POLUAREA AERULUI

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce

acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne
protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot
(78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon
,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte
substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon
(O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de
ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de
sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze
necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la
formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa
sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat
acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera:
Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele
soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece
inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri.
Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de
sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din
acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de
grad.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va
continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la
valoarea de 1,5-4,5 grade C.
Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer
foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din
procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracicepulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La
fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de
ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.
Gauri in stratul de ozon:
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale
soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor
clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste
gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de
atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca
si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre
oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat
formarea unei gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:
Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot
,ambele rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii
de
apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele.Paduri intregi au
disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in
lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici
organisme.Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar
in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.
Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa
dauneze Pamantului.
Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai
jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra
sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea
unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si
raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet
,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti.
In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a
suferit de astm.Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati
respiratorii si senzatii de sufocare.
Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de
poluarea
aerului
,dar
un
lucru
este
sigur:poluarea
agraveaza
simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate
sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.
Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia
preventiva ,este eficienta ,dar cercetarile continua in directia stoparii acestor
afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare.
In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre
problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele
verzi.In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema
acuta.
In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga
guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale.Populatia
contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai cumpara produse
fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt
tari care ajuta la restabilirea echilibrului ;prin plantarea de arbori tineri.
Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte

substante.
Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul
mediu de viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale
pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.
Poluarea mediului aerian
Aerul atmosferic absoarbe zilnic cantiti mari de particule solide, lichide i gazoase
emanate de variate surse naturale i artificiale. n atmosfer se ridic n fiecare minut
pulberi i gaze fie de natur vegetal (spori, granule de polen), fie provenite din erupiile
vulcanice sau din distrugerea scoarei terestre, eroziunea solului. aerului. Poluarea
aerului se poate manifesta sub form de cea, negur, aer ceos.
Impactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg n atmosfer este cauzat de:
reducerea considerabil a suprafeelor de pdure; poluarea Oceanului Planetar (avnd
consecine negative asupra algelor verzi); consumul sporit de oxigen n procesele de
ardere tehnologic la mijloacele de transport ce funcioneaz pe baza motoarelor cu
ardere intern i n industrie. Aceste procese conduc la micorarea cantitii de oxigen
din atmosfer. Deocamdat aceast micorare nu este evident, dar se afl n dinamic.
Motoarele cu ardere intern i tehnologiile industriale produc i o cantitate enorm de
dioxid de carbon (peste 20 mld. tone n fiecare an), iar dup unele date, n ultimii 100
de ani cantitatea acestui gaz a crescut cu 15%. Nu ntmpltor n cadrul recentelor
ntruniri i conferine internaionale ale climatologilor se argumenteaz tot mai frecvent
o valoare cantitativ de CO2 egal cu 0,04% din volumul total de gaze din atmosfer, n
comparaie cu 0,03% evaluat pn acum. La prima vedere nu ar exista motive de
alarmare, deoarece cantitatea de CO2 nu a sporit cu mult, iar din alt punct de vedere,
aceasta ar mbunti condiiile de hran a plantelor. ns proprietile dioxidului
carbon ne permit s afirmm c i acest exces nensemnat de gaz constituie o problem
cu caracter global. Climatologii explic actuala nclzire global prin rolul specific al
dioxidului de carbon, ca factor-cheie ce deruleaz mecanismul efectului de ser. Astfel,
concentrarea de CO2 n troposfer, provenit din diferite surse (artificiale i naturale),
are acelai rol ca i pelicula n ser, care permite ca radiaia solar de und scurt s
treac fr obstacole spre suprafaa terestr. Aceasta, la rndul su, transform radiaia
primit n radiaie de und lung (cldur), care, n mare parte, este reinut, nclzind
atmosfera inferioar. Cercetrile demonstreaz o tendin lent de cretere a
temperaturii medii a atmosferei cu valori deocamdat nensemnate, dar cu un ir de
modificri n regimul i fora manifestrii proceselor atmosferice. Se constat abateri
considerabile n regimul temperaturilor, al precipitaiilor, o frecven mai pronunat a
proceselor distructive (ploi toreniale, secete, uragane etc).Tendina de reducere a
nveliului de ghea din regiunile polare i cele montane este i ea o urmare a efectului
de nclzire global. Cele mai evidente creteri ale temperaturii aerului se atest n
oraele mari i n centrele industriale, unde temperatura aerului este cu 2-4C mai
ridicat comparativ cu valorile medii pe teritoriul regiunii.
Sursele de poluare a aerului atmosferic
Poluarea aerului atmosferic const n schimbarea compoziiei chimice a aerului sub
aspectul proporiei dintre substanele constituente ale acestuia i cele nou-aprute, cu
efecte duntoare pentru mediul nconjurtor n ansamblu sau pentru unele
componente ale acestuia.
Sursele de poluare ale aerului atmosferic se pot grupa n dou categorii:

surse naturale, dintre care cele mai importante sunt:

solul uscat i neacoperit de vegetaie, care pulverizeaz particulele de praf;

plantele i animalele, de la care provin polenul, puful, prul, penele, sporii de

ciuperci, tec;
erupiile vulcanice, care reprezint o surs apreciabil de cenu vulcanic, gaze
(CO2, SO2, H2S etc.) i vapori de ap;
spaiul cosmic, din care provine praful cosmic;

surse artificiale (antropice), ce rezult din activitatea omului, dintre care fac
parte:
a) sursele fixe, care, la rndul lor, includ dou grupe:
sursele ce in de arderea combustibililor din activitile menajere (utilizarea diferitor
tipuri de combustibili n condiii casnice), din industria energetic;
sursele bazate pe procesele industriale, cum sunt cele chimice, siderurgice,
metalurgice, ale materialelor de construcie;
b) sursele mobile, care includ toate mijloacele de transport ce rspndesc poluani pe
distane mari. Astfel, n Europa Central i de Est sursele mobile (n special traficul
rutier) sunt responsabile pentru aproximativ 30-60% din emisiile de monoxid de
carbon, ntre 35 i 95% din emisiile de plumb i mai puin de 5% din emisiile de dioxid
de sulf. Vehiculele emit, de asemenea, mici cantiti de toxine i substane cancerigene
ca, de exemplu, benzenul i aldehidele.
Poluanii aerului atmosferic sunt substanele produse artificial de activitile umane,
care modific procesele i fenomenele atmosferice, au impact negativ asupra
organismelor vii, inclusiv asupra sntii omului. Dup starea de agregare i gradul de
dispersie se disting dou categorii de poluani:
1)
suspensiile din aer (aerosolii), care includ poluanii dispersai n aer sub form
lichid sau solid;
2)
gazele i vaporii poluani, aflai n aer sub form de dispersie molecular
gazoas.
Suspensiile din aer au dimensiuni variate: cele de dimensiuni mai mari se depun foarte
repede, iar cele de dimensiuni mai mici ajung pn la nivelul molecular. Cele mai
rspndite suspensii sunt pulberile care se produc prin:
antrenarea de ctre curenii de aer a particulelor de sol sau a deeurilor depozitate
n halde;
emisiile de poluani sub form de pulberi, cum este cazul ntreprinderilor
productoare de ciment, centralelor termoelectrice pe baz de crbune, antierelor de
construcii etc.
Poluarea atmosferei are loc ca urmare ale emisiei unei cantiti mari de pulberi
(ndeosebi dup furtunile de praf sau cele rezultate din arderea combustibililor ori n
timpul erupiilor vulcanice) sau a dezvoltrii ceurilor foarte dense (smog).
Concentraiile mari de oxizi de azot, sulf i clor n aerul bogat n vapori de ap cauzeaz
formarea ploilor acide. Astfel de ploi provoac, n mare parte, degradarea vegetaiei. De
pe urma ploilor acide sufer ndeosebi pdurile de stejar, si fag i conifere din regiunile
temperate.Ele influeneaz calitatea apelor, solului, biodiversitii.

Starea mediului aerian n Republica Moldova

n Republica Moldova s-au constatat n ultimii ani depiri ale concentraiilor medii
anuale n localitile urbane, n special suspensii solide n municipiul
Bli, formaldehid - n municipiile Bli, Chiinu i Tiraspol, dioxid de azot n
municipiul Chiinu.
Nivelul nalt de poluare cu aceste substane se menine pe parcursul mai multor ani i se
datoreaz unui ir de factori: activitatea ntreprinderilor industriale pe baza unor
tehnologii depite, salubrizarea insuficient a arterelor i pieelor urbane,
intensificarea traficului rutier etc.
Starea i calitatea aerului atmosferic n ara noastr sunt condiionate de cteva surse
principale de poluare:
sursele fixe de poluare, care includ ntreprinderile industriale, obiectele n
construcie, centralele termoelectrice, cazangeriile mari, medii i mici, staiile de
alimentare i depozitele de produse petroliere.
Actualmente, n Republica Moldova sunt nregistrate circa 4000 de ntreprinderi
industriale, care reprezint surse fixe de poluare, inclusiv 2 centrale termoelectrice mari,
40 de cazangerii raionale i un ir de uniti economice mai mici;

sursele mobile de poluare, care includ transportul auto, parcurile auto i tehnica
agricol.
Principala surs de poluare a aerului atmosferic, ndeosebi n oraele mari ale republicii,
este transportul auto. Autoturismele constituie circa 70% din numrul total de mijloace
de transport nregistrate. Este de menionat i faptul c parcul auto este destul de vechi,
ceea ce condiioneaz mrirea volumului i calitii emisiilor de gaze de eapament.
Cota mijloacelor de transport cu termenul de exploatare mai mare de 10 ani este de circa
70%, fapt ce contribuie la poluarea intens a aerului. La sfritul anului 2004, n ara
noastr erau nregistrate peste 470 000 de mijloace de transport, fiind evident o
tendin lent de cretere a acestui indice;

