SUBIECTUL III:

FIȚI FOARTE ATENȚI LA GRAFICE....este usor, doar aveti grija sa aproximati cat
mai corect.Urmărește cele două valori între care se află.
-Să zicem între 35 000 și 40 000.
- Împarte acest segment în 5 părți egale. 
- Asta înseamnă: 35 200, 35 400, 35 600, 35 800, 40 000.
- Vezi cărui segment îi corespunde coloana ta. Să zicem la 35 200.
Sau vezi din cât în cât merge scara și împarți în jumătate.
Densitatea populației(nu cred că vă dă să calculați)
          Reprezintă un indicator demografic ce apare frecvent în modelele pentru bac.
Densitatea este egală cu numărul de locuitori supra suprafață. Suprafața este
precizată de obicei în km2, deci densitatea ne arată câți locuitori revin în medie unui
km pătrat.
Dens. pop. = Pop (nr. loc.) / Suprafață 

Model de subiect (fig.1):

Fig.1. Model de subiect de calculare a densității populației

Rezolvare (vezi și calculul propriu-zis în fig.2. dacă ai uitat să faci împărțiri simple):
III.D.1.
D = P / S, unde
D = densitatea populației;
P = populația (numărul de locuitori);
S = suprafața (km2).

Pentru Suedia, d = 9 016 596 / 449 964

                          d = 20, 03 loc/km2
Pentru Olanda, d = 16 491 461 / 41 526
                           d = 397, 13 loc/km2.

2. Densitatea populației în Suedia este mult mai redusă decât în Olanda din cauza
suprafețelor inospitaliere foarte întinse (climat subpolar, păduri de conifere).în timp
ce în Olanda este climat oceanic, favorabil locuirii și unitate de câmpie, netedă
accesibilitate mare etc.
Calcularea ponderii unei valori( nu cred că vă dă să calculați)
          Vi se poate solicita să calculați ponderea unei valori dintr-un total. De exemplu
ponderea producției de cărbune a Germaniei din totalul Uniunii Europene, sau
ponderea numărului de locuitori ai unei țări din totalul Europei. Sau procentul
populației rurale din totalul populației unei țări etc. Deci ponderea arată cât la sută
(%) sau câte procente acoperă o valoare
          Ponderea lui a din totalul b = a * 100 / b și se exprimă în procente (%).

Model de subiect (fig.3):

Fig.3. Model de subiect de calculare a ponderii

Să calculăm ponderea căilor ferate ale Germaniei (a) din totalul Europei (b)!
Rezolvare: Ponderea (%) lui a din b = a * 100 / b,
unde a = lungimea căilor ferate din Germania (38 126 km);
         b = lungimea totală a căilor ferate din Europa (369 000 km);

P(%) căi ferate Germania = Europa,369 000 (reprezintă 100%)........100%

                                            Germania, 3 812 600 nu știm cât reprezintă , deci.....x

X= 3812600x100 /369 000

                                             = 10,3 %

La fel se calculează și pentru celelalte două.

Diferența dintre două valori(se poate să vă dea)

          Acest tip de cerință poate părea foarte simplu la prima vedere, dar se bazează
de obicei pe citirea unui grafic sau a unui tabel. Deci cu cât urmărești datele mai
atent, cu atât rezultatul va fi corect. De pildă aveți de calculat diferența dintre
temperatura maximă și temperatura minimă, diferența dintre cantitatea maximă și
cantitatea minimă de precipitații, diferența dintre producția maximă și producția
minimă de oțel, diferența dintre numărul de locuitori din două țări, diferența de debit
din două luni etc.

Model de subiect (fig.4):

 Fig.4. Model de subiect de calculare a diferenței

Rezolvare subpunct B.1.:

Cantitatea maximă de precipitații lunare: 82 mm (iunie)
Cantitatea minimă de precipitații lunare: 40 mm (februarie)
Diferența = 82 – 40 = 42 mm.
Totalul unor valori
          O altă cerință simplă se bazează pe adunări. Se dau diverse valori într-un
tabel sau pe un grafic și vi se solicită precizarea unor valori totale. De exemplu pe
baza unui grafic cu valori lunare să precizați cantitatea de precipitații anuale sau
dintr-un anotimp. Pe baza producțiilor de petrol ale țărilor să precizați producția totală
la nivelul UE etc. Deci trebuie să le adunați.

