Sunteți pe pagina 1din 6

Liceul teoretic "Neagoe Basarab"

Hazarde naturale si antropice


Elev: Cuta Alexandra Mihai Clasa a XI-a A Profesor: Dubei

Oltenita martie 2013


I. Definitia hazardului
mprejurare sau concurs de mprejurri (favorabile sau nefavorabile) a cror cauz rmne n general necunoscut. Hazardele pot fi de doua tipuri: A. Hazardele naturale B. Hazardele antropice

II. Notiunea de catasfrofa naturala

Catastrofele naturale sunt schimbri cauzate de natur asupra suprafeei pmntului, a atmosferei, care influeneaz la rndul lor biosfera (vieuitoarele din regiune) .

III.Clasificarea hazardelor
1.endogene, care sunt determinate de factori din interiorul scoartei terestre. 2.exogene, determinate de factori de la suprafata si exteriorul scoartei terestre.

A. Hazardele naturale
>Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale (cutremure, furtuni, inundatii seceta etc.), care afecteaza viata oamenilor, societatea si mediul inconjurator. 1.endogene 1.1 Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care dau trepidatii cu un impact mare asupra asezarilor. Anual se produc pe Glob peste un milion de cutremure, dar numai o mica parte dintre acestea pot fi considerate hazarde. Cele mai numeroase si mai puternice cutremure se produc in lungul contactului dintre placilke tectonice (zonele de subductie). Undele seismice pot sa declanseze alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii sau formarea de tsunami. In tara noastra cele mai puternice cutremure se inregistreaza in regiunea Vrancei (cele ami grave cutremure s-au inregistrat la 26 nov. 1802, 10 nov. 1940 si 4 martie 1977), dar si alte regiuni, ca Banat, Transilvania sau N-V tarii. 1.2 Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene legate de energiile acumulate acumulate in rezervoarele subterane de materie topita ce determina ascensiunea acesteiala suprafata unde da lava, cenusa vulcanica, fragmente de roca, gaze fierbinti etc. Cei mai numerosi si periculosi vulcani activi de pe Terra sunt situati in "Centura de Foc a Pamantului", Insula Martinica, Indonezia si Hawaii) 2.exogene 1.geomorfologice - cuprind procese care duc la degradarea terenurilor, distrugerea solurilor si transformarea unor suprafete intinse in terenuri neproductive/slab productive si, uneori, victime omenesti. 1.1 alunecarile - sunt procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete cu plasticitate ridicata prin imbibare cu apa (ex. : Subcarpati, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Pod. Getic etc.). 1.2 prabusirile - reprezinta deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti prin cadere libera, rostogolire etc. Sunt prezente in regiunile temperate, subpolare si etajele inalte din munti la inceputul primaverii. 1.3 curgerile de noroi si grohotisuri - se pruduc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de materiale de pe versantii cu panta mare despaduriti, mai ales din regiunile muntoase si deluroase. Declansarea curgerilor de noroi in Subcarpati sau de pe versantii din tinuturile tropicale si subtropicale este insotita de distrugerea cailor de comunicatie, a locuintelor, dar si de producerea de victime. 1.4 avalansele - reprezinta deplasarea rapida a zapezii (>100 km/h), care se face pe versantii abrupti acoperiti cu zapada; este favorizata de ninsorile abundente , schimvarile rapide de temperatura ce determina topirea brusca a stratului de zapada sau de perturbare a echilibrului zapezii prin trepidatii.

2.climatice si hidrologice - procese care se produc in atmosfera si in apa si care sunt insotite de pagube materiale, pierderi de vieti si chiar modificari in peisaj. 2.1 ciclonii tropicali - furtuni violente, dezvoltate intre 5 si 15 grade lat. N si S; sunt numite

uragan (Oc. Atlantic), taifun (Oc. Pacific) si ciclon tropical (Oc. Indian&Australia) 2.2 tornadele - vanturi ce au caracter turbionar si care se produc pe continente intre 20 si 60 de garde lat. N si S; au infatisare aunor coloane cu aspect de palnie intoarsa si o viteza a vantului cuprinsa intre 60 si 400 km/h 2.3 seceta - fenomen de durata, caracterizat prin lipsa precipitatiilor; are ca efecte micsorarea debitului raurilor, a rezervelor subterane de apa, producerea deficitului de umezeala in aer si in sol, uscarea vegetatiei etc. 2.4 inundatiile - se produc in luncile raurilor la debite foarte mari si afecteaza vegetatia si asezarile umane 3.oceanografie - sunt hazardle care afecteaza litoralul continentelor si insulele 3.1 valurile - de peste 10 m inaltime, produse de furtuni, care sunt periculoase pentru navigatie, pentru localitatile de pe tarm si platformele petroliere 3.2 tsunami - valuri uriase, produse de cutremurele puternice, eruptiile vulcanice, si alunecari submarine de proportii; sunt frecvente in Oceanul Pacific, Atlantic si in Marea Mediterana; pentru prevenirea lor s-au infiintat sisteme de alertare a populatiei 3.3 El Nio - fenomen complex, care prezinta o incalzire anormala a suprafetei apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dispre vest spre est sub impulsul unor mase de aer calde; produc secete, furtuni violente, inundatii di cicloane puternice 3.4 La Nia - rezulta in sectorul central-estic al Oceanului Pacific in urma racirii apei; ca urmare, se realizeaza o circulatie musonica a a aerului dinspre ocean spre uscat ce provoaca ploi puternice in India, Indochina si Australia 4. biologice 4.1 epidemiile - imbolnaviri in masa ale populatiei, din cauza unor agenti patogeni; cele mai grave maladii sunt transmise de tantari (malaria, febra galbena), musca tete (boala smnului), paduchi (tifosul exantematic) 4.2 invaziile de insecte - produc pagube in agricultura (Asia, Africa, Estul Europei si America de Nord) 4.3 incendiile naturale - provocate de descarcari electrice din atmosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate, determina distrugeri ale recoltelor, ale suprafetelor impadurite, constructii etc.

