UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

Departamentul de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

Deșertul Namib

Profesor coordonator:
Asist. univ. dr. Timofte Fabian

Autor:
Comănescu-Crîșciu
Anamaria-Diana

Timișoara
-2023-
Cuprins
1. Introducere..................................................................................................................................2

2. Metode..........................................................................................................................................4

3. Rezultate......................................................................................................................................5

3.1 Relieful....................................................................................................................................5

3.2 Climatul...................................................................................................................................6

3.3 Vegetația și fauna....................................................................................................................7

3.4 Hidrografia..............................................................................................................................8

3.5 Parcurile Naționale..................................................................................................................8

3.6 Populația..................................................................................................................................9

4. Concluzii....................................................................................................................................11

5.Bibliografie.................................................................................................................................12
1. Introducere

Deșertul Namib este un deșert localizat în Sud-Vestul Africii, la Vest de Deșertul

Kalahari. Este mărginit la Vest de Oceanul Atlantic iar la Est de Marele Escarpament de
Vest. Din punct de vedere teritorial, majoritatea deșertului se află în statul Namibia, însă
extremitatea Nordică se află în Angola, iar cea Sudică în Africa de Sud. Acesta se extinde
de-a lungul coastei Atlanticului și are o lungime de aproximativ 1200km și o suprafață de
55.000km². Este traversat de râurile Swakop, Fish și Fluviul Orange. Deși aproape
nepopulat, pe coastă sunt localizate orașele Swakopmund, Walvisbaai și Cape Cross. În
interiorul deșertului există doar câteva așezări, majoritatea nefiind permanente. Aici este
locul unde trăiește populația indigenă Himba, cu o cultură foarte veche, care și-a păstrat
tradițiile. Este una dintre cele mai aride zone ale lumii și este considerat unul dintre cele
mai vechi deșerturi care există și în prezent. Deșertul Namib este locul Parcului Național
Skeleton Coast și al Parcului Național Namib-Naukluft.
Am ales această temă deoarece nu este un subiect atât de abordat și doresc să pun în
valoare arealul geografic al Deșertului Namib, fiind o zonă cu relief, faună, floră,
fenomene climatice și chiar populație indigenă unice în lume.
Obiectivele studiului sunt de a crea o analiză detaliată a Deșertului Namib și de a
aduce informații cu privire la clima, fauna, hidrologia, flora și relieful arealului de studiu.
Un alt obiectiv este de a valorifica parcurile naționale din regiune, dar și cultura și
civilizația locală.
2. Metode

Arealul de studiu se întinde la nivelul Deșertului Namib, iar pentru realizarea

acestui studiu a fost folosită metoda documentării webografice prin identificarea de
materiale precum imagini, documente, surse bibliografice și materiale cartografice în
scopul de a crea o documentare corectă și bine pusă la punct. Totodată, o altă metodă
folosită este cea a observației indirecte, deoarece pe baza acestor imagini, surse bliografice
și materiale cartografice a fost realizată o imagine completă a zonei de studiu.
3. Rezultate
3.1 Relieful

Deșertul Namib se întinde pe o suprafață de 55.000km² și este considerat unul

dintre cele mai vechi deșerturi ale lumii. Ca si localizare geografică, acesta este mărginit de
coasta Oceanului Atlantic la Est și de Marele Escarpament de Vest la Est. Conform Figurii
1, este un deșert lung și îngust, având o lungime de aproximativ 1200km și o lățime de
aproximativ 120km (în cel mai lat punct). Marea majoritate a deșertului se află pe teritoriul
Namibiei însă extremitățile sunt în Angola (Nord) și Africa de Sud (Sud).

