UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACUTATEA DE GEOGRAFIE

STUDENT:
ANUL I I.F.R

CAPITOLUL 1: FACTORII GENETICI AI CLIMEI

1.1. RADIATIA SOLARA DIRECTA
La

extinderea latitudinala a Romaniei fascicolul de raze solare acopera un

interval maxim de 438 de latitudine, iar variatia anuala a unghiului de incidenta

provoaca o crestere a duratei zilei de la solstiotiul de iarna la cel de vara de la 6 ore si 30
minute si de 7 ore si 40 de minute in nord, fapt ce impune o zonalitate corespunzatoare a
proceselor climatice si implicit, a peisajului.
Radiatia solara directa depinde de unghiul de inaltime a soarelui, de opacitatea
atmosferei si de unghiul sub care aceasta este receptionata. De asemenea, lantul carpatic
influenteaza opacitatea atmosferi, de aceea orasul Alexandria, fiind situate in exteriorul
acestuia inregistreaza valori medii ale radiatiei solare directe de 1.14cal/cm/min.
1.2. RADIATIA SOLARA DIFUZA
Depinde de unghiul de inaltime a soarelui deasupra orizontului, de opacitatea
atmosferei si de nebulozitate. Aceasta are valori de 0.2-0.3 cal/cm/min in amiezele
zilelor de la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Odata cu cresterea trnsparentei aerului,
radiatia difuza scade mai mult in favoarea radiatiei solare directe.
1.3. RADIATIA SOLARA GLOBALA
Radiataia globala (compusa din radiatia directa si cea difuza) sursa energetica
principala a teritoriului este in medie de 125 kcal/cm.
1.4.RADIATIA REFLECTATA

Variaza in functie de albedoul suprafetei active, de structura fluxului radiatiei

globale si de caracteristicile fizice ale stratelor inferioare ale atmosferei. Ea inregistreaza
cele mai reduse valori la sfarsitul toamnei si inceputul iernii,dar, datorita stratului de
zapada, in zona Alexandria creste pana la peste 0.2 cal/cm/min.
1.5. BILANTUL RADIATIV
Este conditionat de caracteristicile fizice ale suprafetei active care determina atat
potentialul energiei preluate, cat si pe cel al energiei cedate atmosferei, ca si de starea
atmosferei. Bilantul radiativ nocturn este negative de-a lungul intregului an, crescand de
la iarna la vara odata cu contrastul caloric. In timpul amiezelor de vara bilantul creste,
avand valori de aproximativ 0.72 cal/cm/min.
In noptile cu cer acoperit, bilantul radiativ are un potential de numai 20% din cel
al noptilor senine, iar la amiaza zilelor cu cer acoperit variaza intre 40-60% fata de cel ce
se realizeaza in zilele senine.

CAPITOLUL 2: FACTORII DINAMICI AI CLIMEI

2.1. CIRCULATIA GENERALA A ATMOSFEREI
O serie de cercetari referitoare la circulatia aerului deasupra Europei au pus in
evidenta faptul ca, in afara vanturilor de vest, in zona europeana se pot intalni si alte
orientari ale circulatiei atmosferice, ca de exemplu cea meridionala.
Astfel, pe teritoriul Romaniei au rezultat patru forme principale ale circulatiei
aerului in stratele inferioare ale atmosferei: circulatia vestica, polara, tropicala, de
blocare.
Circulatia vestica are o frecventa de 45% din totalul cazurilor si este prezenta atat
in perioada calda, cat si in cea rece a anului si poate dura mai multe zile in sir.
Aceasta circulatie determina ierni blande, in cursul carora predomina precipitatii
sub forma de ploaie.

Vara, circulatia vestica determina o mare variabilitate in aspectul vremii si un grad

