Potentialul turistic al reliefului structural din

Romania

1.Definitie
Relieful structural este relieful a cărui formare, prin acțiunea agenților externi, este
influentață de structură. Deși structura are importanță, de multe ori ea nu poate
influența formarea reliefului decât dacă este dublată de diversitatea petrografică.
De cele mai multe ori eroziunea diferențială este cea care pune în valoarea
structura, pentru formarea reliefului structural. Toate tipurile principale de
structură duc la formarea de relief structural.
Relieful structural poate fi tratat pe trei categorii: relief major tectono-structural,
tipuri de forme structurale şi peisaje structurale. Relieful tectono-structural se
referă la treptele majore de relief (munţi, dealuri, podişuri ,câmpii) care au fiecare
o altă structură şi alt stil morfo-tectono-structural de bază şi care au apărut în
perioade geologice tot mai noi.
- Carpaţii au o structură de orogen, diversificată pe ramuri sau fâşii longitudinale
care se impun şi în relief; principalele forme care rezultă sunt: masive bloc, uneori
de tip horst rotund (Poiana Ruscăi) sau alungit (vestul şi nordul Apusenilor, în
oarecare măsură şi Bihorul, Muntele Mare, apoi Semenic, Almăj, Rodna),
abrupturi mari care la origine sunt pe falii, (dar evaluate ulterior prin eroziune),
depresiuni şi culoare cu caracter de grabene sau semigrabene (Bozovici, Timiş-
Cerna, Culoarul Mureşului, Depresiunea Haţeg, Petroşani etc.). Munţii vulcanici
formează o categorie aparte;
-Subcarpaţii au structură de avanfosă reprezentată în principal prin sinclinale largi
şi anticlinale mai înguste, care determină şiruri de dealuri de anticlinal şi
aliniamente depresionare de sinclinal; în cadrul lor se întâlnesc însă şi structuri
monocline (Muscelele Argeşului, la care se adaugă Muscelele Năsăudului, precum
şi şirul dealurilor de pe formaţiunile de Cândeşti de la exteriorul Subcarpaţilor
dintre Trotuş şi Slănicul de Buzău). Celelalte forme „structurale” sunt provocate de
eroziunea diferenţială şi nu de tectonică (exemplu butonierele, sinclinalele
suspendate, cuestele etc.);
-Podişurile se caracterizează fie prin netezimea peneplenelor de soclu (Dobrogea
Centrală şi în parte cea de Nord), fie prin structura cvasiorizontală a stratelor
sedimentare care aflorează la suprafaţă, la care se adaugă şi influenţe tectonice de
adânc (Podişul Moldovei, Dobrogea de Sud, Podişul Transilvaniei, Podişul Getic)
şi, un caz special, Podişul Mehedinţi care are la zi structură carpatico-alpină
nivelată. Câmpiile reprezintă suprafaţa unor bazine de sedimentare lacustro-
fluviatile ieşite recent de sub ape şi nedepăşind altitudinea de 200 m. Nivelul lor se
impune ca suprafaţă de acumulare, dar sculptată ulterior în terase, lunci şi glacisuri.
Ca influenţe tectonice, pe prim plan stă subsidenţa din fâşia Titu-Sărata-Siretul
Inferior şi unele uşoare înălţări la limita cu Subcarpaţii, dar şi în Burnas (reflex al
înălţării nord-bulgare).
Tipurile de forme structurale: În spaţiul românesc se întâlnesc toate tipurile de
forme structurale, deoarece există o mare varietate de structuri care aflorează.
Acestea apar pe areale mici, sau se repetă pe spaţii foarte mari, de rang regional,
impunând „peisaje structurale”. De asemenea, fiecare tip poate apărea diversificat
ca stadiu de evoluţie: forme incipiente sau foarte bine dezvoltate, alteori estompate
(de către eroziunea nivelatoare şi de strate mai moi), sau cu o impunere
petrografică (tipul apalaşian). Peisajele structurale sunt dominate de anumite tipuri
de forme. Ele apar ca specific pentru majoritatea podişurilor, sau pentru subregiuni
ale lor, şi în Subcarpaţi, apoi în Carpaţii flişului (estompate adesea de suprafeţele
de nivelare, uneori şi de formele petrografice) şi oarecum în Carpaţii formaţi din
mai multe blocuri cristaline alăturate.
Fig.1: Unitatile majore de relief ale Romaniei (Sursa: http://ro-geo.ro/wp-
content/uploads/images/stories/harta_relief_base.jpg)

2.Relieful structural din podisuri si potentialul turistic

In Romania, relieful structural din podişuri este cel mai extind relief structural,
formând adevărate peisaje structurale, cu precădere pe structurile monocline.
2.1 Podisul Moldovei
Dintre podisuri cu potential si obiective turistice amintim de Podisul Moldovei, cel
mai mare podis din tara. Podişul Moldovei este situat în parţile de est şi nord-est
ale României şi continuându-se dincolo de Prut, în Republica Moldova şi Ucraina.
Este podişul cu cel mai reprezentativ şi mai extins relief de cuestă. În afară de
cueste, reprezentate prin frunţi şi suprafeţe structurale, se găsesc şi văi structurale,
depresiuni subsecvente şi înşeuări structurale.
Acest podis nu este cunoscut pentru obiectivele sale turistice naturale ci pentru cele
de natura antropica, in aceasta forma de relief aflandu-se numeroase obiective de
natura istorica, culturala, artistice etc. Amintim de siturile arheologice de la
Draguseni,Ripiceni, Ionesti ce contin artefacte ale culturii Cucuteni, de
numeroasele biserici si manastiri ctitorite de domnitori cu o valoare artistica si
religioasa importanta cum ar fi:
-Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, ctitorita de Stefan cel Mare in 1491-1492 in
stil Moldovenesc cu o singura turla, biserica fiind locul unde s-au uns toti domnii
Moldovei din secolul XIV pana in 1859.
-Mănăstirea Trei Ierarhi ridicată de Vasile Lupu în 1639,este un monument de
arhitectură de valoare din România,combinând structuri și forme tradiționale cu
materiale prețioase și o decorație fastuoasă,fiind situată în centrul tradițional al
oraşului Iaşi, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
-Un alt obiectiv cu o importanta turistica este Palatul Culturii, din Iași, o clădire
emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în perimetrul fostei curți
domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc.
2.2 Podisul Dobrogei
Dobrogea este o largă peneplenă care îşi etalează structurile la suprafaţă şi în care
eroziunea diferenţială a realizat forme structuralo-petrografice, după înălţarea de la
sfârşitul pliocenului şi din cuaternar. În acestea, cu precădere în nord, s-au sculptat
pedimente şi inselberguri.
Desi manastirile din zona sunt cunoscute si vizitate (ex: Manastirea Dervent si
Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei), Dobrogea are multe alte obiective
intersante naturale ce merita vizitate.
-Cheile Dobrogei: Canionul format din calcare de pe vremea jurasicului este
impresionant, desi nu are o lungime foarte mare. Rezervatia intinsa pe mai mult de
200 de hectare cuprinde vechi recifuri de corali ale Marii Thetis si specii de fosile
perfect conservate in calcarele stancilor, unice in tara. Pe langa peisajele frumoase,
exista foarte multe pesteri sapate in stancile calcaroase, care adapostesc diferite
specii de plante si adevarate comori arheologice. Pestera Liliecilor si pestera La
Adam sunt doua dintre cele mai vizitate obiective de acest gen. Cheile Dobrogei nu
sunt inalte (au maxim 40 de metri inaltime) si nici la fel de ascutite (fiind formate
din vechi atoli, stancile au forme semirotunde). Dar au forme ciudate, care-ti
antreneaza imaginatia
Fig 3. Cheile Dobrogei(Sursa: http://zigzagprinromania.com/blog/wp-
content/uploads/2018/07/Cheile.Dobrogei.LOGO-10-of-13.jpg)

-Pestera Casian

Este o pestera aflata in Cheile Dobrogei, Pestera este de mica adancime, seamana
mai mult cu o grota, dar este foarte veche si deosebita, la fel ca peisajul din
imprejur. Si aici vei intalni munti de corali care amintesc ca odata, demult, in locul
in care te afli nu exista decat mare. Pestera a fost locuita in secolul IV de Parintele
Ioan Casian, unul dintre intemeietorii monahismului, care si-a dorit sa duca o viata
de ascet.
-Sfinxul Dobrogei
Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o
stanca slefuita de ape si vant, care a luat forma unui barbat ce priveste spre pamant.
Roca este amplasata in zona de nord a Culmii Pricopanului si face parte din
Rezervatia Naturala Muntii Macin.
Fig 4. Sfinxul Dobrogei(Sursa:
http://3.bp.blogspot.com/_RutRl3ACgj0/TNS3FS6d3_I/AAAAAAAAFYs/CRANHbLuUUw/s1
600/SFINX_macin_dobrogea.jpg)