Fig. 1- localizarea Deșertului Namib (sursă: ResearchGate)

Din punct de vedere al reliefului, Deșertul Namib este unic, fiind locul unde se
găsesc unele dintre cele mai mari dune de nisip (Fig 3) , acestea sunt formate dintr-un
substrat vechi de milioane de ani și unul recent, care în urma proceselor eoliene se
modifică constant. Acestea se formează în urma transportării sedimentelor dinspre
interiorul continentului de către râuri, vânturi și curenți oceanici. Partea deșertului unde se
găsesc aceste dune de nisip “The Namib Sand Sea” a fost adăugată pe lista siturilor
UNESCO în anul 2013. (unesco.org>The List>Namib Sand Sea, 2013). Cu toate acestea,
relieful deșertului este unul mult mai divers acesta fiind prevăzut cu zone de pietriș, munți,
câmpii și litoral. Cel mai înalt punct al deșertului este în lanțul muntos Brandberg (2500m),
care se află la 90km de Oceanul Atlantic, acesta face parte din regiunea stâncoasă a
deșertului. Conform Figurii 2, acesta este un masiv stâncos cu formă de dom.
 Fig. 2 – Masivul Brandberg (sursă: Nasa Earth Observatory)

Fig. 3 Dune de nisip din Deșertul Namib (sursă: Nasa Earth Observatory)

3.2 Climatul
Deșertul Namib este una dintre cele mai aride locuri ale lumii, partea de coastă
având ani întregi fără precipitații. “Comparat cu alte deșerturi, Namibul are un climat
echitabil. Acesta se încadrează în categoria deșerturilor reci de coastă impreună cu
Deșertul Atacama, Cornul Africii și Sahara Marocană. Acesta este clasificat ca fiind
extrem de arid în zona costală, trecând la o zonă cu precipitații de vară 100km în interiorul
continentului.” (J. Lancaster, 1984). Cele mai multe precipitații cad în lunile ianuarie și
aprilie, acestea sunt ploi abundente dar de scurtă durată. Ceața este fenomenul
meteorologic distinctiv pentru Deșertul Namib (fig. 4) , cel care îl face unic în lume din
punct de vedere climatologic. Aceasta este un rezultat al aerului oceanic umed care
pătrunde pe uscat până la aproximativ 100km, adus de curentul Benguela. Ceața este mai
frecventă decât ploaia iar vegetația s-a adaptat pentru a absorbii vaporii de apă din ceață.
Acest fenomen se întâmplă mai frecvent în lunile de iarnă. Temperaturile pot depăși 50°C
în timpul zilei, iar în timpul nopții acestea pot ajunge și la 0°C.
 Fig. 4 – Ceața din Deșertul Namib( Sursa: The Atlantic)
Ariditatea de coastă este cauzată de inversiunea termică mentinută de vânturile de uscat ale
Anticiclonului Atlantic. În timpul zilei vânturile sunt brizele marine, din punctele înalte
spre văi și vânturile care bat dinspre munte spre câmpie, dominante în lunile de vară. Acest
proces se inversează în timpul iernii.

3.3 Vegetația și fauna

În ciuda lipsei precipitațiilor, vegetația anumitor zone din Deșertul Namib este
relativ dezvoltată, majoritatea fiind plante suculente. Acestea s-au adaptat pentru a absorbi
vaporii de apă din ceață (D.J Von Willert, 1992). În deșertul Namib, vegetația s-a adaptat
vieții în condițiile climatice dure, copacii de Acacia absorb apa din pânza freatică, din
această cauză rădăcinile speciei sunt foarte adânc pătrunse în sol (fig 4). Aceasta este
singura specie de dimensiuni mai mari care supraviețuieste în acest deșert. Din cauza
aridității, majoritatea speciilor sunt de dimensiuni mici și reușesc să condenseze vaporii de
apă din ceață pe suprafață și o absorb prin frunze.
Precum vegetația, și fauna deșertului s-a adaptat la condițiile extreme. Anumite
specii de insecte s-au adaptat pentru a trăi în dunele de nisip, fără surse vegetale pentru a se
hrăni, doar din apa care s-a condensat pe sol în urma ceții. Alte specii care viețuiesc în
zonă sunt păsările, acestea sunt păsări marine, care stau în zonele de coastă. “Populația
păsărilor este foarte afectată de accesibilitatea apei, majoritatea speciilor pătrunzând pe
continent doar după ploi, sezonul de împerechere fiind asociat cu ploaia” (P.G. Ryan,
1984).
În ciuda dimensiunii mici, Deșertul Namib are o faună mult mai bogată decât
Deșertul Sahara, cu aproximativ 200 de specii endemice (Koch, 1961).
 Fig.5 – Vegetația Deșertului Namib (Sursă: Britannica)

