MAREA MOARTĂ

Denumirea de ,,Marea Moartă” este

înşelătoare; de fapt, se referă la un lac în care
nu se poate înota, deoarece are o fluctuaţie

sezonieră. Este situată între Israel şi Iordania.

Marea Moartă în limba ebraică ( !"# $% &
'am aMelac) respecti* +Marea ărată- ( //01
234567 & este o mare continentală fără scur8eri spre
mare. in8ura apă cur8ătoare care o
alimentează este r9ul Iordan, care face 8raniţa
naturală dintre Israel, Iordania de *est ocupată
de Israel şi Iordania.
:umele de Marea Moartă este atribuită lui
ieron<mus (secolul I=&. >nainte era numită
Marea de are sau Marea de ?sfalt. :umele de Marea Moartă nu este deloc
e@a8erat. Datorită salinităţii ridicate, aici nu este posibilă *iaţa. Denumirea de Marea
Moartă fost dată de 8recul Aausanias, cel care a şi cercetatBo pentru prima dată.
Marea Moartă şi r9ul sf9nt Iordan formează împreună, între Israel şi Iordania, o
depresiune, cu o ad9ncime de Cm.?ceasta sBa format în urmă cuF.GGG ani şi
apare în Hiblie sub numele de ,,Mare Moartă”
Marea Moarta este un lac cu cea mai sarata apa din lume.

Este permanent alimentata de apele raului Iordan din

nord si de apele unor iz*oare dinspre *est si est.
e8ina Jleopatra a E8iptului a obtinut e@clusi*itate pentru
producerea cosmeticelor si produselor farmaceutice si e@tractele de la
Marea Moarta, dupa ce Marc ?ntoniu a cucerit zona de dra8ul ei Jara*anele sale de
camile, strabateau desertul inai pentru a aduce e@tractele minerale si mal din
Marea Moarta.
:abateenii au descoperit *aloarea bitumului folosit de e8ipteni la
imbalsamarea mumiilor.
?ristotel a scris despre *aloarea terapeutica a apei sarate din mare.
 omanii isi tratau anumite boli de
piele in apele sarate ale Marii Moarte.
Marea Moarta este un fenomen
8eolo8ic unic, bo8ata in *iata minerala,
namolul si apa Marii Moarte au fost laudate
si apreciate deBa lun8ul timpului. ituata in
cel mai Kos punct al pamantului, mai mult de
LGG metrii sub ni*elul marii, este recunoscut
ca un mini uni*ers cu propriul sau
microclimat.
Marea Moarta este un lac inc)is fara iesire pentru apa sa e@ceptand
fenomenul de e*aporare. DeBa lun8ul milioanelor de ani, aerul cald si uscat si ni*elul
ridicat de e*aporare a dus la formarea celui mai sarat lac din lume.

In Marea Moarta se 8asesc F minerale incluzand ma8neziu, calciu, brom

si potasiu. ?pa marii este recunoscuta pentru calitatile de )ranire a pielii, usurarea
disconfortului r)eumatic, acti*area sistemului
circulator si rela@area musculaturii. Jomparati*
cu CN continut in saruri ale apei marii obisnuite,
apa Marii Moarte contine CFN saruri si minerale,
moti*ul pentru care plutim in apa Marii Moarte.
DeBa lun8ul istoriei, locul a fost cautat
si renumit pentru *aloarea sarii, mineralelor si
climei speciale in tratarea unor afectiuni.
Este cel mai Kos loc de pe pamant, B LO m sub ni*elul marii.Este socotit cel
mai mare loc de tratament natural. ?re CCG de zile insorite pe an. Este apa cea mai
sarata si bo8ata in minerale, de pe planeta.
Joasta mării este presarata cu *esti8ii
istoriceP fortareata Masada, pesterile de la
Qumran; rezer*atii naturaleP Ein Redi, Ein
HoSeS.
?cum TG de ani în c9te*a peşteri din
deşertul Iudeii nu departe de ţărmul de nordB
*est al Mării Moarte au fost descoperite
înt9mplător stră*ec)i manuscrise reli8ioase,
te@te în parte cu caracter canonic dar si apocrife, cunoscute astăzi sub denumirea de
Manuscrisele de la Marea Moartă. ?ceastă descoperire a fost considerată cea mai
importantă de acest fel, de la descoperirea în ULL si în UT a tezaurului de
manuscrise aflate în mănăstirea f9nta Ecaterina de pe Muntele inai.
Descoperirea primelor manuscrise în desertul Iudeii a fost pur înt9mplătoare. >n
primă*ara anului LO sau poate c)iar LT, nu se ştie cu precizie nici data nici
împreKurările c9nd a a*ut loc această descoperire epocală, beduinii din desertul Iudeii
păşteau caprele şi oile în re8iunea Vadi Qurman. Wn t9năr beduin, Mo)amed ebBDib
(Mo)amed Xupul& căut9nd o capră rătăcită de restul turmei a descoperit întrBuna din
multele peşteri răsp9ndite în zonă, nişte suluri din piele scrise în ebraică si care mai
t9rziu sBau do*edit a a*ea o *ec)ime de peste FGGG de ani.
De la descoperirea lor de către păstorii beduini manuscrisele au a*ut parte de o
*iaţă, am putea spune plină de a*enturi, trec9nd de la un proprietar la altul, de*enind

obiecte de tranzacţie comercială sau lăsate în aşteptare pentru descifrare sau

comercializare

E*aporarea intensă a apei datorită climei calde din re8iune este compensată de
r9ul Iordan, totuşi e*aporarea masi*ă determină formarea cristalelor de sare pe
ţărmul mării.
 Yonă interesantă turismului este nu numai
marea ci şi re8iunea înconKurătoare caP Ein
HoSeS, :e*e Yo)ar, Zaze En Redi, Masada,
Ieri)on ca şi 8rotele cu manuscriptele *ec)i
descoperite Qumran. Ae teritoriul Iordaniei
partea estică a mării se află pe peninsula Xisan,
aici se află aşezarile :umeira şi Hab Ed) D)ra. unt anumite ipoteze că aceste două
localităţi ar fi fost localităţile biblice distruse odoma şi Romora. ?ici sBau 8ăsit
do*ezile cele mai *ec)i (.TGG î.e.n& că locuitorii sBau ocupat cu a8ricultura.
Joncentraţia ridicată în sare a apei atra8e turiştii nu numai pentru baie (menţine
corpul la suprafaţa apei& ci şi în unele
afecţiuni respiratorii, sau a pielii (Asoriazis&,

neplăcut e faptul la z89r9ierea pielii pe

pietrele de pe mal apa sărată cauzează în
locul rănit sau în oc)i dureri usturătoare.