fluxul transfrontalier de substane nocive, care include poluarea transfrontalier

a aerului atmosferic pe distane mari.
Poluarea transfrontalier a aerului n Republica Moldova este dominat de problema
ploilor acide, condiionate de emisiile de dioxid de sulf i dioxid de azot de la centralele
termoelectrice, ntreprinderile industriale, mijloacele de transport etc. Pe parcursul
ultimelor decenii, rile Europei Centrale i de Vest au avut contribuii importante la
fluxurile internaionale de poluani prin cantitile enorme de depuneri acide
transportate de masele de aer spre rile Europei de Est, inclusiv
spre ara noastr. Strategiile pentru soluionarea problemelor cauzate de poluarea
transfrontalier a aerului impun realizarea eforturilor comune ale rilor europene de a
reduce emisiile i consecinele respective. Acesta a fost unul dintre motivele adoptrii
Conveniei de la Geneva asupra polurii atmosferice transfrontaliere pe distane lungi,
precum i a unei serii de alte documente.

Calitatea aerului atmosferic n oraele mari este influenat preponderent de emisiile ce

provin de la autovehicule, cazangerii i ntreprinderile mari, iar n centrele raionale i n
localitile rurale de la ntreprinderile mici, precum mori, fabrici de vin, brutrii,
cariere i gospodriile casnice.
Emisiile de particule solide i de gaze nocive n aerul atmosferic iau proporii. O
influen semnificativ asupra calitii aerului atmosferic o au i emisiile de substane

organice volatile, metale grele, care reprezint o parte mic (circa 3,5%) din emisiile
totale, dar care au un impact substanial asupra populaiei din cauza gradului nalt de
toxicitate.
Impactul polurii aerului asupra mediului
Pulberile din aer mresc nebulozitatea, micornd afluxul de lumin important pentru
plante, iar depuse pe frunze, mpiedic fotosinteza, deregleaz respiraia i
evapotranspiraia. Prin urmare, cantitatea de clorofil se reduce, frunzele i schimb
culoarea, plantele nu se dezvolt, rmnnd pitice. La unele plante apar modificri
morfologice: n special la via-de-vie frunzele se gofreaz, iar la gru i la ovz se
ncreesc sau se ruleaz. Productivitatea culturilor agricole scade, ajungnd uneori s fie
de 2,5 ori mai mic dect n condiii optime. Similar acioneaz cenua i negrul de fum,
care au efecte negative asupra sntii omului: irit ochii, cile respiratorii, reduc
rezistena la infecii, provocnd boli cronice.
Pesticidele, n mod deosebit erbicidele absorbite de particulele de sol, precum i cele sub
form de aerosoli, n timpul tratrii culturilor agricole, pdurilor, polueaz aerul
atmosferic, fiind purtate de curenii de aer verticali i orizontali.
Terra, Planeta Albastra, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii,
se gaseste intr-un moment critic al existentei sale.Activitatile umane, din ce in ce mai
intense si mai complexe, exercita o presiune accentuata, fara precedent in trecutul
planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera(invelisul gazos),
hidrosfera(invelisul lichid), litosfera(rocile si invelisul terestru), biosfera(plantele,
animalele si omul).
Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe,
inclusiv a oam enilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze:
neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si
alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Dar
dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la crearea unui impact antropic si
tehnogen negativ asupra calitatii aerului.
Notiunea de poluare:
Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de
compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune
provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu,
afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta
definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in atmosfera trebue
sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.
Efectele poluarii asupra organismelor:
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind
influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.
In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat
peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a atrage
atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari
sistematice in domeniul relatiei sanatate - poluare.
Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26 aprilie 1986, cand
reactorul centralei nucleare a explodat.In urma acestei explozii au fost eliberate in
mediul inconjurator cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a

exploziei peste 30000 de pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300
de ani, iar norii radioactivi vor mai traversa Ucraina inca 50 de ani.
Efectele poluarii:
Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluare
atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala:
-distrugerea stratului de ozon;
-ridicarea temperaturii planetei;
-inrautatirea sanatatii omului;
Principalii poluanti:
Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de
combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin
arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In
fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei
prin aceste procese. Poluantii au tendinta de ase le gasi numai in anumite zone.Acesti
poluanti au efecte directe asupra sanatatii, in special asupra sistemului respirator.
Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile
si ceturile acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor.
Sursele de poluare:
Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in
-surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf)
-surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele
industriale si centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse
formeaza uneori o ceata densa, numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele
acestea intra in componenta norilor, dand nastere ploilor acide care ucid plantele.
Masuri de poluare:
Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se
utilizeaza diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice,
se construiesc diferite instalatii de purificare.
La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori,
se utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele