Clima Europei

1. Factorii care influenteaza clima Europei

 poziția geografică
- în emisfera N, aprox. între 35 și 71 grade lat N
- rezultă clima temperată
- doar în N clima este rece

 factorii radiativi
- radiația solară scade de la S la N, de la 160 kcal/cm² în S la 50 kcal/cm² în N
- au rol în distribuția regimului termic

 factorii dinamici
- la latitudinea Europei predomină circulația vestică (precipitațiile -scad de la V la E)
- centrii barici de deasupra continentului Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Siberian, C
iclonul Islandez, Cicloni Mediteraneni; acești centri bari determină manifestarea unor mase
de aer diferite:

o polare - foarte reci și uscate

o atlantice - răcoroase și umede
o continentale - calde sau reci și uscate
o mediteraneene - calde și umede
- Curentul cald al Atlanticului de Nord (Curentul Golfului), determină temperaturi mai
ridicate la latitudini mai mari, comparativ cu alte regiuni din continent

 factorii fizico-geografici
o mișcările Pământului și prezența celor 2 tipuri de suprafețe active
(oceane/mări și suprafețe continentale) influențează evoluția regimului
termic:
 deschiderea spre Oc Atlantic facilitează pătrunderea maselor de
aer oceanice până în C Europei și atenuează amplitudinile
termice
 Marea Mediterană influențează clima în S continentului
 Marea Baltică influențează clima regiunilor învecinate
detrminând ușoare creșteri termice
 masa continetală a Asiei, din E, determină
creșterea amplitudinilor termice în E
o relieful prin altitudine, desfășurare, expoziție și înclinarea versanților
determină varietatea elementelor climatice:
 valoarea radiației solare scade cu altitudinea (datorită opacității
atmosferice)
 temperatura scade cu altitudinea
 precipitațiile cresc cu altitudinea

1
  factorii antropici  contribuie la modificarea elementelor meteorologice, la
modificarea directă/indirectă a compoziției atmosferice. 
2. Elementele climatice
a) Temperatura

 temp medie anuală scade de la S ( de la 20 grade C în S Europei la – 5 grade C în N

Europei)
 temp medie a verii (luna iulie) scade din S spre N: 25 C (Pen Iberică, Arh. Grecesc),
la 15 C (în Arh. Britanic) si 10 C in Islanda si N Scandinaviei
 temp medie a iernii (luna ianuarie) scade de la 10 grade C în S Europei la -15 grade C
în N Scandinaviei
b) Precipitațiile
- scad de la V ( 1000-2000 mm/an) la E ( sub 300 mm/an)
- cresc în altitudine de la câmpie ( 400-500 mm/an) la munte ( peste 1200 mm/an)
c) Vânturile
- vânturile de vest - specifice în V continentului
- crivățul - din E și NE, rece, uscat, iarna iar vara este cald
- austrul - vânt uscat, bate mai ales vara; coboară de pe Mț Dinarici și Balcani
- bora - coboară din Dinarici spre Marea Adriatică
- mistralul - bate iarna și primăvara dinspre Masivul Central Francez spre Marea
Mediterană
- șirocco – vânt fierbinte care bate dinspre deșertul Sahara spre S Europei
- foehnul - vânt neperiodic, cald și uscat ce bate pe versantul munților primăvara și
determină topirea bruscă a zăpezii
- brizele marine - se resimt în zonele litorale (30-40 km), generează topoclimate specifice de
litoral.

3. Regionarea climatică
În europa se identifică următoarele tipuri climatice:

 climatul mediteranean
o localizat în S continentului
o verile calde și secetoase, iernile blânde și ploioase
o temp. medii anuale 15-20 grade C
o precipitații 600-900 mm/an
o bat: mistralul (S Franței), bora (pe coasta Mării Adriatice), sirocco (S Spania,S
Italia, Sicilia, Grecia)  si austrul cu caracter general
o influente sahariene ce determina clima blanda
 climatul temperat oceanic
o în V, între 40-70 lat N, din Portugalia până în Norvegia
o veri răcoroase și ierni blânde
o amplitudine termică redusă

2
 o temp medii anuale 10-15 grade C
o precipitații 1.000-2.000 mm/an
o vânturile de V
o nebulozitate și umiditate ridicate
o influenta Curentului Atlanticului de Nord care determina temperaturi mai
ridicate iarna pe tarmul Scandinaviei si in N Marii Britanii
 climatul temperat continental
o situat între 40-60 lat N, în interiorul continentului
o amplitudini termice mari
o veri calde și ierni geroase
o temp medii anuale 10-11 grade C
o precipitații între 300-600 mm/an
o predomină vânturile din E: crivatul si suhoveiul( dinspre deșerturile Centrul
Asiei)
 climatul de tranziție
o din E Franței până în România
o temp medii anuale 10-15 grade C
o precipitatii medii anuale 500-800 mm/an
o scad influențele oceanice
o îmbinarea maselor de aer subpolar cu cele continental excesive si
mediteraneene
 climatul semiarid
o la N de Marea Neagră până la Marea Caspică
 climatul subpolar
o situat dincolo de Cercul polar de N, în N Islandei, Scandinavia, Rusia
o veri scurte și ierni lungi (9 luni)
o temp medii anuale 0-4C
o precipitații reduse 200 mm/an
o vânturile polare, reci și uscate
o influente polare ce determina temperaturi scazute
 climatul cu nuanțe polare
o I-le Svalbard și I-le Franz Josef 
 climatul montan
o de la 800 de m începe etajarea elementelor climatice
o temp scad cu altitudinea
o precipitații cresc cu altitudinea
o bat brizele montane

3
4
HIDROGRAFIA EUROPEI
Europa dispune de importante resurse de apă, aparţinând unor tipuri variate,
neuniform distribuite spaţial.
1. Factorii care influenţează hidrografia Europei:
- poziţia geografică – prin caracteristicile elementelor climatice
- caracteristicile cantitative şi calitative ale circuitului apei în natură;
- configuraţia ţărmurilor;
- relieful;
- solurile,
- întinderea continentului
2. Componentele hidrografiei Europei:
a. Apele subterane
 sunt prezente mai ales în formaţiunile sedimentare
 contribuie, în funcţie de climat, cu 10-25% la volumul de apă ce se
scurge pe râuri

b. Oceane şi mări
 Oceanul Atlantic – influenţează Europa prin intermediul Curentului
Atlanticului de Nord → modifică elementele climatice → climat temperat
oceanic → precipitaţii bogate → debit bogat al râurilor din Vestul
Europei
 mări exterioare: N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltică,
Marea Barents

S: Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Mediterană

c. Fluvii şi râuri
 caracteristicile climei influenţează debitele râurilor şi tipul de scurgere:

- râuri care curg în regiuni cu climat temperat –oceanic → debite bogate tot
timpul anului, cu un maxim iarna: Sena, Tamisa, Rin, Elba;
- râuri care curg în regiuni cu climat continental → îngheaţă iarna, au debite
bogate primăvara: Volga, Don, Ural.
- râuri care curg în regiuni cu climat mediteranean → debite bogate iarna, dar
şi primăvara pentru cele care izvorăsc din Munţii Alpi- Rhonul, Padul; debite
mici vara şi toamna când unele râuri seacă
 sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială

→ pluvionivală – în sectorul montan

→ subterană

5
→ gheţari
→ lacuri
 bazine hidrografice diferite ca suprafaţă, orientate spre spaţiile
înconjurătoare:

 spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord

 spre Marea Baltica: Oder, Vistula, Dvina de Vest
 spre Marea Nordului: Elba, Wesser, Rhin
 spre mările din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru,
Dunăre, Mariţa, Pad, Ron, Ebro
 Spre Oceanul Atlantic şi Marea Mânecii: Sena, Guadalqivir, Tamisa,
Guadiana, Duero, Tajo

 ierarhizarea fluviilor după lungimea cursului: Volga( 3700 km – cel mai

lung), Dunărea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru, Rhin, Elba;
 ierarhizarea fluviilor după debit: Volga, Dunărea, Peciora, Rhin, Nipru,
Vistula, Don
 Fluviile Europei se varsă prin: delte:- Dunărea, Volga, Padul, Tibrul,
Rhonul, Rhinul, Vistula; estuare: Elba, Tamisa.

d. Lacurile
 după modul de formare:

– lacuri glaciare → formate în depresiunile create de foştii gheţari cuaternari

de calotă: Lacul Ladoga, Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000 cuvete
lacustre, etc.
→ formate în depresiunile create de gheţarii alpini: Lacul Geneva, Lacul
Garda, Lacul Como (410 m adâncime), Lacul Boden, Lacul Constanţa, Lacul
Maggiore, Lacul Zürich, etc
 lacuri tectonice → formate în depresiuni de origine tectonică: Marea
Caspică, Lacul Balaton
 lacuri vulcanice → formate în craterele vulcanilor stinşi din Islanda,
Franţa (Nemi), Italia (Bolsena, Albano)
 lacuri de baraj artificial → formate pe marile fluvii cu scop
hidroenergetic: pe Volga (Lacul Rîbinsk)
 lacuri carstice→ formate pe roci calcaroase: în Alpii Dinarici, Prespa și
Ohrid la granița dintre Macedonia și Albania
 lagune, limane maritime situate pe ţărmul mării: nord-vestul Mării Negre,
sudul Franţei

 după suprafaţă:

6
 lacuri mici: în sare, în regiuni carstice, lacuri tectonice;
 lacuri mari: lacurile glaciare din nordul continentului

e. Gheţari şi banchiză
- gheţari continentali: (de calotă): în Islanda, Svalbard, Novaia Zemlea;
- banchiza: în mările Oceanului Arctic (în Marea Albă)
- gheţari montani: în Munţii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de Nord

Orașe mari pe ape:

- pe Dunăre: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad
- pe Vistula: Varșovia
- pe Elba: Hamburg
- pe Main: Frankfurt
- pe Rhin: Duisburg ( cel mai mare port fluviatile al Europei)
- pe Vltava: Praga
- pe Tamisa: Londra
- pe Sena: Paris
- pe Rhon: Lyon
- pe Tajo: Lisabona
- pe Tibru: Roma
- pe Nipru: Kiev