accentuat de instabilitate, mai ales in nord.
Circulatia polara reprezinta 30% din cazuri si in cadrul ei deplasarea maselor se
face dinspre nord-vest spre sud-est. aceasta circulatie antreneaza mase de aer de origine
oceanica, care determina scaderea temperaturii,cresterea nebulozitatii si caderea
precipitatiilor,mai ales sub forma de averse.
Acest tip de circulatie determina racirile de primavera si toamna, iar iarna,
temperature foarte coborate si uneori caderi abundente de zapada, insotite de viteze foarte
mari ale vantului, care viscoleste zapada.
Circulatia tropicala reprezinta numai 15% din cazuri, insa importanta ei pentru
Romania este deosebita. In perioada rece a anului detrmina aparitia iernilor blande si
contribuie la caderea unor mari cantitati de precipitatii. Vara, determina vreme frumoasa
si deosebit de calduroasa si secetoasa.
Circulatia de blocare are loc cad deasupra Europei se instaleaza un regim de
presiune ridicata care deviaza perturbatiile climatice care apar in Oceanul Atlantic catre
nordul si nord-estul Europei, blocand directia de depasare spre partea centrala si de sudest a acesteia.
In acest timp, regiunile centrale si de sud-est se gasesc intr-un camp de presiune
atmosferica ridicata, cu vreme frumoasa, cu cer mai mult senin, calduroasa si secetoasa
vara inchisa si umeda, dar cu precipitatii neinsemnate, iarna.

CAPITOLUL 3: FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

3.1. RELIEFUL
Apartine Campiei Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a
Tteleormanului. Orasul Alexandria este cuprins in sectorul numit Campia Burnazului
(fig.1).
Relieful este reprezentat prin doua forme distincte:
1. spatiu interflufial bine dezvoltat (camp), respective Campia Burnaz.
2. campie joasa,respective lunca raului Vedea.

Astfel, configuratia reliefului determina uniformitatea climei:altitudinea unica la

care se afla orasul, extinderea mare a spatiului interfluvial nu modifica valorile
principalilor parametrii climatici. Foarte putin, lunca Vedei introduce o nuanta in
clima, realizand un topoclimat specific de lunca.
3.2. HIDROGRAFIA
Reteaua hidrografica este alcatuita din raul Vedea, care reprezinta si principalul
rau al judetului, precum si o serie de lacuri de meandru: Lacul lui Calin Savu,
Baldovinesti, Belciug.
Exista si lacuri artificiale care, dupa cum am mai mentionat, sunt menite sa
completeze deficitul de umiditate.
3.3. VEGETATIA
Vegetatia caracteristica este cea de silvostepa cu paduri, pasuni si terenuri
agricole. Defrisarile massive au dus la diverse modificari ale elementelor climatice si la
aparitia perioadelor secetoase. Prin toate componentele ei vegetatia influenteaza clima,
prin schimburile de elemente climatice si caldura., realizand un adevarat circuit, un
circuit continuu.
3.4. SOLURILE
Silvostepa se suprapune aproximativ peste arealul molisolurilor cu cernoziomuri
levigate, care-si pastreaza in buna parte gradul de fertilizare si proprietatile structurale ale
cernoziomurilor.
Desi in timpul verii exista un deficit de apa, aceste soluri reusesc sa mentina apa
si , deci, vegetatia de silvostepa.
Exista, de asemenea, si in cazul solurilor un circuit, o legatura cu atmosfera, deci
o serie de schimbari ce au loc intre cele doua medii, in special prin evaporare, fapt ce
poate duce la cresterea umezelii aerului.

CAPITOLUL 4: FACTORII ANTROPICI

Modificari ale mediului natural au inceput inca din comuna primitive, prin
defrisarea unor suprafete pentru obtinerea de terenuri de cultura si pasunat. Astfel, ca
ceea ce reprezenta odata marea padure a Deliormanului, astazi nu mai ocupa decat 61.000
ha.
Acest lucru a dus la disparitia unor aspecte climatice specifice padurilor:
umiditatea atmosferica mare, calmul eolian, amplitudinile termice mai moderate. De
aceea exista periode can se poate instala seceta, cum a fost in intervalul 1945-1950.
Exista si un aspect pozitiv, si anume, amenajarea de iazuri si helestee care au
contribuit la compensarea deficitului de umiditate in perioada de vegetatie.
Aparitia si dezvoltatrea intreprinderilor industriale, intensificarea transporturilor,
utilizarea substantelor fertilizante sunt, de asemenea, factori nocivi ai climei.
De aceea putem afirma cu siguranta ca orasul Alexandria poate fi incadrat in
peisajele puternic antropizate.