B. Hazarde antropice
1. degradarea solurilor - urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculturi abuzive; - s-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor, dar si la distrugerea sa prin activitati (economice, constructii sau lucrari) ce au favorizat torentialitatea, spalarea areala, alunecari de teren etc. 2. reducerea biodiversitatii - pe Terra exista cca. 1,5 mil de specii de animale si 500.000 de specii vegetale; dintre acestea in ultimele secole au pierit 400-500 de specii animale si cateva sute de specii de plante, ca urmare a defrisarilor excesive, a desecarilor nerationale, a pasunatului intensiv, poluarii, vanatului excesiv etc.

3. hazardele industriale - includ accidente declansate de om, cu sau fara voia sa, emisii de substante nocive si depozitarea deseurilor care afecteaza solul, apa si aerul (ex: eliminarea unui

gaz toxic in Bhopal, India, s-a soldat cu 6 500 de victime si imbolnavirea a altor 10 000) 4. hazardele legate de transporturi 4.1 rutiere - cauzate de viteza excesiva, consumul bauturilor alcoolice, oboseala la volan, dificultatea traseelor in anumite zone, defectiuni ale mijloacelor de transport etc. 4.2 feroviare - cauzate de viteza foarte mare de deplasare, dificultatile traseelor, erorilor de semnalizare 4.3 navale - cauzate die tonajul mare al navelor 4.4 aeriene - in acest caz, pierderile sunt totale 5. hazardele nucleare - produse de raspandirea necontrolata a unor substante radioactive in afara instalatiilor nucleare, de caderea unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si depozitarea deseurilor radioactive; ele iradiaza populatia si mediul inconjurator si produc victime (cel ami grav fiind cel de la Cernobil, Ucraina, 1986)

Dezastrul de la Cernobil
Pe 26 aprilie 1986, ora 01:23 AM, in Ucraina, Reactorul numarul 4 al uzinei nucleare de la Cernobil era zguduit de doua explozii. Un imens nor radioactiv strabatea partea europeana a Rusiei, Europa de Est, Scandinavia, Marea Britanie, ajungand chiar pana la partea de est a SUA. Urmarile exploziilor au fost dramatice: peste 200 de mii de oameni au fost grav afectati de radiatii, 25 de mii dintre acestia au murit iar de-a lungul anilor, mutatiile genetice au inceput sa para in randul oamenilor si animalelor, atat in zona din apropierea tragediei, cat si la mii de km distanta. Astazi, la 26 de ani de la nenorocire, regiunea napadita de vegetatie si de animale salbatice, a devenit un punct de atractie turistica. Zeci de mii de turistii platesc 120 de euro pentru a patrunde intr-un spatiu in care radiatiile inca depasesc de 35 de ori limita normala. In Romania, la cateva zile de la explozie, pe 1 mai 1986,incep sa se inregistreze valori depasite ale radioactivitatii. Orasele cele mai afectate erau Tulcea, Galati, Suceava, Iasi si Targu Mures. Autoritatile au reactionat cu intarziere, presedintele Nicolae Ceausescu hotarand sa convoace o sedinta a Comitetului executiv al Partidului Comunist Roman abia la patru zile de la accident, conform ziare.com.

Cuprins

I. Definitia hazardului..............................................................................................2 II. Notiunea de catastrofa naturala........................................................................2 III. Clasificarea hazardelor.....................................................................................2 A. Hazardele naturale............................................................................................2 1. endogene..........................................................................................................2 2. exogene.............................................................................................................2-3 B. Hazarde antropice............................................................................................34 V. Dezastrul de la Cernobil...................................................................................4 VI. Bibliografie........................................................................................................5

Bibliografie

S. Negrut, M. Ielenicz, D. Balteanu, M. C. Neacsu, Al. Barbulescu (2010), Geografie, manual clasa a XI-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti http://www.9am.ro/video-dezastrul-de-la-cernobil-dupa-26-de-ani.html

S-ar putea să vă placă și