Temp aerului si turismul in ro.

Temp ocupa un loc imp in cadrul factorilor climatici care influenteaza tursmul,
evolutia temporala sau spatiala fiind legata in primul rand de regimul radiatiei solare. Temp
aerului este luata in considerare in cazul manifestarii sale excesive atunci cand devine
inadecvata activ de recreere la fel si iarna atunci cand temp poate cobora la valori mai mici de
15 gC. In felul acesta temp aerului poate influenta practicarea sporturilor de iarna dar si
heliterapia precum si simpla petrecere a timpului in er liber.
Pe terit ro temp medie anuala in reg delroase si de campie are urmat 3 paliere de
favorabilitate:
1.
conditii f favorabile practicarii dif forme de tur atunci cand are valori mai
mari de 10gC
2.
conditii favorabile atunci cand inregistreaza val cuprinse intre 9 si 10Gc
3.
conditii cu favo medie si mica atunci cand coboara la val mai mici de 9 gC
in felul acesta in functie de scara conditiilor climatice estivale care sunt favorabile activ tur
principalele limite sunt:
1. conditii f fav turismului atunci cand temp medie a sezonului estival este mai mare de
18 gC.
2. conditii fav atunci cand temp aerului are val cuprinse intre 17 si 18 gC
3. conditii cu fav medie atunci cand temp sez estival este cuprinsa intre 16 si 17gC
4. conditii cu fav mica catnci cand temp nu depaseste 16gC.
In zonele montane in sez estival temp medie sezoniera a aerului are urmat conditii de fav:
1. cond f fav tur cu val mai mari de 11
2. cond fav tur cu val intre 8 si 11
3. cond fav medii cu val intre 5-8 gC
4. cond cu fav mica la val termice mai mici de 5 gC.
In scala conditiilor climatice anuale favorizante tur in reg deluroase si de campie au fost uati
in calcul pe langa temp medie anuala si alti parametri termici:
1. nr mediu anual de zile cu temp medii mai mari sau egala cu 20
2. nr mediu anulal de zile cu temp medii mai mari sau egale cu 18
3. 15
4. 10
Acesti parametrii subliniaza caract reale ale climei astfel ca frecventa zilelor cu dif temp
caracteristice este o consecinta directa a variatiilor neperiodice ale temp aerului. Astfel in
scala conditiilor climatice estivale favorizante tur in reg deluroase si de campie apare ca
parametru climatic specific si nr mediu sezonier de zile cu temp medii mai mari sau egale de
20 gC iar in scala conditiilor climatice estivale favorizante tur in reg montane apare si nr
medu sezonier de zile cu temp medii mai mari sau egale de 15 gC.
Durata de stralucire a soarelui si turismul in ro
Durata de stralucire a soarelui dpdv al sumelor medii anuale inregistreaza valorile cele
mai mari in reg litorala a marii negre si in delta dunarii. Si val cele mai mici pe crestele
montane inalte si in depresiunile intramontane dat obstacolelor care limiteaza orixontul dar si
dat frecventei mai mari a cetii si a nebulozitatii stratiforme.
Analiza scalei conditiilor climatice anuale fav tur in reg deluroase si de campie
evidentiaza urmat limite de favorabilitate:

Conditii f fav tur pt o drata de stralcire a soarelui mai mare de 2220 de ore, apoi
conditii fav atunci cand durata stralucirii soarelui are val cuprinse intre 2220 si 2100 ore, cond
cu fav med durata medie anuala de expunere la soare este cupr intre 2000 si 2100 de ore si
cond cu fav mica pt tur mai mica de 2000 de ore pe an.
In per estivala atunci cand durata de stralucire a soarelui este cea mai mare se
evidentiaza urmat limite de favorabilitate: cand nr mediu sezonier de ore de stralucire a
soarelui este mai mare de 600 sunt conditii f fav tur, atunci cand nr este suprins intre 500 si
600 sunt consid cond fav pt activ tur, daca durata de stralucire a soarelui este cuprinsa inre
400 si 500 ore fav este med, durata mai mica de 400 ore fav este mica.
Durata de stralucire a soarelui din sezonul estival prez o imp deosebita pt toate activ tur dar
mai cu seama pt helioterapie si talasoterapie in delta dunarii si zona litorala a marii negre.
Regimul vantului si vanturile locale
Vantul reprezinta cel mai important element meteorologic vectorial
deosebit de variabil atat in timp cat si in spatiu, el fiind conditionat se
contrastul baric orizontal creeat in candrul circulatiei generale a
atmosferei.
Deplasarea curentilor de aer dintr-un loc in altul, respectiv regimul
vantului, este determinata in principal de dezvoltarea diferitelor sisteme
barice si in primul rand de activitatea centrilor de actiune barica.
Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extrem de variabile atat in
timp si cat in spatiu :
1. directia din care bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale
orizontului
2. intensitatea/viteza, reprezentand distanta parcursa de particulele de
aer intr-o anumita unitate de timp si exprimata in m/s
Observatiile meteorologice asupra directiei si vitezei vantului se
efectueaza la inaltimea standard de la 10m deasupra solului. In Romania
regimul vantului este determinat de particularitatile circulare a atmosferei
dar si de particularitatile suprafetei active si in special rolul barajului
orografic al Carpatilor care determina prin orientare si inaltime o circulatie
regionala si locala a aerului.
Pe teritoriul Romaniei, vitezele medii anuale ale vantului depasesc
urmatoarele praguri in :
- 8m/s, pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor la peste 2000m
altitudine.
-

