Sunteți pe pagina 1din 37

Analiza potentialului uman in Municipiul Targoviste

Apostol Mariana Nicoleta Grupa 305, An III, Turism

Turnul Chindiei Turnul Chindia

Localizare Municipiul Targoviste

Tribunalul Targoviste

Curtea Domneasca

Targoviste este un municipiu, resedinta de judet si cel mai mare oras al judetului Dambovita, Muntenia, Romania. Are o populatie de aproximativ 89.000 de locuitori. Resedinta domneascs si capitala intre 1396 si 1714, orasul a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural-artistic al Tarii Romanesti. Orasul este situat pe o terasa inalt de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si Campia Inalt a Targovistei, care cuprinde interfluviul dintre raul Dambovita si raul Ialomita pana la contactul cu campia de divagare, joasa si monotona, fiind o prelungire a campiilor subcolinare. Asezat la o veche rascruce de drumuri comerciale, orasul este si astazi un nod feroviar si rutier, putand fi usor abordat din toate partile. Municipiul Targoviste este situat n vecinatatea capitalei Romaniei, la o distanta de 80 km de Aeroportul International Henri Coanda.

ANALIZA SI DIAGNOZA POTENTIALULUI UMAN N MUNICIPIUL TARGOVISTE 1.)


1912 - 2010
120000 100000 80000
Locuitori

60000 40000 20000 0 1912 1930 1941 1948 1956


Anul

1966

1977

1992

2002

2010

In prima jumatate a secolului al XX-lea, populatia orasului Targoviste creste usor in raport direct cu activitatea economica, de la 13 041 locuitori in 1912 la 21 576 locuitori la recensamantul din 1930 si pana la 25 298 locuitori la recensamantul din 1948. Dupa o scadere datorata influentelor celui de-al doilea razboi mondial si anume 24 360 locuitori la recensamantul din 1956, populatia orasului cunoaste o perioada de crestere pana la 29 012 in 1966, dupa care numai intr-un deceniu se dubleaza, ajungand la 60 459 locuitori in 1977, cauza principala fiind industrializarea fortata. Astfel, platforma industriala din sud-vestul orasului, cu marile intreprinderi economice (COS, INOX, SARO si ROMLUX), a atras la inceputul anilor 1970 un puternic flux migratoriu de forta de munca din imprejurimile orasului sau din unele zone ale tarii, ca de exemplu din Moldova. Pana in 1990, cand se inregistreaza numarul maxim de locuitori (100 982), populatia orasului creste continuu, pentru ca incepand din acest an sa se inregistreze o scadere brusca.

2.) Dinamica populatiei


a.) Miscarea naturala - Natalitatea

35 30 25 20

15 10 5 0 1966 1977 1992


Anul

2002

2010

Dupa anul 1966, Targoviste a urmat tendinta generala a Romaniei de crestere a natalitatii, acest fapt fiind datorat masurilor de politica demografica privind interzicerea avorturilor, adoptate la sfarsitul anului 1966. Astfel, natalitatea a crescut de la o rata de 12,75 in 1966 pana la 30,2 in 1977. Dupa 1980 s-a inregistrat o diminuare a acestui indicator, iar abrogarea legii privind interzicerea avorturilor din 1990 au determinat scaderea treptata a natalitatii. In 2002 s-a inregistrat cea mai scazuta rata inregistrata in Targoviste, principala cauza fiind schimbarile economice majore, lipsa locurilor de munca, in special pentru tinerii care sunt la varsta intemeierii unei familii, urmata de migratia acestora spre centre mai dezvoltate sau in afara granitelor tarii.

- mortalitatea

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1966 1977 1992


Anul

2002

2010

Mortalitatea a inregistrat oscilatii in perioada 1966 1992, insa cu valori cuprinse intre 6 si 7,66 intre 1992 si 2010, mai reduse decat media pe tara. Se observa totusi o crestere a mortalitatii cu 1,66 intr-un interval destul de scurt, de numai 18 ani, procentul fiind mai ridicat la persoanele de varsta adulta, supuse stresului ridicat intr-un loc de munca tot mai nesigur sau slab retribuit.

- Bilantul natural

1966 - 2010
30 25 20

15 10 5 0 1966 1977 1992


Anul

2002

2010

Bilantul natural, aflat in relatie directa cu natalitatea si mortalitatea, a scazut continuu din 1977 (an cu natalitate ridicata) pana in 2002 (an cu valori mai mici ale natalitatii si mai ridicate ale mortalitatii). Mentinerea unui spor natural pozitiv in municipiul Targoviste in comparatie cu alte orase ale tarii, unde acesta a inregistrat valori negative, se explica prin ponderea mai mare a populatiei adulte, dar si prin asistenta sanitara din ce in ce mai buna oferita populatiei.