Model de subiect (fig.5): Precizați cantitatea totală de precipitații în lunile de vară.

 Fig.5. Model de subiect de calculare a totalului unor valori

Rezolvare:
Cantitatea de precipitații pentru lunile de vară:
Iunie (6) – 82 mm
Iulie (7) – 61 mm
August (8) – 52 mm
Cantitatea pp vară = 82 + 61 + 52 = 195 mm

          Tot aici explicăm trei chestiuni importante, care pot apărea în subiecte.
- Cantitatea medie anuală de precipitații se calculează prin adunarea cantităților
medii ale tuturor lunilor. Nu trebuie să ne inducă în eroare cuvântul ”medie” care se
referă la faptul că unii ani pot fi mai ploioși, alții mai secetoși, deci valorile din
grafic/tabel sunt valori medii! Nu trebuie să faceți nicio medie!
- Cantitatea medie lunară de precipitații se calculează prin adunarea cantităților
medii ale tuturor zilelor din lună.
- În schimb, temperatura medie anuală se calculează prin medierea valorilor
lunare. Adică se adună temperaturile din cele 12 luni și suma se împarte la 12!

Amplitudinea termică
Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă și temperatura
minimă.
Ampl. term. = T max(iulie) – T min(ian)

Mare atenție la calcul deoarece Tmin poate fi negativă (cu semnul ” –”)!

Model de subiect (fig.7):

Fig.7. Model de subiect de calculare a amplitudinii termice

Rezolvare: 
Ampl.term = Tmax – Tmin, unde
Tmax = temperatura maximă (în iulie)
Tmin = temperatura minimă (în ianuarie)
Pentru Ucraina, ampl. term = 23,8°C – (–7,1°C)
                                               = 30,9
Pentru Ungaria, ampl. term = 21,2°C – (–5,1°C)
                                               = 26,3
Observați că ” –” cu ”–” rezultă ”+” (matematică de cls. a V-a)!
Bilanțul natural (sporul natural) Se poate să vă dea!
Se calculează prin diferența dintre natalitate și mortalitate:
Bnat = N – M

Model de subiect:

Fig.8. Model de subiect de calculare a bilanțului natural

Rezolvare: Bnat = N – M, unde N=natalitate și M=mortalitate

1) Pentru anul 1956, Bnat = 24,2% – 9,9% = 14,3%
2) Pentru anul 2004, Bnat = 10% - 11,9% = -1,9%

Atenție la valorile negative!

Bineînțeles, bilanțul natural poate fi exprimat și în valori absolute, nu doar în
procente. Adică se face diferența dintre numărul născuților și numărul decedaților.
Ce reprezintă graficele climatice
          Sunt sintetizări ale principalilor parametri climatici: temperatura medie
lunară și precipitațiile medii lunare. Pe axa orizontală sunt înșirate cele 12 luni:

 I, II, III ... XII sau

 I, F, M ... D sau
 1, 2, 3 ... 12
  Fig.2. Un grafic climatic cu temperatura medie anuală (puncte și linie)
și precipitațiile medii anuale (coloane)

          Pe axa verticală apar notate valorile temperaturii în dreapta și valorile

precipitațiilor în stânga (sau invers).
          De obicei precipitațiile sunt reprezentate prin coloane, fiecărei luni
corespunzându-i o coloană. Cu cât coloana este mai înaltă, cu atât cantitatea de
precipitații este mai mare. Pentru a afla valoarea exactă dintr-o lună, urmărim capătul
coloanei din partea de sus. De aici ne deplasăm cu privirea perfect orizontal (ne
putem folosi de o riglă) până în marginea graficului unde sunt trecute valorile
precipitațiilor și citim valoarea corespunzătoare. Dacă nimerim între două valori ale
scării (să zicem la jumătatea dintre valorile de 60 și 70 mm), atunci valoarea noastră
va fi de 65 mm.
         De obicei temperaturile sunt reprezentate prin puncte unite cu o linie. Cu cât
punctul apare mai sus pe grafic, cu atât luna respectivă este mai călduroasă, iar cu
cât este mai coborât cu atât luna este mai friguroasă. Ca și în cazul precipitațiilor, și
aici ne vom deplasa orizontal pentru a afla valoarea exactă a temperaturii.
        Pe unele grafice pot fi reprezentate doar temperaturile, iar pe altele doar
precipitațiile. De asemenea, temperaturile pot apărea mai rar sub formă de coloane,
iar precipitațiile prin puncte și linie. Trebuie să fiți foarte atenți să nu le confundați!