6-8m/s, in sectoarele montane cuprinse intre 1700-2000m altitudine

4-6m/s, intre 1400-1700m altitudine

in depresiuni si zonele deluroase, viteza se reduce treptat in raport

cu conditiile locale de adapostire aerodinamica

In zonele cu relief usor fragmentat cele mai mari viteze medii ale vantului

se inregistreaza in zona litorala si mai cu seama deasupra intinderii de apa

ale Marii Negre. In Delta Dunarii, pe litoralul Marii Negre, in zona mai inalta
a podisului din NV, in podisul Central Moldovenesc, dar si pe culoarele
intre acestea, viteza medie a vantului depaseste 4m/s. In cadrul Campiei
Romane, viteza medie a vantului depaseste 3m/s, in anumite sectoare din
Campia Olteniei si aproape in totalitate in extremitatea estica in Campia
Baraganului. Valori asemanatoare sunt specifice celei mai mari parti al
podisului Moldovei si al Dobrogei, extremitatile vestice ale Campiei de
Veste si sudul Banatului Campia Banatului si Dealurile Banatului. In
podisul Transilvaniei, exceptat partea mai inalta a podisului Tarnavelor,
valorile anuale a vitezei vantului sunt de 1-2m/s. Cele mai mic valori
>1m/s, se inregistreaza in depresiunile adapostite din cuprinsul
subcarpatilor (Getici). In toate unitatile mentionate exista si deosebiri
locale astfel pe formele concave ale reliefului valorile medii anuale ale
vitezei vantului pot fi mai mari decat cele specifice, in timp ce
convexitatile viteza vantului se poate reduce la sub 1m/s.
In Romania, cea mai mare frecventa o au vanturile care se inscriu in
primele 5 grade ale scarii Beaufort, insa in conditii deosebite (deplasarea
teritoriului, unor centre barice, trecerea unor sfere) se pot inregistra si
vanturi a caror viteza se pot inregistra si pe scara Beaufort. Astfel s-au
intalnit viteze maxime ale vantului care au depasit 55m/s in Moldova sau
40m/s in Dobrogea in ianuarie 1956, atunci cand in estul Romaniei s-a
inregistrat viscolul secolului. Pe culmile muntilor, viteza vantului poate
depasi frecvent 55m/s (Vf. Omu 60m/s) in special in timpul iernii.
Viteza vantului are mare importanta astfel are influenta asupra
temperaturii resimtita de corpul uman. Astfel s-a calculat ca un vant care
sufla constant cu numai 5m/s poate atenua temperatura aerului intr-o zi
de vara de la 30gC, la 22-23gC. In timpul iernii insa, este suficient ca
vantul sa sufle cu 2m/s pentru ca in loc de -3, -4 gC, temperatura sa fie
simtita ca -17,-18gC.
Vanturile periodice. Musonii
Cel mai important dintre acestia, este musonul indian. Se afla in afara
zonei dominata de prezenta alizeelor datorita continentului asiatic.
Contrastele termice si barice legate de marea intindere a uscatului Asiei,
creeaza premizele formarii unor dintre cele mai cunoscute vanturi ale
globului. Acestea sunt vanturi sezoniere, denumirea provenind din limba
araba de la cuvantul mausin cu semnificatia de anotimp. In timpul verii
partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului
ajungand in foarte multe locuri la 50gC. Ca urmare a acestui fapt,
deasupra acestor regiuni, se va contura o vasta zona depresionala spre
care converb, masele de aer umed, dens si racoros de pe oceanele care
marginesc tarmurile sudice si s-e ale Asiei. In felul acesta se formeaza
musonul de vara. Vanturile musonice puternince strabat partea centrala si
nordica a Oceanului Indian aducand ploi bogate in India, Bangladej,
Birmania, tarile Peninsulei Inochina dar si partea arhipelagului indonezian.
Ploile musonice favorizeaza obtinerea a doua sau trei recolte pe an in
aceste regiuni in care traiesc aproape 2 miliarde de oameni ceea ce
reprezinta aproape 24% din populatia planetei. Insa in acelasi timp, de
musonii de vara se leaga si formarea ciclonilor tropicali care genereaza
mari calamitati in special inundatii. In semetrul rece al anului situatia

atmosferica sufera schimbari radicale fata de sezonul cald. In acest

semestru in partea centrala si nordica a Asiei, ia nastere un maxim
barometric ca urmare a presistentei a aerului rece, dens si uscat in timp ce
deasupra oceanelor limitrofe se vor forma o serie de arii depresionale.
Spre aceste depresiuni se vor indrepta si masele de aer rece de pe
continentul asiatic, dand nastere musonului de iarna. Pe cat de umed si
bogat in precipiatii este musonul de vara, pe atat de sarac in umezeala
este musonul de iarna. Astfel vreme de 6 luni, din octombrie aprilie,
seceta este principalul fenomen climatic din Asia de sud si s-v. Intensitatea
acestui muson este la fel de mare ca si acelui de vara schimband si el
directia alizeelor ceea ce duce la desfiintarea calmului ecuatorial. In felul
acesta, alizeul de n-v din emisfera nordica este impins spre sud trecand in
emisfera sudica iar alizeul de s-v din emisfera sudica este impins spre nord
trecand astfel in emisfera nordica. Musonii ecuatoriali.Influenta se resimte
pana in Madagascar, pe tarile Mozambicului si chiar in nordul Australiei. In
aceste regiuni, musonul de vara nu este uscat, doarece traversand
Oceanul Indian, se incarca cu foarte multa umezeala, aducand ploi bogate.
Principalele vanturi locale din Romania cu efect bioclimatic
- Brizele de mare (este un vant care se formeaza in zona litoralului, in
timpul zilei, datorita insolatiei foarte puternice drept pentru care
uscatul se incalzeste foarte mult. O parte din caldura acumulata se
degaja in aerul deasupra care devine mai usor ridicandu-se, locul
sau fiind luat de aerul de deasupra marii, mari rece si mai umed,
astfel apa se incalzeste mai greu. Se va forma astfel in timpul zilei
un circuit in altitudine dinspre uscat spre mare, iar la suprafata marii
si uscatului un asa-zis circuit de compensatie dintre mare spre uscat)
-

Brizele de uscat (se formeaza tot in zona litoralului, noaptea,

doarece tarmul se raceste iar apa ramane calda. In felul acesta,
apare un fenomen invers brizei de mare. Astfel apa radiaza o
cantitate de caldura primita in timpul zilei aerului de deasupra care
ridicandu-se se va indrepta spre litoral. La nivelul solului aerul mai
rece de deasupra uscatului se va deplasa spre mare inlocuindu-l pe
cel cald)

Briza de vale (este un vant care se formeaza la munte fiind favorizat

de incalzirea mai rapida a versantilor in timpul diminetii fata de vaile
si depresiunile montane. Versantii vor trimite aceasta caldura aerului
din imediata vecinatate care incalzindu-se va deveni mai usor, se va
ridica, locul lui fiind luat de aerul rece din vale. Miscarea ascendenta
a aerului, favorizeaza norilor cumuliformi care genereaza asa
numitele precipitatii orografice)

Briza de munte ( se formeaza tot in cadrul zonelor montane in timpul

noptii atunci cand aerul racit prin radiatie de catre versanti mai greu
si mai dens, se va scurge gravitational spre vai, locul lui fiind luat de
aerul din atmosfera libera. Va aparea astfel o miscare descendenta a

aerului dinspre munti spre vai. Brizele de vale si de munte, prin

actiunea lor, aduc o mare contributie la atenuarea contrastelor
termice, micsorand astfel apli. termice zilnice)
-

Feonul (vant a carui actiune se poate observa pe versantii nordici, ai

Carpatilor Meridionale, pe cei estici si sud-estici ai Carpatilor
Orientali dar si pe versantii exteriori ai Carpatilor de Curbura. Acest
vant se formeaza atunci cand o masa de aer trece pe deasupra
muntilor sub influenta gradientului baric format cu ocazia deplasarii
unui ciclon. Pe versantii expusi vantului in cazul Masivului Fagaras pe
versantii sudici, aerul in miscarea sa ascendenta, se mareste pana in
momentul in care ajunge la altitudinea in care declaseaza
condensarea. Drept urmare se vor forma norii si vor cadea
precipitatiile ce vor duce la miscorarea umezelii aerului. Trecand in
partea opusa a Masivului Fagaras, aerul va avea o miscare
descendenta, se va incalzi, va dispersa sistemul norors si in
consecinta nebulozitatea de va diminua iar precipitatiile vor inceta.
In Fagaras se formeaza cel mai reprezentativ feon din tara, numit de
localnici cantul mare sau mancatorul de zapada. Este un vant relativ
puternic cu o intensitate de peste 10m/s ce poate sa bata zile in sir,
in orice anotimp, insa intensitatea cea mai mare se inregistreaza
primavara)