- Mortalitatea infantila
Mortalitatea infantil
1966 - 2010
160 140 120 100 80 60 40 20 0 1966 1977 1992
Anul

2002

2010

Cresterea mortalitatii infantile in perioada 1966 1977 este strans legata de masurile restrictive privind avorturile, ce au avut drept efect cresterea brusca a natalitatii. Mortalitatea infantila a inregistrat o scadere semnificativa din 1992 pana in 2002, fiind in relatie directa atat cu natalitatea, cat si cu conditiile mai bune din maternitati.

- Indicele de vitalitate
Indicele de vitalitate
1966 - 2010
600 500 400
%

300 200 100 0 1966 1977 1992


Anul

2002

2010

Valorile medii ale indicelui de vitalitate au avut o evoluie descresctoare, de la indice cu valori mari (162,99%) n 1966 spre indice cu valori mai mici (122,22%) n 2002. Dinamica 1966-2010 a nsemnat o scdere cu 20%. Aceasta este o consecin a scderii numrului de nscui vii i a creterii numrului decedailor. In 1977, valoarea mare a indicelui de vitalitate este efcetul numarului mare de nascuti vii.

b.) Miscarea migratorie - sosiri

Sosiri
Targoviste 1966 - 2009
60 50 40

30 20 10 0 1966 1977 1992


Ani

2002

2010

- Plecari

Plecari
Targoviste 1966 - 2009
25 20 15

10 5 0 1966

1977

1992
Ani

2002

2010

- Bilantul migratoriu

Bilantul migratoriu
Targoviste 1966 - 2009
50 40 30

20 10 0 1966 -10

1977

1992
Ani

2002

2010

Comentarii:
Asemanator altor orase ale tarii, municipiul Targoviste, prin dezvoltarea industriei si a unei retele de transport convergent divergente a inregistrat un spor important al populatiei pe seama migratiilor. Astfel, orasul a ajuns sa cumuleze fluxurile de populatie importante dintre Dambovita si Prahova, peste 60 % din populatia ocupata in industria orasului provenind inainte de 1989 din asezarile rurale inconjuratoare; pe masura extinderii fondului de locuinte, populatia navetista s-a mutat definitiv in oras. In aceeasi perioada sporul migratoriu a inregistrat valori ridicate inclusiv pe seama migratiei populatiei din alte zone ale tarii, cum ar fi Moldova sau din unele centre siderurgice ( Hunedoara, Galati) spre locurile de munca oferite de platforma industriala din sud-vestul orasului.

Dupa 1991, sporul migratoriu a scazut continuu, dupa care inregistreaza valori negative. Aceasta evolutie are drept cauza principala falimentul unor intreprinderi din platforma industriala a orasului (WTS) sau inchiderea unor sectii de productie din altele (UPET, MECHEL, ROMLUX), la care se adauga atractia unor locuitori spre zona rurala.
De mentionat este si faptul ca un numar tot mai mare de locuitori ai orasului au plecat in ultimii ani peste granitele tarii, spre locuri de munca mai bine platite. Nu exista o evidenta stricta a acestora.

c.) Bilantul total

Bilantul total
Targoviste 1966 - 2010
70 60 50 40
%

30 20 10 0 1966 -10 1977 1992


Anul

2002

2010

3. Presiunea umana asupra teritoriului


a. ) Densitatea medie a populatiei
Densitatea medie a populatiei
Targoviste 1966 - 2010
2500 2000
Loc/km

1500 1000 500 0 1966

1977

1992
Anul

2002

2010

b.) Densitatea neta a populatiei

Densitatea neta a populatiei


Targoviste 1966 - 2010
5000 4000 3000
%

2000 1000 0 1966

1977

1992
Anul

2002

2010

c.) Densitatea fiziologica a populatiei

Densitatea fiziologica
Targoviste 1966 - 2010
6000 5000 4000
%

3000 2000 1000 0 1966 1977 1992


Anul

2002

2010

Comentarii:
Incepand cu 1966, ritmul inalt al industrializarii duce la dublarea numarului de locuitori ai orasului intr-un interval scurt de timp, de numai 10 ani. Cresterea demografica impresionanta a impus extinderea teritoriala a orasului si constructia unor cartiere de locuinte de tip socialist. Astfel, s-au construit microraioane de locuinte dispuse in doua semicercuri concentrice care subintind un diametru format de Calea domneasca si care ajung in exterior pana in apropierea caii ferate ce duce spre Pietrosita si s soselei de centura ce duce spre Bucuresti. La recensamantul din 1992 densitatea medie a populatiei a fost de peste 2000 loc/km. Pana in anul 2002, aceste valori au scazut, densitatea medie ajungand la 1947 loc/km. In prezent se contureaza tot mai mult zona de vile inconjurate de spatii verzi largi de pe Aleea Manastirii si cea din prelungirea strazii Campulung, spre Priseaca.