3.4 Hidrografia
Deșertul Namib este traversat de două râuri foarte importante pentru localnici.
Fluviul Orange este cel mai mare fluviu din partea sudică a Africii. Acesta izvorăște din
platourile înalte din Lesotho, traversează desertul Kalahari și imparte Namibul de Sud în
două părți, se varsă în Oceanul Atlantic și formează granița dintre Namibia și Africa de
Sud. Gura de vărsare a fluviului în Oceanul Atlantic a creat o zonă fertilă, favorizând
dezvoltarea orașelor Oranjemund (Namibia) și Alexanderbaai (Africa de Sud).
Cel de-al doilea râu important în regiune este râul Swakop, este un râu sezonier,
care apare doar în sezoanele ploioase. Acesta a favorizat dezvoltarea orașului
Swakopmund, cel mai mare oraș din Namibia de Vest, situat pe coasta Oceanului Atlantic.

Fig. 6- Gura de vărsare a râului Swakop în Oceanul Atllantic (Sursa: Nasa Earth Observatory)

3.5 Parcurile Naționale

Parcul Național Skeleton Coast din Deșertul Namib este pe departe cel mai renumit
loc din Namibia, fiind una dintre destinațiiile turistice pe care statul le are de oferit.
Numele parcului se datorează numeroaselor epave naufragiate pe acestă fâșie de deșert de
pe coasta Atlanticului. Cauzele naufragiilor pe Skeleton Coast sunt ceața densă, curenții
oceanici și condițiile climatice dure.
 Fig. 7- Epavă naufragiată pe Skeleton Coast (sursă: arebbusch.com)

Forma generală a câmpurilor de dune din Skeleton Coast, vizibilă din imaginile
aeriene, este sub formă de centură, cu o lungime de 165km care este aliniată paralel cu
țărmul, și pătrunde 2-5km în interiorul uscatului, acoperind o zonă de 2000km² (Lancaster,
1982).
Chiar dacă parcul este o destinație turistică și poate fi ușor de accesat, acesta are și o parte
care nu este accesibilă decât pentru cercetare.
Parcul Național Namib-Naukuluft se află în partea de Sud-Vest a Namibiei, aceasta
cuprinzând si o parte a Deșertului Namib, aici se află Gobabeb, unitatea de cercetare din
deșertul Namib. Este o zonă cu vegetație și faună unică, fiind singurul loc din Namibia
unde se află herghelii de cai sălbatici.
Populația de cai sălbatici care se află la periferia Deșertului Namib, în cadrul
rezervației Namib-Naukuluft a rezultat din caii pierduți în zonă în timpul primului Război
Mondial, aceasta este o populație unică, adaptându-se la condițiile climatice dure ale
deșertului (T Greyling, 2007).