2.3 Podisul Getic

Are ca specific o pătură de formaţiuni piemontane, aşa-zisele strate de Cândeşti,
care înclină în principal de la nord la sud, respectiv de la 400-700 m lângă
Subcarpaţii Getici şi până la 200-300 m deasupra Câmpiei Române. Faţă de
această înclinare monoclină podişul este predispus la apariţia de văi structurale şi
cueste.
In aceasta unitate de relief se gasesc diferite rezervatii cu obiective turistice
naturale cum ar fi: Parcul National Porțile de Fier, Parcul Național Domoglan-
Valea Cernei, Rezervația naturală Cazanele Mari și Mici, dar si unele obiective
unice la nivel national: Podul lui Dumnezeu, Pestera Ponoarele.
Podul lui Dumnezeu este unicul pasaj rutier natural funcțional la nivel național,
traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, fiind un vestigiu al
Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare
pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime,
22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier
(inclusiv de mare tonaj). Ca alcătuire petrografică prezintă o structură masivă de
calcare stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare
de conservare mult mai bună decât cea din amonte.

Fig.5 Podul lui Dumnezeu(Sursa:

https://thumbor.unica.ro/unsafe/603x0/smart/filters:contrast(1):quality(80)/https://www.libertatea
pentrufemei.ro/wp-content/uploads/2016/10/podul-lui-dumnezeu.jpg)

Pestera Ponoarele este situată la o altitudine de 337 m. Lungimea sa este de 734

m. Peștera este o străpungere hidrogeologică realizată de apele ce se strâng în
Lacul Zăton. Prezintă două intrări de dimensiuni mari. Galeria principală este
subfosilă; la un nivel superior se găsește o galerie fosilă. În peșteră se adăpostesc
numeroși lilieci din speciile Myotis, Miniopterus și Rinolophus. În perioada
aprilie-august, în peșteră se poate întâlni o colonie de naștere formată din cca 3000
indivizi, iar în perioada octombrie-aprilie, o colonie de hibernare de cca 1000
lilieci.

3. Relieful structural din Subcarpati si potentialul

turistic
Dintre cele mai importante obiective turistice din Subcarpatii Romaniei amintim
urmatoarele:
3.1 “Focurile vii" de la Lopatari
 Focul viu este un fenomen natural datorat emanatiei de gaze naturale care iese
la suprafata prin fisurile scoartei terestre formand flacari ce ard, aprinse fiind de
razele solare(sau de catre oameni daca flacara se stinge).
Fenomenul este localizat in Subcarpatii Buzaului pe versantul vestic al culmii
Breazau.Fundamentul aparitiei fenomenului este reprezentat de existenta
depozitelor subterane de hidrocarburi.
Se pot vedea flacari care izbucnesc din pamant inaltandu-se in bataia vantului,
uneori cu o inaltime mai mare, alteori abia palpainde-depinde foarte mult de
presiunea gazelor din interior si de starea vremii: la fel de bine pot fi stinse
temporar.

Fig.6 Focurile vii de la Lopatari(Sursa: http://travel.ro/wp-

content/uploads/2018/03/16388115_358710334510560_4926059640152056338_n.jpg)

3.2 Platoul Meledic

Platoul Meledic este o rezervatie naturala mixta, situata din punct de vedere
geografic in zona Subcarpatilor de Curbura, pe teritoriul administrativ al
localitatilor Lopari si Manzalesti. Acest platou reprezinta una dintre atractiile
turistice ale judetului Buzau, fiind situat in zona bazinului superior al Raului
Slanic, intr-un cadru linistit, cu peisaje pitoresti. Sunt gazduite aici numeroase
atractii precum: dealuri de sare, canioane, pesteri, lacuri, statui de lemn si o fauna
specifica, alcatuita din specii printre care se numara si scorpionii sau broastele
testoase.
 Fig.7 Platoul Meledic(Sursa: https://editiadedimineata.ro/wp-
content/uploads/2019/02/reprez-5.jpg)