CAPITOLUL 5: PARTICULARITATILE PRINCIPALELOR

ELEMENTE CLIMATICE
5.1. TEMPERATURA AERULUI
5.1.1.Temperatura medie anuala
Inregistreaza la Alexandria 10.8C, ceea ce corespunde temperaturii medii din
partea sudica a Cmpiei Romane si a intregii zone cuprinse intre paralelele Alexandriei si
Dunarii.
5.1.2. Temperatura medie lunara

Cea mai mare temperatura medie lunara se inregistreaza in iulie (22.7 C) sic ea
mai scazuta in ianuarie (-3.2 C) deci o amlitudine la valori medii de aproape 26 C.

5.1.3. Temperatura medie zilnica

In luna ianuarie, temperature medie zilnica are valori sub -0.6 C., putand atinge
-18 C in anii cei mai gerosi, pe can in anii cei mai calzi cresc la peste 8 C.
In luna iulie, valorile medii zilnice depasesc 23 C; in timpul incalzirilor excesive
poate ajunge la 30 C.
Prima zi cu temperaturi medii zilnice 0 C este in intervalul 16 februarie1martie.
Ultima zi cu temperature medii zilnice 0 C poate aparea catre sfarsitul decadei
a doua a lunii decembrie.
Durata medie a intervalului cu temperaturii medii zilnice 0 C este de
aproximativ 300 de zile.
5.1.4. Temperatura minima si maxima absoluta
Temperatura maximaabsoluta a fost inregistrata la Alexandria in ziua de 5 iulie
1916 si a fost de 42.9 C.
Temperature minima absoluta a fost inregistrata pe data de 24-25 ianuarie 1942 si
a avut valoarea de -34.8 C.
Tot la Alexandria a fost inregistrata cea mai mare amplitudine din tara, de 77.7 C,
ceea ce exprima clar caracterul continental al regimului termic.
Izoterma lunii ianuarie este cuprinsa intre -2 C si -3 C, iar cea a lunii iulie
depaseste 23 C.
5.1.5. Zile cu inghet
Prima zi cu inghet apare la sfarsitul lui octombrie si inceputul lui noiembrie, iar
ultima zi de inghet la sfarsitul lunii martie si inceputul lui aprilie. Acest lucru favorizeaza
culturile, inghetul semnalandu-se dupa insemantari, iar dezghetul inainte ca plantele sa
rasara.

5.1.6. Zile de iarna

Numarul zilelor cu temperature maxima 0 C in intervalul 1891-1955 a fost:
-

pentru luna noiembrie: 1.3

pentru luna decembrie: 7.1

pentru luna ianuarie: 14.3

pentru luna februarie: 7.3

pentru luna martie: 1.1

media anuala: 31.1

5.1.7. Zile de vara
Numarul zilelor cu temperature maxima 25 C in intervalul 1891-1955 a fost:

pentru luna III: 0.5

pentru luna IV: 3.3

pentru luna V: 14.1

pentru luna VI: 23.2

pentru luna VII:28.0

pentru luna VIII: 28.0

pentru luna IX: 18.2

pentru luna X: 4.4

pentru luna XI: 0.2

media anuala: 119.9

5.1.8. Zile tropicale
Numarul zilelor cu temperature maxima 30 C in intervalul 1891-1955 a fost:

pentru luna IV: 0.2

pentru luna V: 3.4

pentru luna VI: 10.0

pentru luna VII: 18.6

pentru luna VIII: 17.1

pentru luna IX: 6.6

pentru luna X: 0.6

media anuala: 56.5

5.2. TEMPERATURA SOLULUI

La nivelul suprafetei solului se produc cele mai importante procese de
transformare a energiei radiante in energie calorica. Suprafata solului este, asadar, sursa
de incalzire a aerului din timpul zilei.
In zona Alexandria, solul are cele mai mari medii anuale ale temperaturii, adica >
13 C.
Temperature solului inregistreaza un minim iarna si un maxim vara. In ianuarie,
temperature solului are valori mai mici de -3 C. In iulie temperatura solului este de 2628 C.
Din luna august temperature incepe sa se reduca, in octombrie se produce saltul
termic de toamna, cand temperature scade cel mai mult (6-8 C), iar in decembrie mediile
devin negative.
5.3. UMEZEALA AERULUI
Cantitatea de vapori de apa din atmosfera este influentata atat de particularitatile
fizice ale maselor de aer in miscare, cat si de caracteristicile locale ale suprafetei active.
5.3.1.Umezeala relativa
Se remarca cele mai scazute valori ale umezelii relative (sub 77%) deoarece se
afla sub influenta regimului continental.
In luna ianuarie are valori de 80% datorita advectiilor de aer rece si inversiunilor
de temperatura.
In luna iulie are valori de 65%.
Evolutia diurnal a umezelii relative evidentiaza un maxim in timpul noptii sis pre
dimineata si un munim la amiaza.