Câteva sugestii și precizări

În cazul temperaturilor:

 pot exista și valori negative (sub 0° C);

 cu cât linia temperaturii este mai puțin sinuoasă, cu atât climatul este mai
moderat. Caracteristica aceasta este tot mai evidentă cu cât ne ducem mai
mult spre Vestul Europei;
 cu cât linia temperaturii este mai sinuoasă, cu atât diferența dintre vară și
iarnă este mai accentuată. Caracteristica aceasta este tot mai evidentă cu cât
ne ducem mai mult spre extremitatea estică a continentului;

În cazul precipitațiilor:

 cu cât coloanele sunt mai asemănătoare, cu atât precipitațiile cad mai uniform
de-a lungul anului;

Cum recunoaștem tipurile de climă pe astfel de grafice

          Să luăm fiecare caz în parte (doar tipurile de climă specifice Europei). Urmăriți
indiciile în paralel cu graficul dat exemplu pentru fiecare:
1) Climatul temperat-oceanic

 temperaturi pozitive în toate lunile;

 diferența dintre temperaturile de iarnă și de vară este relativ mică (5 ... 15° C);
 precipitațiile cad în fiecare lună în cantități relativ asemănătoare;
 dacă adunăm valorile precipitațiilor din toate lunile, ar trebui să rezulte cam
700 – 1500 mm anual (chiar mai mult în cazurile mai rare), fiind climatul cel
mai ploios; Deci dacă apare pe grafic cantitate mare, aproape sigur este din
climatul temperat-oceanic. Singurul climat cu precipitații bogate mai poate fi
cel montan. Pentru a-l deosebi, climatul montan are și temperaturi negative
iarna (și uneori în noiembrie, martie).

2) Climatul mediteranean

 temperaturi pozitive în toate lunile;

 temperatura în iulie cea mai ridicată din Europa (25° ... 28° C);
 precipitațiile cad mai ales în lunile de iarnă și foarte puțin în cele de vară;

3) Climatul temperat-continental
  temperaturi negative în 1, 2 sau 3 luni de iarnă, dar nu mai puțin de -5° C;
 temperatura în iulie de 20° ... 25° C;
 precipitații neuniforme, de obicei mai puține iarna și mai multe primăvara
târziu și vara;

4) Climatul temperat-continental rece (sau boreal)-taigaua siberiană

 temperaturi negative în 2-4 luni de iarnă;

 pot coborî până la -10° C;
 temperaturile de vară de 15° ... 20° C;
 precipitații anuale de 500 – 600 mm;

5) Climatul temperat-continental excesiv (sau semiarid)

  diferență mare de temperaturi între vară și iarnă (cca 30° C);
 temperatura în iulie de cca 25° C;
 temperatura în ianuarie de cca -5° C;
 cantitate anuală foarte mică de precipitații (250 ... 400 mm);

6) Climatul subpolar

 cele mai multe luni cu temperaturi negative (4-6 luni);

 cele mai scăzute temperaturi de vară (10° ... 15° C);
 cele mai scăzute temperaturi de iarnă (-15° ... - 10° C);
 diferență mare de temperaturi între vară și iarnă;
 precipitații anuale reduse (300 ... 450 mm);

-daca aveti calcule scrieti mai întâi formulele si apoi inlocuiti.

-calculele le lasati ultimele...dar pe foaia de concurs să apară ce calculati....se acordă
jumatate punctajul.
….……………………………………………………………………………………….