Crivatul

Nemirul (vant local, care apare in depresiunea Brasovului, fiind un

vant catabatic la fel ca si bora. Aerul rece al crivatului acumulat in
partea estica a Carpatilor Orientali, patrunde in vaile si trecatorile
muntilor varsandu-se gravitational in depresiunea Brasovului sub
forma unui vant rece cu o viteza medie de deplasare cuprinsa intre
10-20m/s)

Alte vanturi locale cu o influenta bioclimatica mai mica sunt in Crisana,

Banat si Oltenia. Austrul/saracila. Acesta este un vant uscat cu directie
sud vestica fiind aducator de seceta. In sudul Banatului este cosava,
care sufla dinspre est si sud est cu 25-30km/h. In partile sudice ale
Munteniei in timpul verii sufla baltaretul, cald si umed, prielnic pentru
agricultura, aducator de precipitatii si umezeala mai mare.
Regiunilor montane le sunt caracteristice o serie de vanturi locale
specifice unor anumite masive. Oradeanul, sufla pe versantii vestici ai
muntilor Apuseni dinspre vest si nord vest. Fagarasul, sufla in Bugeci si
muntii Ciucas dinspre vest. Pe versantii transivlaneni ai Carpatilor
Orientali, sufla dinspre vest ardeleanul. In timp ce in partile sudice
apare munteanul. Si in tara Oltului, apare o serie de vanturi cu specific
local, sadeanul dinspre vest, mureseanul dinsre nord si guranul dinspre
sud.

Hidrometeori de risc si fenomene meteo speciale cu impact bioclimatic.

Trasnetul, tunetul si fulgerul, care insotesc furtunile, isi gasesc
explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Transetul
este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera
terestra fie intre doi nori fie in nor si pamant. Norii de furtuna se incarca
in parte lor inferioara in special cu sarcina negativa iar aceasta incarca
prin influenta suprafetei pamantului cu sarcina pozitiva. Cand norul se
deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant il poate urmari ca o
umbra. In felul acesta norul si pamantul pot fi considerati armaturile
unui condensator in care tensiunea electrica atinge valori de ordinul
zecilor sau chiar sutelor de milioane de volti. Daca tensiunea dintre doi
nori sau intre nori si pamant devine suficient de mare, apare o
descarcare electrica suficient de puternica cunoscuta sub numele de
trasnet. Exita mai multe tipuri de trasnete, cele mai intalnite fiind
trasnetul liniar, superficial si globural. Tunetul este produs de aerul
incalzit pana la aproximativ 30.000 gC, atunci cand este traversat de
fulger. Fenomenul luminos care insoteste trasnetul, poarta numele de
fulger, iar fenomenul acustic, poarta numele de tunet. Lungimile pe
care le pot atinge scanteile sunt de la cateva sunt de metrii si cativa
km. Diametrul scanteilor este de la mai putin de 1cm si 20 cm, in timp
ce fulgerul apoate avea si 1-3km. In majoritatea cazurilor, scanteia
trasnetului la inceput foarte mica, incepe in dreptul norilor sa se
alungeasca in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare
preliminara care creeaza in aer un asa-zis canal conductor si care se
deplaseaza spre pamant circa 50m cu o viteza ce poate ajunge pana la
50.000 km/s. Dupa un timp foarte scurt de la disparitia primei
descarcari, apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai
mult de pamant si care se intrerupe din nou. Uneori au loc zeci de
descarcari preliminare. Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la
nivelul pamantului, sau la un obiect aflat in legatura cu pamantul,
apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie,
mai intai in dreptul pamantului iar apoi din ce ince mai sus spre nori. Un
fulger obisnui are intensitatea medie a curentului cuprinsa intre 1020kamperi si teinsiunea electrica cuprinsa intre 30 si 200 MW. In
calanul trasnetului, aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub
forma de plasma. Datorita degajarii unei cantitati mari de energie, intrun interval foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt
brusc al presiunii care produce unde de soc acustica numita tunet.
Fenomenul luminos care insoteste descarcarea electrica poarta numele
de fulger. Spectaculoase sunt fulgere globurale de diverse forme si
diametre cuprinse intre cativa decimetrii si cateva zeci de metri care se
deplaseaza in aer cu viteze relativ mici asezandu-se pe diferite obiecte.
Acesti hidrometeori prezinta un grad ridicat de periculozitate intru-cat
pot lua prin surprindere diferite activitati ale oamenilor inclusiv
activitatilor de ordin turistic. In Romania, harta hizokeraunica reflecta
patru tipuri de zone orajoase :
- zona A (cea mai periculoasa), cu o frecventa de peste 15 zile
orajoase pe an, in vest, centru dar si cea mai mare parte a unitatilor
montane din Carpatii Occidentali si Carpatii Meridionali.

Zona B, 40-50 zile orajoase pe an in care se incadreaza cele mai

multe masive din Carpatii Orientali si subcarpati.

Zona C, estul si sud estul, cu precadere Baraganul si Dobrogea, 3040 zile orajoase pe an

Zona D, mai putin de 30 zile orajoase pe an, in care intra Delta

Dunarii, zona litorala a Dobrogei si cea mai mare parte a sectorului
central al Campiei Romane.