3.3 Baile Govora

Situata in judetul Valcea, in regiunea depresiunii sub-carpatice, statiunea Baile
Govora prezinta numeroase avantaje, de la proprietatile terapeutice ale factorilor
naturali (aerul si apa), care au transformat statiunea intr-o destinatie de top pentru
balneoterapie, continuand cu atractiile turistice (arhitectura,manastiri), si nu in
ultimul rand cu zonele renumite pentru iubitorii de vin (Dragasani).
In statiunea Baile Govora, turistii pot beneficia de cura de tratament balnear,
pentru afectiuni respiratorii, reumatice sau digestive, dar si de relaxare, aceasta
statiune fiind o alegere excelenta pentru toate varstele.
Fig 8. Baile Govora(Sursa:
https://www.dodotravel.ro/b2b/images/uploaded/products/vedere_aer.jpg)

3.4 Cetatea Neamtului

Cetatea Neamtului reprezinta un important obiectiv turistic a Subcarpatilor
Moldovei, aflata la marginea de nord-vest a orasului Targu-Neamt. Ea este
localizata pe stanca Timus de pe Culmea Plesului (numita si Dealul Cetatii), la o
altitudine de 480 m si la o inaltime de 80 m fata de nivelul apei Neamtului.A fost
una dintre cele mai bine intarite cetati de care a dispus statul medieval
moldovenesc
3.5 Poarta Sarutului
Poarta Sarutului este o sculptura in piatra, realizata de Constantin Brancusi,
amplasata pe aleea de la intrarea in parcul orasului Targu-Jiu. Este daltuita din
piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din
coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari
decat ale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m, iar grosimea de
1,69m. Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, iar arhitrava are
de asemenea sculptat acest simbol, ca un fel de filigran. Bolta portii are un
ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii
orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul
fetei si al umerilor. Poarta Sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful
vietii asupra mortii.
Fig.10 Poarta Sarutului(Sursa:
https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/02/23/56ccba2a5ab6550cb8221cd8/646x404.jp
g)

4.Relieful structural din Carpati si potentialul turistic

Relieful tectono-structural din Carpaţi este bine reprezentat. La modul general
există şi aici cele două mari categorii de reliefuri întâlnite în Subcarpaţi, tectono-
structurale şi derivate, dar în principiu cu alte tipuri de forme şi cu altă ordonare.
Astfel, în cadrul formelor tectono-structurale se includ: forma de cerc a lanţului
Carpatic, direcţionarea ramurilor muntoase, a culmilor şi masivelor, relieful de
horsturi şi grabene, abrupturile marginale de falie, cuestele şi hogbacksurile
tectonice, segmentele de văi longitudinale (între pânze, pe sinclinale, pe falii),
aliniamentele depresionare şi culoare (Timiş-Cerna, Mureş, Bran-Rucăr etc.). În
categoria formelor structural derivate (prin eroziune) există: cueste şi hognacks-uri
de eroziune, sinclinale suspendate, petice de suprafeţe structurale, văi structurale,
depresiuni de contact etc.
Avand numeroase obiective naturale spectaculoase, Carpatii sunt un punct major in
turismul romanesc, fiind forma de relief cea mai vizitata din tara.
4.1 Piatra Secuiului de la Rimetea
Piatra Secuiului face parte din Munţii Trascăului si se înalţă semeaţă deasupra
satului Rimetea (judeţul Alba), un sat locuit în mare parte de populaţie maghiară.
Aici au fost colonizaţi mineri germani în secolul al XIII-lea, care s-au contopit cu
populaţia maghiară. Altitudinea maxima este de 1128 metri.