Intre anii 1896-1915 si 1926-1955 intalnim urmatoarele valori ale umezelii

relative medii lunare si anuale:
-

pentru luna I: 87%

pentru luna II:85%

pentru luna III:75%

pentru luna IV: 65%

pentru luna V:64%

pentru luna VI:64%

pentru luna VII:61%

pentru luna VIII:59%

pentru luna IX:65%

pentru luna X:75%

pentru luna XI:84%

pentru luna XII: 91%

media anuala: 73%

5.4. NEBULOZITATEA
Media anuala a nebulozitatii este de pana la 6 zecimi. Cea mai mica valoare a ei

se inregistreaza in luna august (3 zecimi) si creste usor pana in decembrie (7 zecimi),

scade pana in luna mai,cand se inregistreaza din nou o crestere,ca apoi sa scada treptat
pana in luna august.
Fig. nr. 2

10

Astfel, se inregistreaza annual 70-80 de zile senine si 100 de zile acoperite.

Anotimpul cu maximum de zile senine este vara, iar cele mai multe zile acoperite se
intalnesc in decembrie si ianuarie., datorita inversiunilor de temperature care determina
persistenta norilor stratiformi.
5.6. DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI
Avand cele mai mari valori ale radiatiei solare din tara, Alexandria are si o durata
de stralucire a soarelui cuprinsa intre 2200-2300 h/an, ceea ce insumeaza peste 65% din
durata posibila, totalizand 250 de zile.
5.6. PRECIPITATIILE ATMOSFERICE
La statia Alexandria, media precipitatiilor anuale este sub valoarea de 550mm/an.
Ele sunt neuniforme in timp si spatiu, atat ca durata si intensitate, cat mai ales cantitative.
Cele mai reduse cantitati medii cad in luna februarie (25-34mm), iar cele mai mari in
luna iulie (60-80mm).
Precipitatii abundente se semnaleaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii (maiiunie), atunci cand plantele au nevoie de apa, iar mai reduse se intalnesc la sfarsitul iernii
si inceputul primaverii (februarie-martie) si apoi la sfarsitul verii si si inceputul toamnei.
Precipitatiile anuale cele mai scazute au fost de 146mm, in 1934, iar cele mai
mari, la 1017.6mm in 1939.
5.7. DIRECTIA, VITEZA SI INTENSITATEA VANTULUI
Vanturile predominante sunt cele de vest. Crivatul bate din est in perioada rece a
anului si mai ales in miezul iernii. Vantul dinspre sud si sud-est, cunoscut sub numele de
Austrul, si caruia localnicii ii mai spun si Traista goala, are o frecventa si o intensitate

11

mult mai redusa decat Crivatul. Este foarte uscat, fierbinte, prevestitor de seceta si
afecteaza mult culturile de camp.
Baltaretul, in schimb, pornit dinspre Lunca Dunarii, e un vant cald si umed,
favorabil dezvoltarii vegetatiei.
Analizandu-se frecventa medie anuala pe directii, constatam ca vanturile de nordest au 21.5%, iar cele de vest 16.4%. Cele mai mari viteze medii anuale sunt de 5m/s si
apartin tot vanturilor predominante de vest si est.
Fig. nr.3

5.8.STRATUL DE ZAPADA
Este discontinuu, in unii ani lipsind total. Grosimea cea mai mare se atinge in luna
ianuarie (44.9cm), iar cea mai mica in noiembrie (11.4cm). In ani exceptionali, stratul de
zapada dureaza din noiembrie pana in martie, insa, in mod obisnuit, zapada gasim I
decembrie, ianuarie si februarie. Numarul zilelor cu solul acoperit cu zapada este 30.
Fecventa maxima a zilelor cu ninsoare o intalnim in luna ianuarie si februarie si este de 56 zile.
5.9. ALTE FENOMENE METEOROLOGICE