Paraziti atmosferici
O consecinta a descarcarii electrice din norii orajosi, este producere asazisilor paraziti atmosferici, care fac imposibile auditile radiofonice. Parazitii
atmosferici fiind o urmare a descarcarii electrice din norii orajosi, receptia
lor poate da indicatii asupra distributiei in spatiu si timp a tuturor
fenomenelor orajoase. Cu aparate sensibile de radio-receptie, se pot
semnala cateva mii de paraziti pe minut, unii dintre ei proveniti din focare
situate la cateva mii de km distanta, ceea ce inseamna ca in medie pe
intreaga suprafata a globului se produc in acelasi timp aproximativ 100 de
fulgere/s. Cele mai multe se inregistreaza in zona tropicala, in perimetrul
ecuatorial, la care se adauga sectorul temperat continental de campie din
centrul Americii de Nord, centrul Asiei dar si parte centrala si de este a
continentului Europa.
Relatia dintre clima si turism pe teritoriul romaniei
Resursele climatice si bioclimatice au o importanta deosebita in dezvoltarea turismului
pe teritorul romaniei deoarece petrecerea timpului liber in anumite regiuni poate avea un efect
pozitiv in sensul ca elem climatice au rolul de a odihni organismul stimulandu-l si
fortificandu-l insa cu toate acestea pot aparea si efecte negative asupra starii de sanatate a
oamenilor mai ales in cazul manifestarii extreme a factorilor climatici.
In felul acesta cunoasterea resurselor climatice si bioclimatice poate determina
valorificarea lor doar in scop pozitiv, poate determina dezvoltarea turismului de agrement, de
recreere sau de odihna avand efecte benefice.
Turismul a devenit in ultimul timp o preocupare din ce in ce mai importanta drept
urmare cunoasterea resurselor climatice va det ca petrecerea timpului liber sa aiba intradevar
efecte pozitive asupra organismului uman.
In asamblu dezvoltarea statiunilor tur din romania atat cele din reg joase dar si cele din
reg deluroase de podis sau montane. S-au bazat tot mai mult pe cunoasterea si studierea
amanuntita atat a resurselor climatice cat si a celor bioclimatice. O parte a factorilor naturali
de mediu a fost studiata de-a lungul timpului in dif lucrari de specialitate prima de acest gen
aparand in anul 1906 lucrarea apele minerale si statiunile climatice din ro scrisa de
specialistul alexandru tudorii.
.....
In aceste carti de specialitate este tratata amanuntit influenta elem meteo si
climatologice asupra org uman si implicit asupra desfasurarii activ turistice. De referina in
acest sens sunt cartile scrise de nicolae topor in special meteorologie tur sau ioan stanicescu
care a scris meteorologie si drumetie.
Resursele bioclimatice au fost studiate mai putin la niv teritoriului romaniei pt anumite
regiuni cu potential turistic ridicat sau pt anumite statiuni turistice axistand totusi date
generale cu privire la potentialul climatic de ansamblu.

Au fost publicate deasemenea si alte carti sau harti de specialitate (harta climato-tur a
republicii populare romane in revista studia universitas de catre ioan farcas, cartea statiuni
balneare si climatice din romania sub semnatura lui corneliu stefanescu).
Cea mai noua si cea mai ampla lucrare de acest gen o repr atlasul bioclimatic al
romaniei aparut in anul 2008 sub semnatura climatologilor. Aceasta este prima lucrare de
profil din literatura de specialitate din romania, autorii contribuind la implementarea unor noi
metode de studiu in climatologia romaneasca.
Atlasul bioclimatic al ro cuprinde in total 152 de harti care repr repartitia spatiala a 10
indici bioclimatici dintre care cei mai repr pt teritoriul ro sunt: temperatura echivalent
efectiva, indicele termohidrometric, indicele de disconfort, indicele de caldura dar si indicele
de stress.
Principali factori care conditioneaza in cea mai mare masura reatia dintre clima si
turism sunt in principal:
1. factorii energetici sau radiativi. Din cuprinsul acestora radiatia solara directa constituie
principala componenta energetica spatiala a bilantului radiativ dar si sursa pincipala de
caldura pt supraf terestra.
2. factiorii fizico-geo sau supraf activa subiacenta. Supraf prin diferentierile impuse de
relief, hidrografie, vegetatie si soluri introduce o mare diversitate de topoclimate care
isi aduc aportul in variatia locala a tuturor elem climatice.
3. factorii dinamici sau circulatia generala a atm. Circulatia gen a atm ia nastere sub
influenta bilantului radiativ neomogen astfel ca ea implica deplasari ale maselor de aer
pe distante f mari, sub influenta directa a nucleelor barice permanente. Deasemenea ea
sufera si modificari det de neomogenitatea reliefului de repartitia diferita a
suprafetelor de uscat si apa sau de miscarea de rotatie.
4. temperatura aerului. Aceasta ocupa un loc deosebit de imp in cadrul parametrilor
climatici care infl tur, evolutia sa fiind legata de regimul rdiatiei solare. Aceasta intra
in calcul in special in cazul manifestarii excesive deoarece poate avea efecte negative
asupra activ tur.
5. umezeala aerului. Aceasta repr cantitatea de vapori de apa din atm ea fiind influentata
de circulatia maselor de aer dar si de caract locale ale supraf active. De regula
umezeala relativa creste in apropierea unor bazine de apa si in paduri deoarce acestea
sunt surse de evaporatie sau evapotranspiratie.
6. nebulozitatea sau gradul de acoperire al cerului cu nori. Aceasta este legata strans de
durata de stralucire a soarelui fiind elem climatice cu impactul cel mai mare asupra tur
heliomarin.
7. Durata de stalucire a soarelui dpdv al sumelor medii anuale inreg val cele mai mari in
reg litorala a marii negre si in delta dunarii si val cele mai mici pe culmile montane
inalte si in depr intramontane inalte dat obstacoleleo ce limiteaza orizontul dar si dat
frecventei mai mari a fenomenului de cetaa dar si a nebulozitatii stratiforme.
8. pp atm. Acestea sunt o consecinta directa a nebulozitatii. Daca pp sunt lichide ele pot
repr un parametru climatic restrictiv in desfasurarea activ tur deoarece det ...... repr in
acelasi timp si un factor de stres pe plan psihologic. In schimb daca pp cad sub forma
de zapada acestea au un efect pozitiv asupra starii de bine a turistului deoarece poate
det practicarea dif tipuri de sporturi de iarna. De altfel zapada si acumularea ei sub
forma de strat de zapada mai mare de 64 de zile la rand sunt indispensabile practicarii
sporturilor de iarna la marea maj a statiunilor climaterice montane din romania.
Alti factori repr cu impact asupra relatiei dintre clima si tur pe terit romaniei insa cu o infl
mult mai mica sunt: presiunea atm dar si vantul atat dpdv al drectiei cat mai ales dpdv al
intensitatii. Acesti doi factori infl cu precadere pers varstnice meteosensibile.

1.

2.

3.

4.

Statiunile balneoclimaterice din romania

Sunt impartite in mai multe categorii in functie de urmat criterii:
in functie de profilul functional pot fi separate 3 mari tipuri de statiuni:
a. statiuni balneare (nicolina iasi, satu mare sau timisoara)
b. statiuni climatice (paltinis, poiana brasov, stana de vale, sinaia, busteni, breaza)
c. statiuni balneoclimatice (vatra dornei, baile herculane, baile felix, geoagiu-bai,
borsec, baile tusnad, moneasa, buzias, slanic moldova)
dupa data aparitiei:
a. statiuni aparute in perioada romana (baile herculane, calan, geogiu-bai)
b. statiuni aparute in perioada imp habsburgic (borsec, sovata, vatra dornei)
c. statiuni aparute in principatele romane (slanic moldova, baile olanesti,
baltatesti)
d. statiuni aparute in vechiul regat (mamaia, govora)
e. statiuni aparute in perioada interbelica (sinaia, poiana brasov, paltinis)
f. statiuni mai noi, apartinatoare ale clasei muncitoare (ranca, amara, eforiesaturn)
dupa profilul terapetic:
a. statiuni care trateaza afectiunile cardiovasculare: vatra dornei, covasna, buzias,
bale tusnad
b. afectiuni reumatismale: baile felix, baile herculane, mamaia, breaza sau amara
c. afectiuni respiratorii: slanic moldova, slanic prahova, govora
d. afectiuni digestive: sangiorz bai, calimanesti, caciulata
e. afectiuni ginecologice: sovata
f. afectiuni ale sitemului nervos: sinaia, geoagiu-bai, paltinis.
dupa asezarea geografica:
a. statiuni de tip aureola mofetica care valorifica apele minerale dar si mofetele
specifice regiunii. Astfel de statiuni sunt intalnite pe rama interna a carpatilor
orientali incepand de la vicsat bai si pana la tusnad covasna.
b. Statiuni localizate in subcarpati acestea val cond bioclimatice excelente dar si
apele minerale
c. Sttiuni situate pe rama extrna a dct: lacuri saline, apele minerale
d. Carpatii occidentali si vestul tarii care valorifica apele termale si minerale
e. Regiunea montana inalta: ionizare, calitate ridicata a aerului, UV
f. Baragan si dealurile moldovei: lacurile de crov, bioclimatul solicitant
g. Litoralul: bioclimatul solicitant, aerosolii marini, salinitatea marina.