1977

1992

2002

4. Structuri si comportamente demografice


a.) Structura etnica a populatiei
Romni Maghiari Germani Rromi Ucraineni Srbi Rusi - lipoveni Turci Ttari Slovaci Evrei Bulgari Cehi Croai Greci Polonezi Italieni Chinezi Armeni Ceangi 490 934 233 64 2 353 4 24 18 1 0 0 15 4 3 0 15 6 0 0 1 0 549 079 380 95 11 315 18 204 33 33 2 4 6 809 6 3 21 7 0 0 1 0 523 980 248 82 16 534 25 33 28 4 2 7 25 658 3 0 47 14 23 3 4 1

Alt etnie
Etnie nedeclarat

18
57

25
4

44
3

1977

Romni Rromi Maghiari Alte etnii

Structura poulatiei dupa etnie evidentiaza faptul ca, din acest punct de vedere, municipiul Targoviste este un oras cu o populatie foarte omogen alcatuita. Astfel, populatia este formata in proportie de 96,5 % din romani, alaturi de care mai pot fi amintite cateva etnii foarte slab reprezentate. Acestea provin din migratiile care au avut loc de-a lungul timpului, incepand cu secolul al XVI-lea, cand s-au stabilit aici sasii catolici din cartierul Suseni in zona numita Baratiei sau in secolul al XVIII-lea cand au venit bulgarii in cartierul Matei Voievod; nu se cunoaste cu exactitate momentul in care s-au stabilit rromii in oras, dar numarul acestora a crescut, astfel incat numarul acestora a crescut de la 1 481 persoane la recensamantul din 1992 la 2 555 persoane la cel din 2002. In prezent comunitatea locala deruleaza mai multe programe pentru integrarea rromilor in viata socioeconomica si culturala a orasului. Alte etnii au reprezentare intre 0,8 si 0,5 % din totalul populatiei: maghiarii cu 88 persoane, germanii cu 49 persoane, grecii cu 33 persoane, italienii cu 16 persoane, iar altele sunt reprezentate doar simbolic.

1992

Romni Rromi Bulgari Alte etnii

2002

Romni Rromi Bulgari Alte etnii

b) Structura confesionala a populatiei 1992 2002

Ortodoci Romano - Catolici Reformai Greco - Catolici Penticostali Baptiti Adventiti Unitarieni

550 843 1 122 107 147 1 799 158 2 971 14

525 792 915 134 115 4 314 264 4 093 10

Musulmani
Cretini dup Evanghelie Evanghelici de confesiune augustan Cretini de rit vechi Ortodoci de stil vechi Evanghelici sinodo - presbiterieni Evanghelici Iudei Alte religii Atei Fr religie Religie nedeclarat

36
4 018 99 46 51 41 7 70 148 309 55

62
2 880 25 23 19 2 573 8 225 79 133 99

1992

Romano-Catolici Evanghelie Adventisti Alte religii

2002

Romano-Catolici Penticostali Adventisti Evanghelie Alte religii

Comentarii:
Din graficele anterioare se observa ca la nivel de judet, religia ortodoxa pedomina, cu un procent de 97% (in anul 2002). Avand in vedere evolutia celorlalte religii, in privinta celei catolice se observa o stagnare (are pondere foarte scazuta), numarul de adepti ai regiliei penticostale crescand semnificativ de la aproximativ 1800 de persoane in 1992 la 4300 in 2002.

De asemenea se remarca faptul ca italienii, germanii si maghiarii sunt preponderenti romano-catolici, iar rromii si sarbii de religie adventista.
Toate confesiunile au lacase de cult bine reprezentate, insa cele mai multe ii vizeaza pe crestinii ortodocsi si cei catolici. Cele mai multe dintr acestea se gasesc pe teritoriul resedintei dambovitene, la Targoviste, aici datand si unele din cele mai vechi biserici ortodoxe.

c) Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

1992
80 84 ani 70 74 ani 60 64 ani 50 54 ani
Vrst

40 44 ani 30 34 ani 20 24 ani 10 14 ani 0 4 ani 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000

2002
Femei 80 84 ani 70 74 ani 60 64 ani 50 54 ani
Vrst

40 44 ani 30 34 ani 20 24 ani 10 14 ani 0 4 ani 30000 20000 10000 0 10000 20000 30000

2011
Femei 80 84 ani 70 74 ani 60 64 ani 50 54 ani
Vrst

40 44 ani 30 34 ani 20 24 ani 10 14 ani 0 4 ani 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000

Comentarii:

Structura pe grupe de varsta a populatiei permite atat evaluarea potentialului de forta de munca cat si aflarea valorii in raport cu sporul natural.

