepte si terase numeroase ,sunt prezente
frecvente alunecari de teren si procese torenatiale.
Culma corni dar si dealurile reprezinta un sir de
dealri cu 600m despartite de inseuari largi.
Subcarpatii trotusului-sunt situati in prelungirea
subcarpatilor neamtului ,avand ca limite la vestmuntii brezumti gosmaru,la n-depresiunea cracaubistrita,la est culuarul siretului ,la sud ,valea
trotusului,pana la depresiunea casini.
Au spectul unui uluc depresional submontan ,
(depresiunea tazlau,casini),sunt alcatuiti din roci
sedimentare cutate,marne cu gresii si gipsuri ,de
varsta miocena ,sunt inchise spre est ,de piemontul
panicestilor si de culmea pietricica,alt oscileaza
intre 300 si 400m in zona depresionala i 500-600
in ona deluroasa este prezent un relief structural
cu vai inguste si inversiuni de relief .
Ca urmare a structurii sunt specifice alunecarile de
teren si curgerile torentiale ,climatul este mai
bland cu temperturi ce pot atinge 9 grade cu

precipitaii de 750-900si prezinta o zona bogata in

hidrocarburi si sare
Subdiviziunile-depresiunea tazlau-casini, este o
arie depresionala afla la sud de valea trotutusului
pe vaile oituz iar la n pe tazlau .
Partea de sud a depresiunii este mai extinsa fata
de partea de n
Culmea pietricica este fragmentata de afluentii
tazlaului ,cuprinde 3 sectoare ,cel din sud fiind cel
mai inalt atingand aproximativ 700m,
Piemontul panicestilor-reprezinta o continuare spre
sud a culmii pietricica alcatuit din roci moi si
nisipuri cliocene-pietrisuri cuaternale care inclina
foarte mult spre sud est.
Subcarpatii de curbura-la n valea trotusului si
casinului la v valea dambovitei ,la s si la e campia
romana.
Caracteristici-s au format din roci
cretacice,paleogene si miocene la contactul cu
muntele ,si de pozite miocliocene spre
exterior,relieful este dispus sub forma unui sir de
dealuri suprapuse unor anticlinale despartite de
ulucuri depresionale suprapuse pe sinclinale
,latimea maxima este de 20km cea mai mare din
subcarpati,
Structura geologica este complicata stfel observam
structuri paralele cu muntele ,unde depozitele
cuaternale aflate pe rama externa au fost ridicate
la 1000m,(magura odobesti)dar pot aparea si
structuri mai complexe cu pinteni montani
pleogeni.(homoraciu si valeni,ce au dispunere
oblica si inchid depresiunea).

Alte structuri sunt dispuse sub forma cutelor

diapire puternic fragmentate inconjurate de
culuare si depresiuni,
Procele geomorfologice actuale au o puternica
extensiunea ,modelarea reliefului fiind realizata de
regimul torential,exista o retea hidrografica bogata
cu vai inguste care seaca vara ,iar in sezonul de
primavara vara produc viituri insemnate .
Climatul este influentat de masele nord-estice si
apar frecvent efecte pheonale .contin in subsolul
lor bogate resurse de petrol sare carbune si roci
de constructii.
Subcarpatii vrancei si cracova
Sub ialomite si teleasa
Subcarpatii vrancei-sunt situati intre trostus si
casin la n,si slanicul de buzau in parte s , contactul
cu muntele se realizeaza si se largesc la iesirea cu
zona monatana sunt alcatuiti din flis paleogen
acoperit cu depozite miocene ,la contactul cu
muntele structura geologica este cutata si
formeaza o arie sinclianala (depresiuni)insotite sau
inchise spre exterior de structuri monoclinale care
alcatuiesc un aliniament de bazine depresionale
intracolinale ,si un aliniament de dealuri externe .
Pantele sunt domoale si lungi ,relieful este
fragmentat datrita proceslor de torentialitate si
alunecari de tern favorizate de structura moale a
rocilor si de inaltarea regiunii cu 2 mm/an.
Intercalatiile de roci dure cu roci moi formeaza un
peisaj cu abrupturi cu chei si cu defilee.
Intreg arealul reprezinta o importanata regiune
seismica ,tem sunt ridica de 8,9 grade,si se resim