Vatra dornei Este localizata in depr dornelor se afla la 800 m alt la confluenta dornei
cu bistrita la aprox 110 km de suceava.Principalele date ref la dezvolt statiuniii sunt anul 1806
unde se fac primele analize asupra apelor minerale, 1808 primele instalatii balneare, 1812
imbutelierea apelor minerale, 1845-1918
Borsec: este o statiune localizata in depr borsec la 860-880 m alt, valea vinului, 3000
loc. 1594 prima atestare a prezentei izvoarelor minerale, 1767 devine una dintre cele mai
cunosute statiuni di cadrul imp habsburgic, 1805 exploatarea apelor izvoarelor 1884 statie
imbuteliere, 1889 exploatare de turba.
Baile tusnad este localizata in defileul oltului la polele masivului ciomatu mare la 650
m alt, la 32 km de miercurea ciuc. Sec XIX statiune de odihna si tratament, 1860 folosirea
apelor minerale in scop terapeutic, sec XX dezvoltarea statiunii in conexiune cu valorificarea
altor obiective turistice.

Covasna: se depr trei scaune, 550-600 m alt, poalele vestice ale muntilor vrancei. 1584
denumirea de covasna, 1889 exploatara apelor termale, 1891 imbutelierea apelor minerale,
1960 spitalul de cardiologie 40 ha de mofete
Slanic moldova: polele de se ale muntilor nemira, 530 m alt, 80 km bacau. 1800
descoperirea primului izvor de apa minerala, 1820 utilizarea apelor minerale in scop
terapeutic, 1832 primele analize ale apelor minerale, 1877 primele instalatii balneare, 18701900 medalii de aur si argint la expozitiile internationale de profil.
Schimburile calorice ale oranismului uman cu mediul inconjuratorr bilantul caloric al
corpului uman
In incercetarea raportului existent in organismul uman si mediul inconjurato
balenoclimatologii au incercat sa obiectivizeze aceasta relatie.organismul uman lucreaza
intre cele doua stari starea de racire si de incalzire,ambele sunt de stres ceea ce
organismul nu le suporta fara sa se deterioreze ca sistem biologic .
Procel de ochilibru termal este legat de perspiratia insensibila si de variatiile
peresiunii vaporilor de apa pe suprafata corpului uman.
Factorii care determina bilantul termanl extern sunt, climatul ,tem umezeala aerului
,viteza ,activitatea fizica nutritie tip de imbracaminte
Diferitele combinatii ale acestor factori de baza pot produce la aceasi stare termala
a organismului uman.
O asa zica armoni fiziologica exita intre factorii de baza ,climat activitate ficiza
nutritie.
Aceasta armonie a tuturor factorilor este determinata de dinamica parametrilor ai
sistemului individual al organisimului .
Cand armonia dintre factori este tulburata si armonia parametrilor bilogici se tulbura
conducand la o dezordine in organism .Aceasta priveste in special omul contemporan la care
sarcina fiica este redusa consumarea hranei este mai mare decat are nevoie organismul sau si
conditiile microclimatice in care traieste si lucreaza sunt private de dinamism ele fiind
aproape constante.
Dinamica dintre anumite sisteme este legata cu ritmica cuaternala a organismul cu
timp de odihna si miscare
Adaptarea dinamicii paramterilor biologici la ritmul termal al rgansimului consituie
baza pentru un fundament in profilaxie si tratament.
Pronind in aceste principii ,marinov a creat un model numir organism mediu
inconjrator care face posibil sa se inteleaga schimbarea paratemetrilor biologici ai sistemului
individual dupa ritmica naturala termala a organismului ,investitiile baleneoclimatice timp de
cativa anii sau format in codntiii de dihna si efort fizic pe un esantion mare de
oameni.Observatile s au facut intr o zona montana ,la aprox 1870m si pe malul marii atat la
oamenii santosi cat si la oamenii bolnavi.Acestia din urma aveau fie afectiuni hipertonice
,respectiv exgagerarea permanenta a tonusului musculare fie astm bronsic ,fie nevroza
,diabet.Se poate de asemenea stabilii un asa zis potential biologic pe o anumita perioada de
timp (o ora ,o zi ,o sap , luna )pentru deifinirea regimului de incarcare fizica si dieta.
Acest model are si anumite posibilitati nosologice ,se poate realiza o clasificare a
madatiilor pe acesta baza, s a exprimat aceasta conceptie intr un model schematic si partile
balneocliamtice si bioclimatice din asa zisele regiuni fiziologico climatice.Alti cercetatori
au realizat studii diferite ecuatii care incearca sa stabileasca rasportul intre organism si
mediu in anumite conditii.
Calculul schimbului caloric in conditii de caldura .Ecuatia bilantului de caldura
notata in balneoclimatologie cu M,si stocarea de caldura notata cu S sau schimburile si
cantitatile de caldura continute de corp.Actfel productia metabolica de caldura variaza

foarte mult in functie de activitatea musculara,de ex o persoana sedentara consuma in mediu

