Indici de
comparare Trăsături comune
Poziția ·       Ambele tari sunt state peninsulare, situate pe
economico- continentul European.
geografică ·       Ambele tari fac parte din Organizația
Națiunilor Unite (ONU) si Organizația
Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
·       Ambele tari au o amplasare fizico-geografică
favorabila.
·       Poziția geografica a ambelor tari a favorizat
dezvoltarea pisciculturii.
Condițiile si ·      Ambele state dispun de un relief muntos:
resursele (Italia este străbătută de Munții Apenini, si
naturale vulcanii: Vezuviu în apropriere de Napoli și
activul vulcan Etna în Sicilia. Norvegia este o
țară muntoasă, străbătută de Alpii Scandinavici,
munți vechi, în mare parte erodați. Cele mai
importante piscuri sunt : Glittertind (2405 m),
Snohetta (2286 m), Rondane(2183 m), Gausta
(1883 m), Borge (1703 m).)
·      Ambele tari dispun de resurse piscicole,
datorita faptului ca au iesire la mai multe mari
ale oceanului planetar.
·      Ambele tari nu dispun de o rețea densa de ·      Țara nu este bogată nici în celelalte
râuri (Italia: Rețeaua de râuri nu este densă, cel resurse minerale, cu excepția sulfului, ·      Principalele resurse minerale
mai important fiind râul Pad cu afluenții săi.
Alte râuri cunoscute sunt Tibrul, Adige şi
Arno. Norvegia: Nu are o rețea de râuri prea
densă, principalele fiind : Glomma, Otra,
Lagen,Klar, Tana).
Deosebiri
Italia
·      Este situata in Europa de Sud
(peninsula Italică)
·      Suprafața: 301.323 km², este
împărțita in 102 provincii, grupate in
20 de regiuni
·      Vecini: Franța (515km);
Elveția(718km), Austria (415km);
Slovenia(218km). Ieșire la Marea
Adriatica; Marea Ionica; Marea
Mediterana; Marea Tireniana
(7456km); N-are ieșire directa la
ocean.
·      Clima este temperat maritimă în
prima jumătate a teritoriului, și
subtropicală mediteraneeană în centrul
și sudul peninsulei.
·      Rezervele de gaze naturale și de
petrol sunt neînsemnate. De aceea
petrolul este importat din Orientul
Mijlociu și Libia și prelucrat în centre
ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto multe regiuni au cel puțin 3 luni cu
Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
marmurei și a zincului.
Norvegia
·      Este așezată in Europa Nordica
(peninsula Scandinava)
·      Suprafața: 323 758 km² si este
împărțită in 19 districte
·      Vecini: Rusia (la 196km), Finlanda
(la 716 km), Suedia (la1 619 km).
Ieșire la Oceanul Atlantic (Marea
Nordului, Marea Norvegiei), si la
Oceanul Arctic (Marea Barents) – la
2 650 km.
·      Clima este temperată oceanică,
relativ blând, influențată de Curentul
Golfului. Cantitatea anuală de
precipitații este de 800 mm, doar în
partea vestică a țării ea fiind de 2000
mm, din cauza maselor de aer cu
presiune atmosferică scăzută din
Oceanul Atlantic. Majoritatea
porturilor nu îngheață iarna, dar
zăpadă pe an. În nordul țării, de
exemplu la Tromso, soarele nu este
vizibil între noiembrie și ianuarie.
întâlnite in Norvegia sunt petrolul si
gazele naturale întâlnite in Marea
Nordului.
·      Dispune de bogate resurse de
 subsol : minereuri de fier, cupru,
zinc, plumb, molibden și de un
substanțial potențial hidroenergetic.
Populația ·      Ambele tari au o rata natalității relativ mica : ·         Număr de locuitori: 58 milioane ·      Număr de locuitori: 4,8 milioane
(numărul, Rata anuala de creștere: 0.4% ·         197 locuitori / km² ·      14 locuitori / km²
densitatea, ·      Ambele tari au aproximativ aceleași valori ale ·         Pe lângă italieni, țara mai este ·      In Norvegia mai locuiesc polonezi,
sporul natural, speranței de viață la naștere: speranța de viață: populată și de germani, francezi etc. suedezi, pakistanezi, irakieni,
structura Italia: Femei 84 ani / Bărbați 78 ani ·         Distribuție: 67% urban, 33% rural somalezi, germani, vietnamezi și
economică) ·      Norvegia: Speranța de viață: Femei 82 ani / danezi.