influentele phoenale .In subsol gasim resurse de

sare si ape minerale .
Subdiviziuni-ulucul depresional ,subcarpatic.-este
situat intre muntii vrancei si dealurile interne ,are
aspect de culuar fragemntat de o retea
hidrografica cu largici ingustari si inseuari.In cadrul
lui identificam depresiunile soveja,( vrancei situata
la confluenta raurilor putna ,zabala si naruja)si
depresiunea bisoha-niculele situate pe ramnic si
slanic.
Dealurile subcarpatice sau dealurile interne-inchid
ulucul depresional,sunt dispuse sub formae unui sir
de dealuri inalte alcatuite din gresii sau marne cu
versanti abrupti degradanti.(dealurile garbova
,ousorul ,rachitasul mare )
Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea sir
de depresiuni, au luat nastere prin depresiuni,
intre dealurile interne si cele externe ,depresiunile
vidra, mera, dumistresti,racoasa,pralea .
Dealurile externe piemontane reprezinta cel de al
doilea sir de dealuri care s au format pe latura
extrna la contactul cu campia romana ,au luat
nastere pe structuri monoclinale pliocent
cuaternale cu pante lungi care inclina spre est .
Dealul mateiasu,magura odobesti ,dealul delean
,harboca.
Subcarpatii Buzaului-sunt situati de o parte si de
alta a raului Buzau intre Slanic la est Teleajan si
Crocovul Sarat la V si muntii buzaului la n . sunt o
regiune cutata si faliata puternic ,reteaua
hidrografica tranverseaza zona traversal formand

dealuri despartite de culuare depresionale ,alt

coboara de la n ,800 m catre sud la 300 m.sunt
alcatuiti din flis faleogen ,gresii ,calcare si pietrisuri
la N ,iar spre Sud apar depozitele argilo
marginoase determinand structura sinclinala a
reliefului precum si inversiunile de relief.din punct
de veeder a cimatului se ating tem de 10 si se
resimte pheonul .
Subdiviziuni-dealuri blidisel-dalma ,sunt culmi
anticlinale alcatuite din roci argiloase .Dealurile si
depresiunea paclelor sunt formate din cute
pliocene largi in care se desfasoare depresiunile
Policiori si Berca Armanasi si au un relief
degradat.
Culuarul buzaului prezinta o alternanta de sectoare
de a lungul carora s au format depresiuni alungite
despartite de zone mai ingustate cu depresiunile
patarlagele si cislau.
Dealurile crifoiului si cetatui ,depresiunea
niscov,dealurile istritei,sunt formate atat pe
calcarecat si pe gresii sarmatiene si pot atinge
750 m .

Subcarpatii Prahovei-limite la est teleajan si

cricovul sarat,la v valea dambovitei ,la n limita cu
muntele se realizeaza fara mari denivelari intre
cele doua subunitati, la S Campia Carbovistei
ploiesti sunt alcatuiti din depozit paleogene
,niocene si cuaternale,cutate si faliate:gresii
marne ,nisipuri ,pietrisuri si tufuri vulcanice .Au o
dispunere de la est la vest ,prezinta cute diapire

cu depozite de sare si pungi de petrol.Dealurile

sun mai inalte in nord ating 600-800m si scad spre
sud la 300-400m,sunt despartite de depresiuni,vaii
,relieful este fragmentat puternic .
Climatul la nord ,temperaturile medii sunt de 8iar
la sud de 10,precipitatiile la nord ating 1000m ,iar
la sud 500m
Subunitati-a)Subcarpatii Teleajanului si Prahovei
sunt alcatuiti din arii depresionale aflate intre 3
aliniamente de dealuri,la n depresiunile Slanic
,Brebu,Alunis,in partea centrala Dealurile Macesu
,iar in sud depresiuni Podeni Mislea si dealul
Bucovelu .
Sectorul Prahova ,Ialomita ,la n-dealul talea
,depresiunea si dealul Bezdeal,in partea centrala
Dealul Sultanului ,si in partea sudica dealul Filipesti
si depresiunea Ocnitei .
Sectorul Ialomita-Dambovita este alcatuit
predominand din dealurile dar cu doua sectoare
,unul de nord si unul de s.

Subcarpatii getici-la est valea dambovitei ,la est

valea motrului carpatii meridonali ,s campia
romana si podisul getic.Sunt diferiti deoarece s au
format in depresiunea getica .