aproape 100kcal.ora un muncitor in activ intr 300 si 500 kcal/ora ,o productie de caldura este
de aproximativ 100 ,300kcal /ora considerata a fii suficienta pentru a creste tesuturile corpului
cu aproximativ 2/ora ,termoreglarea este eficienta daca sarcina de caldura poate fi risipita
cand se adauga pierderile prin convectie si radiatie,in cazul in are aceasta nu se compenseaza
aceasta poate creste foarte mult .Cresterea de temp rep o pierdere de caldura si schimburile
in conditiile de caldura a corpului realizandu s dupa s-o,83 w(o,65 tr+o,35 ts)unde:
W-greutate corp
Tr si ts creterea temp rectale
Caldura speficia a corpului este estimata la o.83.Daca masuratorile permit evaluarea
pierderilor sau catigurilor de caldura ,bilantul caldurii se poate exprima folosind
Schimbul caloric in conditii de frig teusturile periferice se pot raci pana la
adancimi variabile , inca 30 %din greutatea corpului este continuta in stratul de 2,5 cm de
la suprafata in 1834 balneoclimatoloul burton a luat un factor de pondere de o,4 la exterior si
0,6 pentru interior ,iar in 1961 hardy a luat in considerare un factor interior (0.2ts+0,8 tb)
Schimbul de caldura aplicat prin circulatie a fost demonstart de bazet si scholander si
schevill ,atunci cand gradientul termic est e de 20 mm ,constanta testurilor poate fi de 9,1
kcal/oC/cm2/h7
Conditiile de racire a corpului exista de la temp a mediului ambiant de paroximativ
21 grade.Pe de alta parte miscarea aerului poate ajuta la reducerea sa sau la asa numita
izolare a aerului astfel ,la o valoare standar de imbracaminte izolarea toatat se poate modifica
cu aprox 45% cand vantul creste usor insa la vand mare izolarea standar nu depaseste 16
%.
Pornind de la ceste considerente se poate deduse ca pierderea sau cresterea
caldurii depinde foarte mult.

Calculul bilantului caloric al corpului uman.

Unii climatologici au enumerat o asa zisa ecuatie a bilantului calrica ,contributia cea
mai mare avando balneoclimatologul budiko.
Rk+m=le+p+rl
Consideratiile se refera la corpul uman in postura stand cu o poductie constanta de
caldura de aproximativ 70w./m2
Al doilea factor il resrezinta proprietatea termica prin imbracaminte s a presupus ca
modelul termic este un cilindru vertical ,in cazul acesta radiatia de unsa scurta si lunga a fost
calculata pe os up de radiatie laterala a cilindrului vertica
Rk(s ctg h/+1/2 q+1/2 s+q/0)(1-c)
Unde s-intensitatea radiatiei solare directe pe o sup orizontala

Q intensitatea radiatiei solare difuze pe o sup orizontala

h-alt soarelui
0 albedoul sup solului (preuspun in ur de 0.20 pentru iarba ,0.35 pentru nisip galben
si 0.18 pentru nisip gri.)
c albeolul pielii si hainelor (presupun 0.30 )
schimbul de cladura prin radiatie de mare lungime de unde se produce pe sup
corpului uman atm si sol , ia in calculde asemena si inf hainelor .
toate comp bilantului de caldura ca corpului uman pot fi exprimate in w.m2
in ordinea investigarii schimbului de caldura intre corpul umanpe de o parte ,atm si
sol pe de alta part s a folosit notiunea de structura a bilantului de caldura a corpului uman
,adica raportul valorilor absolute ale fluxurilor de caldura pierdute de corpul uman si
caldura primita de corp la un moment dat.
In functie de bilantul de caldura se poate face o clasificare a statiunilor
balenocliateri ,se poate aprecia ponderea fiecarui tip de vreme in cursul unei zile si in
diferite puncte de obs.De asemenea se pot stabilii conditiile topocliamtice cele mai
favorabile pentru practicarea helioterapiei si aeroterapi in sezonul de vara in functie de
bilantul caloric si de temp pielii in diferite momente sinoptice cu vand dinspre nord
dinspre sud cu anumita nebulozitate ,durata de stralucire a soarelui si temp .
Bilantul caloris si calculul temperaturii pielii in conditii e inghet a corpului
Pornind de la teoria bilantului de caldura elaborata in anul 1959 de catre Gudiko in
anul 1972 Adamenco evalueaza conditiile in care partile neprotejate ale corpului uman
ingheata in anotimul de iarna ,oricat de calda ar fii si oricat de imbracata ar fii o anumita
persoana se poate calcula respectiv se poate stabilii posibilitatea de inghet a partilot
neprotejate ale corpului expuse la frig si la vant in perioada rece a anului.Scolile de
balneoclimatologie au experimentat persoane care au stat cate o jum de ora sau 1h,in conditii
de cald la 12-15m/s si la tem cuprinse intre +10 si -40,in urma acestui experiment s-a constat
faptul ca temp pielii a nivelul fetei ,respectiv la nivelul obrazului,nasului si lob urechii a fost
masurata cu un senzor semi conductor de tem,s-a luat in calcul de asemenea si o radiatie
solara destul de intensa de lungime mica de unda.In aceleasi conditii meteorologice
diferentele individuale de temp nu erau mai mari de 3astfel pt cele 3 comp au fost stabilite
urm relatii,pornind de la aceste relatii se poate stabilii in conditii de vant scaderea tem fetei la
vant rece este proportionala cu radacina patrata a vitezei.
Rezultatele sunt relativ asemanatoare cu cele corespunzatoare scolii de
balneocimatologie in M.B,scoala care a luat in considerare faptul ca la mai mult de
5m/s,diferenta de temp numai creste.Diferentele de la un individ la altul apar datorita
transportului diferit al sangelui prin vase catre diferitele parti ale organismului situate la
extemitati,de ex tem pielii poate sa fie de 5 in conditii de cald si de -30la un vand de 6m/s
,pentru a ingheta temp pielii la partile neprotejate ale corpului trebuie sa coboare la valori de
0 sau chiar mai putin.Cele mai multe studii de balneoclimatologie dau exemple din diferite
orase din Rusia Europeana si Siberia ,acolo unde s au calculat pe o perioada de 20,30 ani ,si
numarul de zile in care este posibila inghetarea fetei,aceste studii au scos in evidenta
urmatoarele.La Saint Petersburg perioada de temp cu medii sub 0 este de 122 zile ,iar
intervalul in care este posibila inghetarea fetei este de 2zile,pe masura ce creste gradul de
continentalism creste si nr de zile atat cu temp mai mici de 0,dar si nr de zile in care este
posibila inghetarea fetei ,astfel intervalul ajunge la 167 zile cu temp mai mici de 0si 17
zile i care este posibila inghtarea fetei la Iahucti,nr creste la 211 si 209 cu pos de inghetare a
fetei ,iar la Vladinoscop cu temp mai mici e 0.De aici rezulta o serie de concluzii privind
constructiile de locuinte astfel sa se reduca viteza vantului pentru a prevenii pericolul de
inghet in timpul acitivtatilor de afara in regiuni precum Magadan.Anadar.