Bărbați 77 ani ·      Distribuție: 80% urban, 20% rural
·      Ambele tari sunt omogene din punct de
vedere lingvistic si religios, mai mult de 90%
sunt italieni si respectiv norvegieni.
Specializarea ·      Ambele tari au ramura constructoare de ·      Pentru construirea unei baze ·      Norvegia are o producție însemnată
industriei mașini bine dezvoltata energetice sigure, Italia a optat pentru de energie electrica (furnizata de
Industria constructoare de mașini este puternică dezvoltarea hidroenergiei și a hidrocentrale); pe baza acestora si a
și diversificată. Ea joacă un rol foarte important importului unei cantități mari de zăcămintelor de minereuri s-a
în economia Italiei. În uzinele de la Torino, petrol. Principalele centre de rafinare a dezvoltat intens electro-metalurgia
Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, petrolului sunt situate în porturi. (oteluri, feroaliaje, aluminiu, zinc,
Napoli se fabrică o gamă largă de automobile, Industria siderurgica este dezvoltata nichel, cupru).
autobuze, motociclete, motorete, scutere, mai mult in porturi, datorita importului
biciclete etc. În Italia își au sediul firmele materiilor prime pe mare. Siderurgia ·         Este specializata in special pe
Ferrari, Fiat, produsele cărora sunt cunoscute în se dezvoltă în baza producției de oțel prelucrarea lemnului.
întreaga lume. După producția de automobile, și fontă. Italia ocupă locul 3 în Europa
Italia ocupă locul 7 în lume. Centrele cele mai și locul 9 pe glob. Centre ale
importante de construcții navale sunt în producției de otel se găsesc situate în
porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. orașele: Genova, Serto San Giovanni,
Centrele de construcție a tractoarelor si a Milano, Torino, Marghera, Napoli,
mașinilor agricole sunt îndeosebi în Lombardia Taranto,  Piombio.
si Piemont, dar și în Torino, Milano, Cremona ·      Este specializata in special pe
si Verona. industria textilă, care se caracterizează
În Norvegia, in ultimii ani se remarcă o prin prelucrarea lânii și a mătăsii
ascensiune în mai multe domenii. Construcția naturale.
de mașini este o ramură în care Norvegia
 excelează prin producția de nave, echipamente
și utilaje electrotehnice, mașini unelte.
·      Industria Chimica:
Industria chimică in Italia este foarte variată,
făcându-se remarcată prin cauciucul sintetic,
anvelope, fire si fibre sintetice, îngrășăminte
chimice, celuloză și hârtie. Centrele sunt situate
in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma,
Napoli.
Industria chimică in Norvegia este specializata
in producerea de îngrășăminte azotoase, carbid,
fabricarea hârtiei etc.
·      Ambele tari au industria alimentara bine
dezvoltata
In Italia, industria alimentară este răspândită
peste tot, se poate spune că este ramura
industrială cel mai uniform repartizată în
teritoriu. Italia se remarcă prin produsele de
patiserie, ulei de măsline, zahăr, conserve de
pește și vin.
Industria alimentară in Norvegia se bazează pe
producerea de produse lactate, margarină,
conserve de carne și de pește.
Specializarea ·      In Ambele tari sectorul zootehnic este ·      Agricultura Italiei se bazează pe ·      Agricultura Norvegiei se bazează
agriculturii reprezentat de  prin creșterea bovinelor, cultura plantelor. pe creșterea animalelor.
porcinelor si  a ovinelor. 41% din suprafața terenului arabil al Doar 3,5% din suprafața totală a țării
·      Piscicultura bine dezvoltata : Italiei este folosit pentru agricultura, in poate fi folosită pentru agricultură.
      Flotele de pescuit se afla in majoritatea timp ce 17% pentru pășunat. Terenurile arabile se găsesc doar în
așezărilor de pe coasta, principalele capturi număr mic pe câmpiile din sud-est  și
fiind cele în apropierea orașului  Trondheim.
sardele, scrumbii si barbuni. Captura totala este in ·      Nu este specializata in producerea
jur de 350.000 de tone, la care se adaugă pana ·      De asemenea, în Italia se produc vinurilor.
la 550.000 tone de moluște. vinuri de calitate, podgoriile de viță-
      Pescuit intens (se vânează balene). de-vie crescând până și la poalele
 Pe întreg teritoriul Norvegiei, dar și pe o buna Alpilor. Italia deține supremația pe
parte a teritoriului Italiei este dezvoltată glob la măsline (2/5 din producția
zootehnia. mondială). Cele mai întinse plantații
de măslini sunt situate in Apulia,
măslinul fiind absent numai în Nord. ·      Chiar daca cultura plantelor este
·      Italia este unul dintre marii slab dezvoltata, totuși din producția
producători europeni de cereale si cel de cereale sunt răspândite: (orz,
mai mare producător de legume si ovăz, secară) și cartoful.
fructe. Italienii recoltează în special
porumb, grâu și orez, toate trei fiind
cultivate în Câmpia Padului. Țara
deține locul 3în Europa la producția de
fructe, îndeosebi de mere, pere si
nectarine si locul la 6-7 la citrice,
obținute în Sicilia, în partea sudică a
Peninsulei Italice și în Calabria.