Conform piramidei varstelor, se observa ca fenomenul de imbatranire demografica se accentueaza, astfel ca orasul Targoviste devine un oras cu populatie preponderent varstnica. Numarul persoanelor tinere, pana in 18 ani incepe sa scada si datorita faptului ca acestia pleaca la studii, ori in afara granitelor pentru a munci.
Asa cum reiese din piramida structurala, imbatranirea demografica de manifesta indeosebi in cazul persoanelor feminine, numarul femeilor in varsta fiind mai mare decat numarul barbatilor in varsta. Astfel ca exista o consecinta negativa in evolutia orasului, in special pentru generatiile viitoare. Structura pe sexe a orasului Targoviste evidentiiaza o structura echilibrata, un dezechilibru aparand totusi in cazul grupelor de varsta. In cadrul populatiei tinere exista insa un val de populatie masculina tanara ce lucreaza in domeniul industrial, iar in cazul populatiei feminine exista un numar mai mare explicat prin migratia externa a persoanelor de sex masculin.

Indicele de feminitate

Indicele de feminitate (%)


0 19 ani 20 39 ani 40 59 ani 60 79 ani 80 ani i peste

1990

1994

1998

2002

2006

2011

95 93 104 130 145

95 94 104 133 181

95 93 103 135 193

95 93 102 139 202

95 94 101 140 195

95 94 99 137 193

Indicele de feminitate
250 200 150
%

100 50 0 0 19 ani

1990 1994 1998 2002 2006 2011

20 39 ani

40 59 ani
Vrst

60 79 ani

Indicele de feminitate a evoluat de-a lungul timpului in Municipiul Targoviste, pastrandu-se in raport subunitar la categoriile 0-19 ani si 20-39, un raport supraunitar evidentiindu-se in cazul celorlalte grupe de varsta. Acest lucru coincide cu perioada noinascutiilor de sex masculin, iar mai apoi, migrarea acestora in afara granitelor pentru a munci.

Potentialul demografic
Anul Potentialul demografic (%) 1990 45 1994 47 1998 49 2002 48 2006 49 2011 52

54 52 50 48
%

46 44 42 40 1990 1994 1998


Anul

2002

2006

2011

Gradul de mbatranire a populatiei


Anul Gradul de mbtranire a populatiei 1990 0,64 1994 0,8 1998 0,91 2002 1,04 2006 1,19 2011 1,35

1,6 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 1990

1994

1998

2002

2006

2011

Imbatranirea populatie devine din anii 90, un fenomen comun tuturor judetelor din Romania, astfel ca si judetul Dambovita se include. Din 1990, gradul de imbatranire a populatiei este in continua crestere, un fapt ingrijorator.

Indicele de reinnoire a fortei de munca


Anul Indicele de reinnoire a fortei de munca 1990 1,12 1994 1,26 1998 1,24 2002 1,14 2006 1,07 2011 0,84

1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 1990 1994 1998 2002 2006 2011

Indicele de reinnoire a fortei de munca in judetul Dambovita a avut o valoare supraunitara pana in anul 2011, cand a devenit subunitar, ceea ce se datoreaza scaderii ponderii populatiei tinere, cu varsta cuprinsa intre 19 si 29 ani.

Numarul mediu al salariatilor

200000 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 1990 1994 1998 2002 2006 2011

Aceasta evolutie a populatiei salariate pe ramuri economice situeaza municipiul Targoviste in categoria oraselor cu functii predominante in sectorul secundar; pentru urmatorii ani se estimeaza ca va creste ponderea populatiei ocupate in domeniul tertiar, iar orasul va deveni unul cu functii mixte.

Numarul somerilor inregistrati

2010
20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 ianuarie iunie decembrie TOTAL MASCULIN FEMININ

2011
20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 ianuarie iunie decembrie TOTAL MASCULIN FEMININ

Somajul este un fenomen


demografic cu impact asupra evolutiei vietii social economice. Exista programe in derulare, la nivel local, pentru reducerea somajului, cu unele rezultate, asa cum este Programul de Redistribuire a Fortei de Munca, finantat de Banca Mondiala si sustinut de Departamentul Muncii din Statele Unite ale Americii.

2012
16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 ianuarie iunie septembrie TOTAL MASCULIN FEMININ