ASIA

Lecia 2
Clima i apele Asiei.
1. Factorii genetici ai climei
2. Tipurile de climate
3. Apele continentale.
--------------------------------------------------------------------I. Factorii genetici ai climei Asiei
Factorii care genereaza clima:
- marea extindere in latitudine;
- masivitatea continentului;
- relieful: Gatii de Vest bariera climatica, 2000 mm/an, zona cu paduri tropicale;
Podisul Decan 500 mm/an, vegetatie de savana si paduri tropicale;
- circulatia maselor de aer : circulatia musonilor este cea mai importanta ;
- circulatia unor curenti oceanici ( Kuro Shivo, Oya Shivo).
Repartiia principalelor elemente climatice
- Izoterma de 0C a lunii ianuarie: Japonia, S Coreei, China, N Peninsulei
Indochina, poalele Himalayei, S Thuranului, N Podisului Iran,Marea Neagra, S
Caucazului;
- Temperaturi medii negative: Siberia ( -70 C la Verhoiansk)
- Temperaturi medii pozitive iarna : Arhipelagul Indonezian (31 C).
Temperatura lunii iulie:
- temperaturile n zonele aride: Peninsula Araba (40-50 C) iar cele mai mici
temperaturi zona polara (5-10 C).
Repartitia precipitatiilor: Charrapunji, Mauseran (statul Asam din India) cele
mai mari cantitati de precipitatii circa 14000 mm/an. Cea mai mare valoare a fost de
27 000 mm/an.
Cele mai uscate regiuni: Peninsula Arab, Iran, Asia Centrala, V si N Chinei,
Siberia de N (200 mm).
Extinderea continentului de la Ecuator spre Polul N, marea diversitate a formelor
de relief, ca si a factorilor climatogeni, au determinat aparitia unor climate diferite. Ca
urmare, in Asia se intalnesc toate zonele de clima ale Globului, de la climat ecuatorial,
cald, la cel polar rece, nuanate ns de altitudine.
Numeroi factori naturali, dinamici, fizico-geografici, influeneaz in mod decisiv
parametric climatele Asiei. Astfel, energia termic trimis pe Pamant prin intermediul
radiaiilor solare este distribuit in cantiti din ce in ce mai mici de la Ecuator spre
Polul N.
2.Tipurile de climate

Zonele de clim difereniate pe teritoriul Asiei, nuanate de altitudine si de

configuraia reliefului sunt:
1. Zona climatului ecuatorial:
Din Indonezia, Sri Lanca, Pen. Malacca (Malanja), I. Mindanao.
Este calda tot timpul anului si primeste ploi abundente aproape in fiecare zi.
Temp. medii lunare 25-27C.
Amplitudinile anuale sunt f. reduse (1-2C).
Valorile termice sunt modelate pe de o parte de nebulozitate accentuate, iar pe de alta
parte de prezenta padurilor ecuatoriale.
Umezeala atmosferica ridicata (95%).
Aerul cald si umed greu de suportat.
Precipitatii > 2000 mm/an, iar in zone montane > 3000 mm/an.
2. Climatul subecuatorial:
extindere mai mare.
caracter musonic.
cuprinde Pen. India si Indochina aproape in intregime.
vara, uscatul asiatic se incinge, presiunea atmosferica scade, sunt atrase masele de aer
oceanic, vanturi umede bat dinspre O. Indian, aducand ploi abundente.
precipitatii prea abundente => inundatii.
Iarna in climatul musonic este fierbinte si arida, deoarece circulatia se face dinspre
continent spre ocean.
3. Zona climatului tropical:
- climat tropical desertic din S-V continentului (Arabia, Iran si V Indiei) este
fierbinte si aproape lipsit de ploi;
- climat tropical musonic , in S-E si E Asiei, cu precipitatii bogate in timpul verii si
secete iarna.
- uneori se formeaza deasupra O. Pacific sau Indian cicloni tropicali insotiti de
vanturi violente si precipitatii abundente ce provoaca pagube locuitorilor din zona
rmurilor.
4. Climatul mediteraneean:
- l ntlnim in E M. Mediterane si S M. Caspice, in cadrul caruia vara este calda si
uscata, iar iarna blanda si ploioas.
- precipitatii 500-1000 mm/an.
- diferentele termice intre anotimpuri sunt vizibile.
- partile centrale ale continentului au climat subtropical uscat cu nuante desertice.
- E Chinei si S Japoniei au climat subtropical musonic, cu precipitatii vara si ierni
blande
5. Climat temperat continental:
- in partea central a Asiei.