Participarea Ambele state participa in diviziunea Fiind o țară înalt industrializată, cu o Norvegia participă la diviziunea
in diviziunea internațională a muncii. economie dezvoltată, Italia este un stat internațională a muncii, stabilind
internațională bine încadrat în diviziunea relații comerciale cu Suedia, Marea
a muncii internațională a muncii. Varietatea Britanie, Germania, Danemarca,
mare de produse îi permite să exporte S.U.A., Franța, Olanda.
în așa state ca Germania, Franța, SUA,
Marea Britanie, Spania, Elveția,
Belgia, Luxemburg, Olanda câte 3%.
În ceea ce privește importul, Italia
plasează pe piața sa internă produsele
unor state ca Germania, Franța, Marea
Britanie, Olanda, Belgia, Luxemburg,
Spania, SUA câte 4%.
Concluzii • Italia și Norvegia au cunoscut o dezvoltare economică diferită, cu unele aspecte comune, cu toate că sunt situate în regiuni
foarte diferite ale continentului european, Italia în partea de sud și Norvegia în partea de nord) . Ambele state au ieșire la mare și
prin aceasta – acces la căi comerciale de importanță internațională, la bazinele de materii prime de combustibili. Având ca vecini
state înalt dezvoltate, acestea pot să exporte eficient producția pe piețele interne ale acestora.
• Atât Italia, cât și Norvegia dispun de condiții naturale avantajoase pentru recoltarea unor culturi, și dezavantajoase pentru
 altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o rețea de râuri nu prea densă. Iată de ce, clima și teritoriile deluroase ale
Norvegiei fac posibilă angajarea doar a unei pârți mici teritoriului în agricultură, aceasta bazându-se mai mult pe creșterea
animalelor. În Italia, deși relieful este muntos, creșterea plantelor este bine dezvoltată, iar creșterii animalelor i se acordă
o atenție mai mică.
• Deși au o suprafață aproximativ egală, Italia are o populație de câteva ori mai mare decât populația Norvegiei, numărul de
locuitori pe km² fiind de asemenea mult mai mare.
• Italia și a Norvegia au o industrie dezvoltată, însă poziția economico-geografică a Italiei îi permite dezvoltarea unui număr mai
mare și mai divers de ramuri industriale, reușind să ocupe locuri de frunte în lume și în Europa la producția de automobile, de
oțel și de fontă și să se remarce prin gama variată de produse alimentare. Deși a înregistrat progrese în domeniile
electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt încă în curs de dezvoltare.
• Agricultura Italiei și a Norvegiei depinde de condiții naturale. Norvegia nu produce cantități mari de produse agricole deoarece
are în predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic decât al Italiei. Italia însă a reușit să își facă cunoscut
numele la nivel mondial pentru producția de măsline, fructe, vinuri. În ambele teritorii se cresc ovine, porcine și caprine.
• Ambele țări participă la diviziunea internațională a muncii, însă cu un nivel diferit. Gama largă de produsele Italiei îi permit să
le exporte pe cele mai mari piețe ale lumii, în timp ce numărul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele
state importă produsele pe care nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitățile populației.
• În definitiv, s-ar părea că Italia este un stat mai bine dezvoltat decât Norvegia, ce dispune de un număr mai mare de resurse
umane de muncă, este mai bine industrializata și duce relații economice mult mai largi și mai variate, însă totuși Norvegia, în
raport cu nivelul dezvoltării economice a altor state (după indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume,
64,3 mii $ in anul 2005, atins datorită unei politici economice mai mult sau mai puțin protecționiste și dispunerii de materii
prime productiv valorificate, cum ar fi prelucrarea lemnului sau turismul bine dezvoltat, cu atât mai mult că în ultimii ani, unele
ramuri ale economiei Norvegiene înregistrează tot mai multe progrese, iar produsele sale apar tot mai mult pe piața europeană.