Bilantul energetic al sistemului bioclimatic uman

O metoda de evaluare cu mediul inconjurator a fost depusa in 1864 de catre scoala de
balneo din Sua , care a facut o evaluare completa sistemului
rAdiatia directa are o contributie imp asupra bilantului energetic al organismuli uman
deoarece este prima care vine in contact cu sistemul cutanat contribuind la incalzirea
pielii.Schimbul de energie cu mediul inconjurator depinde si de caracteristicile fizice ale
mediului de variatia componentelor sale fizice dar si densitatea populatiei.Intr un ecosisitem
inchis bilantul este nul, se apreciaza totusi ca in interiorul orasului organismul uman primeste
vara cu 15 %si iarna cu 30% mai multa energie decat afara ,respectiv pierde mai putina
caldura in oras decat in zonele periurbane inconjuratoare.Oraganismul uman primeste
aproximativ 0.5% din radiatia solara totala in cazul raportarii la densitata populatiei din Sua si
circa 50% in cazul raportarii la fiecare individ in parte.Organsimul cedeaza caldura intre 0.4%
intr o zi senina de vara pana la 77,5% iarna in absenta radiatiei solare si in prezenta
inversiunilor termice.In lunile de iarna totalul caldurii cedate de organism mediului nu
depaseste 15 % din radiatia solara totala,rezulta astfel un plus anual de paroximativ 2,2
procente pe care il cedeaza organsimul uman si care intra in circuitul caloric al ecosistemului
urban,daca se adauga aici numeroase resurse de energie din oras valoarea bilantului radiativ
caloric in ecosistemul urban creste spre deosebire de zona periurbana inconjuratoare din afara
orasului acolo une bilantul st energetic este negativ presupunandu-se in acest caz faptul ca
una din acestea este transferul continuu de caldura de la periferie spre centrul orasului ca
efect direct al brizelor urbane evidentiate ziua prin curenti de aer dinspre periferie spre centru
iar noaptea in sens invers.
Clasificarea statiunilor balneoclimatice din Romania
-sunt imparite in mai multe categorii in functie de:
1 dupa functionalitate
A statiuni balneare-iasi-nicolina;satu mare,timisoara.
B statiuni climatice:paltinis,poiana brasov,stana de vale ,sinaia,busteni,breaza
C statiuni balneoclimatice;Vatra dornei,baile herculane,baile felix,georgiubai,borsec,baile tusnad,monoasa,buzias,slanic moldova.
Dupa data aparitieiA statiuni aparute in perioada romana:baile herculane ,calan,goagiu-bai
B statiuni aparute in perioada imperiului habsburgic:borsec, sovata,vatra dornei .
C statiuni aparute in principatele romana:slanic moldova ,baile olanesti,baltatesti.
D statiuni aparute in vechiul regat:mamaia, gogova
E statiuni aparute in perioada interbelica:sinaia,poiana brasov,paltinis
F statiunile ,clasei muncitoare:ranca ,amara,eforie-saturn.
Dupa profilul terapeutic
A afectiuni cardiovasculare :vatra dornei,covasna,buzias,baile tusnad
B afectiuni reumatismale :baile felix,baile herculane,mamaia, breaza,amara
C afectiuni respiratorii:slanic moldova,slanic prahova govora
D afectiuni digestive:olanesti ,calimanesti-caciulata
E afectiuni ginecologice ;Sovata
F afectiuni ale sistemului nervos :sinaia ,gioagiu-bai ,paltinis.
Dupa localizarea geografica
A aureola mofetica :apele minerale ,mofetele specifice regiunii(v carp orientali)
B Subcaprpatii ;conditiile bioclimatice excelente ,apele minerale
C rama externa a depresiunii transilvane:lacurile saline ,apele minerale
D carpatii occidentali si vestul tarii:termalism ,ape minerale
E regiunea monatana inalta :ionizare ,calitatea ridicata a aerului,Uv
F baragan si dealurile moldovei :lacurile de crov ,bioclimatul solicitant

G litoralul ;bioclimatul solicitant ,aerosolii marini ,salinitatea marina.

A statiunile aureolei mofetice
Vatra Dornei-acesta este localizata in depresiunea Dornelor la confulenta paraului
Dorna,Bistrita,la alt de 800m la circa 110km de mun suceava.bazele acestei statiuni au fost
puse inca din sec xix in urm etape :1806 atunci cand s-au facut primele analize asupra apei
minerale ,in 1808 atunci cand au fost primele instalatii balneare, 1812 imbutelierea apelor
minerale,1845-1918 dezvoltarea statiunii.
Principalul profil terapeutic este tratarea bolilor cardio vasculare.
Statiunea borsec-este loc in dep borsec in grupa centrala acarp orientali pe valea
Birului la at 860-880 m,este o statiune mai veche bazele acesteia fiind puse inca de la
inceputul sec xvi ,1594 din care dateaza prima atestare a izv minerale , in 1767 a cunoscut o
dezvoltare imp astfel ca este printre cele mai cunoscute statiuni dim imp habsburgic .1805
incepe exploatarea izvoarelor ,1884 ,statie imbuteliere,1889 exploatare de turba.
Principalul profil terapeutic este tratarea bolilor cardiovasculare.
Statiunea baile tusnat=este in aprop de baile tusnad in grupa centrala a carp orientali la
poalele Masivului ciomatu mare,dezv statiuniia fost in sex xix cand a inceput sa functioneze
ca statiunde tratament si odihna.1860 folosirea apelor minerale in scop teraputic
Profilul terapeutic este tratrea bolilor cadrio vasculare
Covasna se depresiunii 3 scaune la poalele vestice ale muntilor vrancei la alt 550600m.
Bazele acestei statiuni a fost puse inca din anul 1584 cand este evidentiata pentru
prima data prezenta izvoarelor minerale si termale
1889 incepe exploatarea apelor termale
1891 imbutelierea apelor minerale ,1960 incepe sa functioneze spitalul de cardiologie40 de ha de mofete
Profilul terapeutic este pt bolile cardio
Statiunile subcarpaticeSlanic moldova-poalele de s-e muntilor nemira la 530m alt ,5500loc si 80 km de
bacau
Este o statiune relativ noua bazele sunt de pa sfasitul sec xix astfel in 1800 este
descoperit primul izvor de apa minerale,e
1820-utilizarea apelor minerale in scop terapuetic
1877 apar primele instalatii balneare
1870-1900 are loc o dezvoltare imp a statiunii fiind printre cele mai cunoscute din
Europa de est
Profil terapeutic tratarea bolilor digestive
Baile olanesti-polalele s a muntilor capatanii ,450malt.la 20km de bacau.
Dateaza din 1760 atunci cand este metionata existenta apelor tamaduitoare pe mosia
clucerului toma olanescu
1830 se fac primele analize chimice
1873-recunoastere internationala a valorii terpeutice
1895 incepe o perioada de scadere,1920-40 de izvoare.
Profilul terapeutic tratarea bolilor digestive
Baile govare-sub getici la 380malt si la 20 km de ramnicu valcea,este o statiune
relativ noua ce dateaza de la finele sec xix mai exact din 1876 cand este dec pacura alaturi de
apa sarata la saparea unui put
1879 se fac primele tratament in copai la manastirea govora
1887 primul stabilament balnera cu 29 de cabine