- masivul uscat Asiatic se rcete puternic iarna, iar vara se ncinge, genernd
contraste termice accentuate intre anotimpuri. Aceste diferene mari de temperaturi
imprim caracterul continental excesiv al climatului temperat.
- regiunile din inima continentului, situate la adpostul munilor, primesc f. pu ine
precipitaii. In aceste regiuni au aprut deserturile temperate, cu var cald si iarn rece.
6. Climat temperat-musonic:
- ntlnit in E continentului (in China), unde ploile musonice ajung in cantit i mai
mici, la latitudini temperate; vara este calda si umeda, iar iarna geroas si uscat.
7. Climatul subpolar
- in N continentului
- vara este scurta, cu 2-3 luni pe an si racoroasa, iar iarna lunga si geroasa
- in depresiunile intramontane din E Siberian, pe fondul unor inversiuni termice
extrem de accentuate s-a inregistrat minima absoluta -71C. In aceste locuri, mediile
lunii ianuarie sunt f. reduse (-45C), mediile lunilor de var fiind si ele reduse.
8. Climatul polar:
- se caracterizeaz prin iarn permanent.
- in luna august, la limita dintre ocean si uscat, temperaturile sunt uor pozitive.
- in zonele montane ale continentului, temperatura scade odat cu nlimea, n
timp ce precipitaiile devin mai bogate. Se creeaz etaje climatic din ce in ce mai reci si
mai umede cu cat creste altitudinea reliefului.
- vrfurile cele mai nalte ale munilor sunt acoperite de zpezi venice si gheuri
Clima influenteaza decisiv celelalte componente naturale: n muni - nlimea,
vanturile si contrastele termice, in deserturi si de scurgerea apei in regiunile ploioase.
Raspandirea plantelor si animalelor este determinate de clima astfel: in zonele
ecuatoriale cresc pduri dense, in timp ce in deserturi vegetaia este srac si rar.
Debitele raurilor sunt bogate in climatul musonic, iar in deserturi vile dezvolt
scurgere doar in timpul ploilor ocazionale.
Proceselo pedogenetice sunt determinate de anumite elemente climatice diferite.
Astfel, in zonele ecuatoriale procesele de alterare sunt intense si profunde, in timp ce in
regiunile subpolare acestea se realizeaz cu dificultate.
Clima influeneaz si activitatea umana. Zonele musonice sunt favorabile
agriculturii.
3.Apele continentale
Hidrografia Asiei este strns corelat cu clima si configuraia reliefului. In funcie
de pluviozitate si de dispunerea marilor unitai de relief, pe teritoriul Asiei se disting trei
mari domenii hidrografice, si anume:
1. domeniul Akleic in regiunile desertice.
2. domeniul Endoreic in marile depresiuni central, in C. Turan si Platoul Iran.
3. domeniul Exoreic din zonele musonice.

In continentul asiatic, regiunile centrale si S-V cu precipitatii reduse sunt aproape

lipsite de ruri si lacuri. In schimb, regiunile ploioase sunt strbtute de numeroase rauri
mari.
Fluvii i ruri
Marile fluvii ale Asiei izvorasc din muntii situati in partile centrale si se indreapta
spre muntii din regiunile apropiate.
Bazinul arctic:
Se scurg trei mari fluvii cu trsturi comune: Obi, Enisei si Lena, care izvorsc din
munii din centru, au lungime mare, curg de la S la N. Caracteristica acestor mari fluvii
o reprezint bazinele hidrografice inverse.
Debitele din lunile de vara sunt consistente
ntreine o navigaie activ
Alimentarea lor este mixt, nivo-pluvial
Creterile de nivel se produc la nceputul verii, apa provenind din topirea zpezii. Se
adaug i precipitaiile lichide
Iarna nghea treptat, de la izvoare spre gurile de vrsare
Dezgheul se produce invers
Bazinul pacific
Din Asia E si S-E.
Precipitatii musonice.
Fluviile mari si debitele ridicate vara.
Marile fluvii chinezesti: Huan He (Huanghe), Changjiang, Amur.
Huan He (Fluviul Galben) este fluviul cel mai ncrcat cu aluviuni din Asia si din lume.
Izvorte din Tibet (de la 4500 m altitudine) si are 4845 km lungime. Cursul su
superior are aspect de defileu (o vale lung si adnc). In cursul mijlociu i inferior
strbate teritorii acoperite de lios, transportnd cantiti f. mari de aluviuni.
Astfel, albia rului s-a nalat cu mai mult de 10 m. Cu toate ca a fost ndiguit pe 1800
km, n timpul ploilor musonice abundente provoac inundaii, uneori catastrofale. In
bazinul fluviului triesc aprox. 400 mil.loc.
Marea Campie Chineza, format prin depunerea aluviunilor, este minuios organizat si
valorificat (canale de irigaie, aezri, iazuri pentru pete, complexe de cre tere a
psrilor, plantaii de duzi, ntreprinderi p-ru prelucrarea produselor agricole).
Curentul electric este produs in mici hidrocentrale.
Bazinul Indian
Gange, Brahmaputra, ce formeaz la vrsarea in ocean cea mai mare delt din lume.
Fluviile izvorsc din culoarul depresionar ce separ Hiymalaya de Transhimalaya.
Cursul superior este accidentat, marcat de numeroase surse cu caracter de alimentare
(gheari, zpezi).
n cursul mijlociu si inferior debitele cresc f. mult in timpul verii, cre tere pus pe seama
ploilor musonice.