Sunt alcatuiti din roci paleogene intre raurile

Varsan si Bistrita si depozite de molasa care vin in
contact direct cu masivele cristaline iezer
,fagaras ,parang sau cu depozite sedimentare din
muntii capatanii si valcan .Relieful este dispus sub
forma structurile moloclinale muscele .Limita in
zona montana este diferite in functie de
tectonizarea formatiunilor subcarpatice astfel intre
dambovita si topolog intalnim structuri geologice
care incaleca ,foramtiunle cristaline din zona
montana,trecerea spre zona deluroasa se face lin
,iar depresiunle au luat nastere prin eroziune
diferentiala (depresiunile campulung arefubraden),intre Bistrita-Valcii si Motru se desfasoara
o arie sinclinala rara cu aspecte,formate din deprs
Polovragi .Orezu ,alt din subcarpati scade de la est
la vest 450 -600m.Raurile care traverseaza
subcarpatii sunt mai mari in zona estica si mai
mici la vest formand culuare de vale .Din punct de
vedere al climatului se rsimt influente sudice
,subvestice si vestice la nord precipitatiile sunt mai
abundente primavara ,cu temperaturi de 6-8 iar in
partea vestica tempratuile urca de la 9 si se resimt
influentele sub mediteraneene cu doua maxime de
precipitatii.
Subdiviziuni-Muscelele Argesului .la nord contactul
litologic din zona montana este marcat de
depresiuni ce au luat nastere prin eroziune
diferentiala ,bradet arefu sau prin tectoni erozive
,la sud contactul se realizeaza cu podisul getic.
Au aspect de queste la altitudini cu muntele
,pantele fiind accentuate apar procese torentiale si

alunecari de teren la contactul cu muntele s au

format depresiuni prin eroziune diferentiala:Corbi
Depresiunea celor 7 muscele este situata in partea
centrala a muscelelor argesului are un aspect de
culuar depresional larg ,bogat in resurse de lignit
,spre sud se dezvolta dealurile externa cu intaltimi
de 600 ,650m fragmentate:deluri rapa cu Brazi
,prislop .
Subcarpatii Valciii sunt situati la est valea
tolpologului la n masivele cozia si capatanii iar la
sud valea topolog si lunca vatului.Structura
geologica este orientata de la est la vest .sunt
alcatuiti din depozite paleogene si gresii ,dispuse
monoclinal la nord ,cutat cu cute diapire in partea
centrala si depozite pliocene monoclinale la sud .La
est de valea olanestilor culmile au aspect de
muscele iar la vest deluri subcarpatice propriu
zise,relieful este asimetric cu pante si denivelari
mari cu importante resurse de sare si
hidrocarburi.
Subunitati-la contactul cu muntele formeaza un
aliniament tectonic submontan ,traversatde vaile
olt,govara si olanesti.Acest culuar se numeste
calimanesti , olanesti,cuprins intre muntii cozia si
capatanii si munceii olanesti.
Dealurile dintre topolog sunt orientate la sud cu
intaltimea in varful lui pintenul lui galben
866m,spre nord dealurile au aspect de gruiuri iar
spre sud sunt inguste cu inseuari afectate de
torentialitate.
Culuarul oltului cu numeroase terase si o lunca
intalta

Dealurile govorei-600m,cu aspect cutat sau

monoclinal afectata de torentialitate
Depresiunile curezi ,polovragi au aspect de culuar
fragmentat de vaile raurilor
Dealul slatioarei cu aspect de questa ingusta mai
abrupt spre nord u alt de 767 afectata si el de
procese de versant.
Subcarpatii Gorjului ,situati intre valea oltetului la
est a motrului la vest ,la n muntii parang si
vulcan ,la s piemontul oltului ,sunt alcatuiti din
depozite miocliocene,relieful este dispus sub forma
unei succesiuni de sinclinale si anticlinale paralele
cu rama montana.Astfel se diverentiaza doua
siruri continue de depresiuni si de dealuri cu
altitudini maxime de 600m.Reteaua hidrografica
este atrasa de axa se subsidenta a jiului,unde au
luat nastere si cele mai mai depresiuni ,se resimt
influente submeditareene cu temp e9,10 ,si
precipitatii de 800,900mm.detin imp resurse de
petrol si lignit.
Culuarul depresional subcarpatic ,cu depresiuni
secundare ,terase si conuri aluviale baia de
fier,novaci,bumbesti,tismana si altele .intre aceste
depresiuni apar o serie de dealuri
prelungi.Dealurile subcarpatice interne s au
dezolvatat pe structura anticlinale pe intaltimi de
300 600 m ,dealul bechenilor ,dealul carligeilor
,humelor si altele.