1910 inaugurarea statiunii prin desc hotelului palace

Profil terapeutic este tratarea afectiunir respiratorii
Calimanesi-caciulata-suvcarpatii getici la 260m alt si 20 de ramnicu valcea
Sa dex in sec xiv-xv infiintata o bolnita pe langa mnastirea cozia
Xix ape imbuteliate trimise la paris si viena
1890 statiune balnera
1900-1914 pavilion central si cazinou pe schitul ostrov
1975-1980 construite hotelurile din caciulate
Profil terapeutic pentru bili digetice si hepatobiliare.
Slanic prahova-sunt loc in sub prahovei la 50 de km de ploiesti.
1685-deschiderea primei ocne
1886 punerea in valoare a izvoarelor cu ape cloruro-sodice
1970-transformarea salinei in obiectiv turistic
1960-1980-amenajarea comeplexului balnear
Statiuni subcarpatice transilvane
Statiunea sovata este loc in depresiunea sovata la aproximativ 500m alt si 60 de
kmde targu mures.
Dez-1597-mentionarea documentara a asezarii
1884 statiune balneara
1900-1940-analiza fenomenuui de helioterapie
1960-1980-amenajarea complexului balnera
Profilul teapeutic-afectiuni ginecologice
Ocna sibiului-loc in dep cibin la aprox 400m alt pe valea raului visa
Dezvol-sex-i-ii exploatarea sarii
Formarea lacurilor saline prin prabusirea fostelor ocne
1858 statiune balneara
1906-1909 construirea pavilionului balnear
Profilul terapeutic afectiuni reumatismale,
Statiunile apusene
Gioagiu-bai se muntilor metaliferi la aprox 350m alt la 45 km de deva
Este o statiune veche 1880-900 loc
1935 amenajarea strandului termal
1970-1980 construirea intrastructurii de cazare
Statiunea buzias-este loc la contactul intre campia de vest si dealurile de vest la
128m alt ,35km de timisoara
1811 captarea primului izvor
1819-primele stabilamente balneare si declararea ca statiune
1856 construirea cazionului
1903 descoperirea statului acvifer artezian
Baile herculane munti mehedinti la 160m alt a 45km dr drobeta turunu severin
Dez-sex ii-iii ad aqua herculis sacras
1734-functionarea continua a statiunii
1817 baile herculane
1920-1940-prima faza de dezvoltare s statiunii
Baile felix-periferia dealurilor de vest ,10 km de oradea
1221 prima documentare

1721-felix heldres descopera principalul izvor

1885 forarea izvorului si inaugurarea
1931 monument al naturii.
Statiunile monataneSinaia-valea prohovei intre 750 si 1000m alt ,60 km de ploiesti
Statiune relativ noua dez fiind
1690-1695 este conts manastirea sinaia
1873-constructia castelului peles
Statiunile litorale
Mamaia-a fost amenajata pe un cordon litoral a fost dez in mai multe etape1906-dez
statiunii
1920-1940 prima etapa de dez
1960-1980 amenajarea infrastructurii principale

Bolile tropicale si calatoriile

Febra galbena este transmisa prin intepatura de tantar manifestandu-se prin infectie
virala cu febra puternica dar si coordonate climice asemanatoare cu cele corespunzatoare
gripei in perioada de incubatie incepand de la 3 pana la 6 zile de la intepatura,acceasta boala
este specifica zonei tropicale umede acolo unde conditiile climatice calde si umede
favorizeaza dezvoltarea in cele mai bune conditii,astel se evidentiaza in principal America de
sud,si cu precadere Campia Amazoniei(ceea ce explica printre altele densitatea foarte mica a
populatiei in medie de sub 1 loc /m2 ,vaccinarea frecventiva este astfel obligatorie pentru
persoanele originale din continentele temperate si subpolare atunci cand acestia doresc sa se
deplaseze la latitudini mici.Vaccinarea este eficienta pe o perioada de 10ani iar efectul
protector se resimte din a 10 zi de la vaccinare,febra galbena este o boala deosebit de
periculoasa atunci cand nu este tratata in timp util in cazuri extreme se poate ajunge la febra
hemoragica ce devine letala in aproximativ 50 % din cazuri .Rata cea mai mare de mortalitate
din cauza acesteia se remarca in statele lunii a 3 din zonele tropicale umede,rate mari
remarcandu se in stat precum nigerie ,camrun ,
Holera-este o boala a lipsei de igiena , bacterie raspandindu se prin intermediul apei
potabile a cuburilor de gheata a laptelui nepasteurizat dar si prin intermediul legumelor
nefierte,din aceast cauza holera este o boala specifica zonelor calde ,slab dezvoltate acolo
unde standardul de viata este scazut iar conditiile igienico sanitare sunt precare,avand in
vedere caile de transmitere pentru a prevenii holera se recomanda curatarea fructelor de
coaja ,folosirea apei imbuteliate pt spalarea dintilor iar alimentele trebuiesc gatite la temp
mari,holera este mai bine combatuta cu antibiotice.
Tifosul este o boala infectioasa usor transmisibila prin intermediul alimentelor si apei
infestate cu salmonela,are o frecventa ridicata in statele vestice ale americii de sud ,in sudul
americii centrale, cea mai mare parte a africii mai putin zonele uscate din nord si din sud
acolo climaticul este fie este tropical uscat sau mediteraneana, concidenta se intalneste si in
sudul asiei ,de aici s evidentiaza si india acolo unde rata mortalitatii este cea mai mare de pe
glob .Se recomanda vaccinarea persoanelor din zonele temperate inainte de a se face
deplasarea in zonele tropical umede.
Malaria este o boala transmisa prin intepatura femelei de tantar iar singura forma este
evitarea deoarece impotriva malariei nu exista nici un vaccin eficient ,cele mai importante
sunt africa subsahariana ,triunghiul de aur ,indonezia ,brazilia,guatermala,haiti,nepal.
Boala somnului debuteaza cu migrene dezvoltarea nodurilor limfatici producand stari
de somnilenta, starea de somnolenta reprezinta cea de a doua faza a bolii,este o boala enderica

in Africa subsahariana ,Asia central sudica , cele mai mari epidemii au fost in 18961906,1920,1970 atunci cand a provocat decesul a 70 .000 oameni .
Leishmanioza-este o boala endemica transmisa de femela mustii de nisip se manifesta
prin parazitoza la nivelul membrelor ,infectia putandu-se manifesta chiar si la cativa ani de la
intepatura ,acesta boala a facut ravagii in perioada interbelica in special in zona Sahenului in
Africa in Asia central sudica dar din in partea vestica a Americii de sud.
Febrele hemoravice virale-o grupa de boli cauzate de mai multe familii de virusuri
,zonele cele mai afectate sunt asia de est si sud est acolo unde s emai numeste si
encefalitojaponeza .
Ulcerul tropical-se manifesta prin leziuni majore la nivelul membrelor si mai cu
seama la nivelul membrelor inferioare ,acesta boala aparela orice varsta inducand o
morbiditate.
Oncocercoza este o boala destul de periculoasa din cauza intepaturii insectelor care
poate determina orbirea.In prezent fiind afectata o populatie de 18mil de
persoane.Morbiditatea se remarca in vestul Africi conincidenta maxi in Seriaone dar si mai
ales in Burghinafaso deasemenea in Africa tropicala umeda in state precum Congo si local in
america de sud in partea de nord cu precadere in nordul venezuelei .guianei si guiana
franceza.