Apele lor sunt intens folosite in agricultur (irigaii), piscicultur i in transporturi,

constituind axe importante ptr comunicaiile intra si interregionale.
In ele se varsa fluviile: Indus, Mekong, Menam, Irrawady.
Fluvii mari, cu vi bine populate.
Bazinele acestor fluvii sunt situate in lanurile paralele ale M-tilor din Indochina, au
configuraie fitoform, strbat regiuni agricole cu populaie dens i civilizaii milenare,
legate de cultura orezului.
In C. Mesopotamiei, Tibru si Eufrat au meninut civilizaiile antice bogate, avnd parte de
o agricultur irigat.
Spre V, in Lacul Aral se vars fluviile Amu Darya, Syr Darya, ce au alimentare
glacionival, sunt intens folosite ptr irigaii in campiile desertice ale Asiei Mijlocii.
Fluviile Asiei sunt intens valorificate. Toate marile fluvii sunt navigabile. Apa este
folosit ptr irigaii, energie electric, pescuit, agreement.
Lacurile
Pe teritoriul Asiei exist numeroase lacuri, interesante, diferite ca origine, unele f
srate, altele cu mari resurse de apa.
1. Lacurile tectonice: Baikal, Aral, Balha.
Lacul Baikal are cea mai mare adancime de pe glob (1620 m-din cursul predat; 1637din wikipedia). Reprezinta cea mai mare rezerva de apa dulce din lume (23.000 km 3).
Aici traiesc specii interesante de animale.
Lacul a luat nastere intr-o cuveta formata prin prabusiri tectonice ale scoartei
terestre. Bilanul hidric se mentine echilibrat datorita aportului a peste 300 afluenti si a
numeroaselor surse subterane.este lacul cel mai vechi (circa 20-25 milioane ani de
existen), cel mai adanc, cu cel mai mare volum de apa, cu cele mai multe specii de
plante (250) si animale (800) endemice din lume.
Volumul de apa este echivalent cu cel al M. Baltice. Datorita unei mari inertii
termice, iarna apa acestui lac ingheata cu o luna de zile mai tarziu decat in zonele
inconjuratoare, dar se formeaz un pod gros de ghea, ce permite circulaia
autovehiculelor. Apa lacului este potabil. Potenialul turistic este nc nevalorificat.
Lacul Aral este un rest din fosta Mare Sarmatica. S-a redus mult ca urmare a folosirii
apei ptr irigatii. Este situat intr-o zona arida, cu evaporatie ridicata. Are bilant hidric
deficitar. Salubrizare mare.
Marea Caspic este un rest din fosta Mare Sarmatica. Are o suprafa de 37 000 km
(de sinestttor).
Lacul Baltos (Balha) este alimentat de raul Ili. Are apa dulce in jumatatea vestica.
Partea estic a lacului este foarte srat, apa avnd (>7%) sare, pe cnd partea vestic
este mai dulce cu (0,5-1,5%) sare, aceast ndulcire a apei se datoreaz afluenilor din
vest i comunicarea redus dintre partea de est cu cea de vest a lacului, adica este un
schimb deficitar de ape cauzat de lipsa curentilor.
2. Lacuri glaciare:

S-au format datorit formrii ghearilor din muni, sau din regiuni care au fost
acoperite de gheari continentali. Un exemplu este lacul Taimr (in Siberia), care a
aprut intr-o depresiune sculptata de calotele glaciare ale cuaternarului.
3. Lacuri vulcanice le ntlnim in regiunile pacifice cu numerosi vulcani. In
Insula Sumatra (Indonezia), reprezentativ este Lacul Toba
4. Lacuri carstice cel mai reprezentativ este L. Kiuzoren/Tuz - in Turcia. S-a
format prin dizolvarea calcarelor si microdepresiuni in care se adun apele rezultate din
precipitaii ale unor aflueni locali.
5. Mlastini Regiunile cu exces de umiditate si cu substart impermeabil din
Siberia, vestul Tibetului sau din zonele musonice prezint numeroase mlatini.
6. Lacurile antropice pe Enisei, Angara, Fl. Albastru i pe numeroase rauri cu
mare potenial hidraulic din Japonia, Coreea, Filipine, Indonezia, Asia Centrala.