12

Un fenomen des intalnit este ceata, inlesnita de umiditatea mare si temperaturile

scazute ale aerului. Lunile ianuarie si decembrie au un numar mare de zile cu ceata, cand
densitatea acesteia este foarte mare si persista aproape toata ziua, cu intensitate ridicata
dimineata si seara.
Periodic se produc si alte fenomene meteo cu efecte negative ca bruma si
grindina, vanturi puternice. Acestea au insa, de obicei, efecte locale, care se redreseaza
usor in timp.
Mai pot aparea suhoveiurile, vanturi locale si fierbinti si ca effect al lor, furtunile
de praf, mai puternice in absenta covorului vegetal.
Majoritatea fenomenelor meteo caracteristice perioadei calde a anului, cu exceptia
grindinei si a orajelor, se dezvolta in conditii de timp anticiclonic. Cu exceptia
depunerilor de roua care pot constitui o rezerva importanta de apa, celelalte fenomene au
efecte negative.
Pentru a diminua efectele negative ale acestor fenomene sunt folosite diverse
metode: perdele de protectie, irigatii etc.

CAPITOLUL 6: POLUAREA AERULUI

6.1. SURSE ALE IMPURIFICARII
Dezvoltarea economica din ultimele decenii, extinderea cailor de transport,
cresterea populatiei, au atras dupa sine si cresterea poluarii atmosferei.
Cea mai mare sursa de poluare o constituie industria, respective in Alexandria
reprezentata prin fabrica de rulmenti, cea de panouri electrice, dar si complexele
zootehnice. Acestea din urma, in ambele perioade de timp (1989-1991) au determinat ploi
acide.
Se constata in anumite perioade depasiri ale comncentratiilor maxime admise de
NH3, NO2, SO2, precum si de pulberi sedimentabile.
Mijloacele de transport contribuie si ele la cresterea cantitatii de poluanti din aer.
Cresterea numarului de autovehicule duce la impurificarea atmosferei cu praf, oxid de
carbon etc.
13

Incalzirea locuintelor cu combustibili solizi constituie inca o sursa de impurificare

a aerului prin evacuarea de praf, funingine,bioxid de carbon.
Pe langa acestea, exista si sure naturale, cum sunt furtunile de praf sau de
advectie.
6.2. FACTORII CARE INFLUENTEAZA IMPURIFICAREA
Directia si viteza vantului
Vantul prin cei doi parametric ai sai, directie si viteza contribuie la antrenarea si
imprastierea impuritatilor la mari distante de sursele de emisie,iar prin calm la stationarea
acestora.
Calmul atmosfric favorizeaza mentinerea impuritatilor in straturile joase ale
atmosferei, poluarea devenind maxima.
Umezeala aerului influenteaza evolutia proceselor de poluare. In Alexandria,
deoarece umezeala nu are valori mari, dispersia noxelor se realizeaza destul de usor.
Convectia termica. Prin dezvoltarea curentilor verticali de convectie,impuritatile
din stratele joase ale atmosferei sunt ridicate. Deoarece convectia termica se dezvolta
inca din primele ore ale diminetii si are un maxim la amiaza, in Alexandria exista conditii
optime de dispersie a poluantilor.
Precipitatiile atmosferice. Nefiind o zona cu valori mari ale precipitatiilor,
dispersia poluantilor pe aceasta cale nu este foarte intensa, are amploare maxima in
sezonul cald.
6.3. EFECTE ALE IMPURIFICARII AERULUI
In mod obisnuit, datorita capacitatii lor de autoreglare, ecosistemele sunt capabile
sa contracareze actiunea negative a poluantilor, process care este numit autoepurare.
Totusi,, exista o serie de efecte ale actiunii acestora. Ei se manifesta in primul
rand asupra indivizilor, afectandu-le metabolismul, apoi asupra biocenozelor. Poluarea
franeaza procesele de fotosinteza, una din implicatiile importante ale acestui fenomen
fiind reducerea productiei de oxygen a Pamantului.

14

In present se elaboreaza metode si aparate moderne pentru detectarea si

inlaturarea poluarii in care se imbina procedee fizice, chimice si biologice.

BIBLIOGRAFIE:
CIULACHE S. ( 1971 ), Topoclimatologie i Microclimatologie, Editura
Universitii din Bucureti;
GTESCU P. i colab. ( 1976 ), Judeul Teleorman, Editura Academiei
R.S. Romnia, Bucureti;
* * * ( 1998 ), Monografia Judeului Teleorman, Editura Teleormanul Liber,
Alexandria;
* * * Clima Romaniei (vol.I si vol.II);
* * * Tratatul de geografie a Romaniei.

15