3.6 Populația
Populația indigenă Deșertului Namib este tribul Himba, un trib semi-nomad care
populează Namibul de Nord. Aceștia sunt fermieri și iși contruiesc așezări temporare din
lut. Bărbații sunt cei care se ocupă cu creșterea animalelor, pe când femeile furnizează apă
și hrană, se ocupă cu creșterea copiilor și fac anumite meșteșuguri. Lucrul care
caracterizează
tribul Himba este coafura inedită și meșteșugul de bijuterii ,după cum poate fi observat în
figura 8, aceștia își învelesc părul în argilă roșie, pentru a-l proteja de soare.
 Fig. 8- Femeie din tribul Himba (Sursă: Lore)
Deși un loc pustiu și nepopulat, cu condiții foarte dure, Deșertul Namib are două
orașe dezvoltate situate pe coasta Oceanului Atlantic. În interiorul deșertului există doar
localități mici, majoritatea așezări temporare sau centre de cercetare, mai există și așa
zisele “orașe-fantomă” rezultate în urma orașelor miniere din zonă care au fost abandonate.
În Deșertul Namib se obișnuia extragerea de uraniu in cele două Războaie Mondiale. Cel
mai mare oraș din Deșertul Namib și din partea aridă a Namibiei de Vest este orașul
Swakopmund. Așa cum reiese din figura 9, orașul Swakopmund este situat pe litoralul
Oceanului Atlantic. Acesta este un oraș-stațiune, ramurile economice cele mai dezvoltate
fiind turismul balnear și cultural și comerțul maritim. Arhitectura orașului este germanică,
în trecut Namibia fiind colonie germană. Walvis Bay este alt oraș-port situat pe coasta
Atlanticului, în Deșertul Namib. Acesta este un oraș de pescari, ocupația principală a
orașului fiind comerțul.

Fig. 9 – Orașul Swakopmund, Namibia (sursă: Digital Nomad World)

4. Concluzii
Pentru a concluziona, Deșertul Namib este un deșert ieșit din comun, cu un relief
foarte divers, cuprinzând de la dune de nisip, la masivi stâncoși și relief litoral. Chiar dacă
este de mici dimensiuni, cu un climat foarte arid, cu vânturi puternice și precipitații puține,
fauna cuprinde până la 200 de specii endemice care s-au adaptat la climatul ostil. Vegetația
nu este foarte des întâlnită însă aceasta s-a adaptat pentru a absorbii vaporii de apă din
ceață, un fenomen foarte comun pentru acea zonă. Namibul este traversat de Fluviul
Orange și alte râuri sezoniere, care au favorizat dezvoltarea a câtorva orașe pe coastă.
Deșertul Namib este un loc inedit, renumit în toată lumea pentru Skeleton Coast, cea mai
importantă destinație turistică din Namibia.

5.Bibliografie
D.J Von Willert, B. E. (1992). Life strategies of succulents in deserts (With special refernce to the
Namib Dessert). Cambridge, Sydney, New York: Cambridge Univeristy Press.
infonamibia.com>Skeleton Coast. (fără an). Preluat pe ianuarie 8, 2023, de pe info-namibia.com:
https://www.info-namibia.com/activities-and-places-of-interest/kaokoveld/skeleton-coast
J. Lancaster, N. L. (1984). Climate of the Central Namib Desert. Swakopmund: Namibian Ministry
of Environment and Tourism.
Koch, C. (1961). Some aspects of abundant life in the vegetationless sand at the Namib Desert
dunes. Gobabeb: Gobabeb Training and Research Centre.
Lancaster, N. (1982). DUNES ON THE SKELETON COAST, NAMIBIA (SOUTH WEST
AFRICA): GEOMORPHOLOGY AND GRAIN SIZE RELATIONSHIPS . În N.
Lancaster, EARTH SURFACE PROCESSES AND LANDFORMS (pg. 575-587 ). Walvis
Bay: Desert Ecological Research Unit.
P.G. Ryan, J. C. (1984). An annotated list of the birds of the Skeleton Coast Park. Windhoek:
Namibian Ministry of Environment and Tourism.
T Greyling, S. C. (2007). Vegetation studies of feral horse habitat in the Namib Naukluft Park,
Namibia . South African Journal of Botany, 73-328.
unesco.org>The List>Namib Sand Sea. (2013, Iunie 21). Preluat pe Ianuarie 6, 2023, de pe
unesco.org: https://whc.unesco.org/en/list/1430/