Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relieful Romaniei este diversificat din punct de vedere genetic si tipologic . Astfel , intr-
un spatiu relativ restrans se intalnesc tipuri si forme genetice de relief extrem de diferite
, Romania beneficiind de un potential natural exceptional .
Tinand cont de faptul ca unele masive montane au altitudini medii de sub 700 m , scade
usor ponderea treptei deluroase si de podis in favoarea celei montane .
ALE RELIEFULUI
hipsometria / altimertia ,
energia de relief ,
panta / declivitatea si
expozitia .
Hipsometria reda nivelele altitudinale ale reliefului reprezentate prin valori minime
, maxime si medii .
Valoarea medie a altitudinii la nivelul teritoriului actual este de 420 m ceea ce reprezinta o
altitudine comparabila cu cea a Europei de Est (Podisul Volano-Podolic). Dintre cele 3 trepte de
relief altitudinea cea mai mare este caracteristica treptei montane . Astfel , altitudinea medie a
Carpatilor este de 840 m , dar cu valori diferentiate in cazul celor 3 catene : 1135 m in Carpatii
Meridionali , circa 950 m in Orientali si 655 m in Occidentali .
Energia de relief (diferenta dintre maxim si minim ). Si in acest caz valorile medii sunt
diferentiate pe mari trepte de relief . Astfel , cele mai mari valori ale energiei
medii sunt caracteristice muntilor inalti , unde se inregistreaza valori care se apropie sau
depasesc 1000 m . Masivele muntoase mici si mijlocii prezinta valori ale energiei
medii cuprinse intre 500 si 1000 m . Treapta deluroasa si de podis inregistreaza o energie medie
in jur de 400 m , in timp ce dealurile joase au o valoare de 200 – 300 m . In fine , treapta de
campie inregistreaza valori ale energiei medii de sub 150 m , ajungand la valori mult mai modeste
de sub 50 m in cazul campiilor tabulare , in unele cazuri fiind chiar de sub 10 m , ca in cazul
campiilor de subsidenta .
Densitatea fragmentarii reliefului prezinta valori diferentiate pe trepte de relief fiind din
ce in ce mai mici cu cat coboram in altitudine .
La nivelul tarii valorile sunt cuprinse intre 0 - 5 km / km² . Cele mai mari valori , de peste 2-
3 km / km² se inregistreaza in domeniul montan fiind de peste 3 km / km² in muntii cristalini si
cei vulcanici , ajunge pana la 4 - 5 km / km² pe flancul nordic al Fagarasului .
In treapta intermediara de relief , valorile medii sunt mai modeste , in unele situatii
depasindu-se 1 km / km² , mai mari in centrul tarii , in Dealurile Vestice , in Subcarpati si Podisul
Piemontan Getic , in timp ce in unitatea de campie valorile sunt subunitare cel mai adesea sub 0,5
km / km² .
Decvitatea / panta prezinta valori diferite pe trepte de relief . Astfel , cele mai mici valori
se inregistreaza in treapta de campie fiind cuprinse intre 0 – 5° . Valorile tind spre 0° in cazul
campiilor tabulare , pe terase si in sesuri aluviale si cresc pana la 3 – 5° in unele sectoare ale
campiei piemontane .
In treapta deluroasa si de podis valorile pantei cresc . Cea mai mare parte a acestui
teritoriu incadrandu-se in categoria cuprinsa intre 10 – 12°(50% din aceasta treapta deluroasa )
. Sunt insa in aceasta treapta si valori mai mari , asa cum este cazul cu versantii din dealurile
subcarpatice sau cu cei frunte de cuesta din unitatile de podis . Valori mai mici de 10 – 12° se
inregistreaza in depresiunile subcarpatice , pe versantii revers de cuesta , pe platouri si interfluvii
.
Domeniul montan este cel mai specific pentru suprafetele in panta astfel incat intre 75 –
80% din intreg teritoriul monat este ocupat de catre versanti . Categoria de panta cuprinsa intre 15
– 30° detine 70% din totalul suprafetelor inclinate . In domeniul montan exista si situatii in care
panta depaseste 30° ca in cazul versantilor abrupti , ajungand frecvent la 60 – 70° , in cazul
abrupturilor din domeniul alpin sau a versantilor din defilee , mai rar valorile depasind 70° ca in
cazul abrupturilor structural-tectonice si litologice sau in cazul peretilor care strajuiesc sectoarele
de chei .
Valori mai mici ale pantei din domeniul montan se inregistreaza pe platouri litologice , pe
unele interfluvii largi , pe unele culmi montane foarte largi , in baza reliefului de glacisuri ,
pe terase , in lunci si depresiuni .