Fig.11 Piatra Secuiului (sursa: https://travelwithasmile.net/wp-

content/uploads/2016/08/DSC_9101-1.jpg)
4.2 Piatra Craiului
Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele
muntoase înconjurătoare. Este ca o „lama” tăioasă şi abruptă din roci de vârstă
jurasică, lungă de aproximativ 26 kilometri şi lată de 6-8 kilometri. Altitudinea
maximă este atinsă în Vîrful La Om de 2244 metri. Masivul are numeroase piscuri
la peste 2000 metri (Vârful Padina Popii – 2025 metri, Vârful Ascuţit – 2150 metri,
Vârful Ţimbalul Mare – 2177 metri, Vârful Ţimbale – 2170 metri, Vârful Sbirii –
2220 metri, Vârful Căldării Ocolite – 2202 metri.
Parcul Naţional Piatra Craiului este una dintre cele mai bogate rezervaţii naturale
din România, cu o suprafaţă de peste 1200 hectare, care încă din 1938 se află sub
ocrotirea legii. Reprezentativă pentru întreaga zonă, devenită şi simbol, este
Garofiţa Pietrei Craiului prezentă pe ambii versanţi ai Pietrei Craiului.
Fig.12 Muntii Piatra Craiului(Sursa: http://www.descoperimromania.ro/wp-
content/uploads/2015/03/Muntii-Piatra-Craiului_Creasta.jpg)
4.3 Pietrele Doamnei din Rarău
Pietrele Doamnei sunt o formaţiune geologică spectaculoasă şi importantă din
punct de vedere peisagistic, fiind căutată de fotografi pentru spectacolul pe care
natura îl oferă în tot timpul zilei. Pietrele Doamnei sunt înalte de 70 de metri şi
sunt situate la altitudinea de 1634 de metri, în Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt
atinge altitudinea de 1.651 de metri.
Fig.13 Pietrele Doamnei(Sursa:
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9f/RO_SV_Pietrele_Doamnei_%282%29.JPG)

4.4 Taul Tapului

Un alt loc răpitor din Carpaţi este Tăul Ţapului. Lacul, format pe fundul căldării
format de munţii din jur, are o inimă verde: o insuliţă, ceea ce face ca Tăul Ţapului
să fie unic pentru lacurile din munţi. Tăul Ţapului este considerat drept cel mai
pitoresc şi fotogenic lac din Retezat. Toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi
necesită experienţă montană. Este situat sub Porţile Închise, la altitudinea de 2.130
de metri. Este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Lacul a ajuns
la o suprafaţă de 2,3 hectare, are o lungime de 200 şi o lăţime de 130 m. Insuliţa
înierbată a apărut în urma unei avalanşe pornite de pe înălţimile Vârfului Ţapului şi
oprită în lac, depunând grohotiş ce a depăşit nivelul apei cu aproape un metru.
4.5 Canionul “Sapte Scari”
Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situate în masivul Piatra Mare.
Lungimea canionului este de 160 metri cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, la o
altitudine de 948 metri. Defileul este format din şapte trepte cu înalţimi între 2,5 şi
15 metri, care dau îi dau numele şi care se transformă în cascade când creşte
volumul de apă al pârâului Şapte Scări. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor
scări, nefiind nevoie de echipament specializat.
Fig.14 Canionul “Sapte scari”(Sursa: http://blog.hotelguru.ro/wp-
content/uploads/2015/06/Canionul-7-Scari.png)
4.6 Cheile Turzii
Cheile Turzii se afla în judeţul Cluj, la aproximativ șase kilometri de municipiul
Turda şi se întind de-a lungul pârâului Haşdate. Au o înălţime de peste 200 metri
şi o lungime de aproximativ 1.300 metri.
Cheile Turzii se întind pe o suprafata de 324 hectare şi sunt formate din creste
înalte şi ascuţite, abrupte. Cheile Turzii au dobândit, în anul 1938, statutul de
rezervaţie naturală, inclusă în listele UNESCO printre cele mai importante
monumente ale naturii din lume. În Cheile Turzii sunt 50-60 de peşteri, arcade
(peşteri prăbuşite) sau firide, cele mai cunoscute fiind Peştera Feciorilor,
Hornarilor, a Morarilor, Peştera Calastur şi Peştera lui Anton.
Fig.15 Cheile Turzii(Sursa: http://blog.hotelguru.ro/wp-
content/uploads/2014/08/Cheile-Turzii.jpg)

Bibliografie:
https://sites.google.com/site/floaredecoltalbastraa/obiective-turistice-2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ponoarele

https://spiruharet.ro/facultati/geografie/biblioteca/1274ea8b405c63f802d7c7fb959891b8.pdf

https://sites.google.com/site/podisulmoldovei/relieful/obiective-turistice

http://www.montaniarzi.ro/carpatii-cele-mai-frumoase-locuri-din-romania/