Relieful Romaniei

Romania, mai ales in unitatile de orogen, are o mare varietate petrografica. In mod
normal, aceasta varietate se rasfrange si in relief, eroziunea realizand adevarate
peissaje morfopetrografice. Este destul sa amintim relieful carstic din Apuseni, Muntii
Banatului sau din Podisul Mehedinti, multitudinea alunecarilor de teren de pe flisul
carpatic, din Sucarpati sau podisurile Moldovei si !ransilvaniei, densitatea mare de
crovuri de pe unele portiuni ale "ampiei Romane.
"onditiile de formare si evolutie ale reliefurilor petrografice depend de roca, de agent,
dar si de climat, de etajele morfoclimatice, de anotimp, adica de tot ceea ce poate
schima, pe timp scurt sau indelungat, procesul geomorfologic care modeleaza roca.
#in aceasta cauza formele realizate intr$o aceeasi roca pot suferi modificari periodice
in functie de procesul dominant sau intensitatea acestuia intr$un anumit timp, dar si in
functie de stadiul de evolutie. E%ista insa si forme tipice fiecarui peisaj
morfopetrografic care se perpetueaza timp indelungat chiar atunci cand evolutia
formei in sine este rapida, dai in locul celei disparute apare una noua, identica.
&arietatea cea mai mare a reliefurilor petrografice o dau rocile sedimentare, care in
plus ocupa si circa '() din teritoriul tarii. "elelalte tipuri de roci se e%tind pe
suprafete mai reduse * +,) cele metamorfice si () rocile eruptive -.eografia
Romaniei, vol+, +/'01
Studile asupra reliefurilor petrografice sunt foarte multe, fie su forma de articole
speciale, mai ales locale si regionale, fie in cazul majoritatii tezelor de doctorat in
geomorfologie, sau in lucrari de alt tip. Sinteze generale se gasesc in Relieful
Romaniei volI -+/'01.
In mod oisnuit sunt retinute urmatoarele tipuri de reliefuri petrografice * pe roci
cristaline, carstic, pe conglomerate si gresii, in argile si in marne, pe nisipuri si in
loess.
Relieful dezvoltat pe roci cristaline
Aceste roci includ di pe ce metamorfice si vulcanice vechi. Relieful corespunzator
este specific masivelor cristaline din "arpati, in primul rand in Meriodionali, apoi in
magurile din nordul #ealurilor de &est, in Muntii Macinului si #orogea "entrala,
sau in Podisul Mehedinti.
2iind vora de roci dure, cristalizate, forma de relief principala rezultata este aceea de
masiv si3sau culmi netede . Masivele au aspect de cupola - e%emplu Poiana Ruscai,
.ilau$ Muntele Mare, Bihor1 uneori modelate in trepte. "ulmile montane se desprind
adesea dintr$un nod central al masivului - ca cele din Meridionali, Rodna, Semenic
s.a.1 dar pot avea forma si de ocina -4cina Mestecanis, Muntii Persani1. &aile au un
profil transversal in & ascutit, cu versanti foarte inclinati dar uniformi ca panta. Ele
formeaza oisnuit defilee -5apus, 6iu, 4lt, Portile de 2ier1 sau chei -Morlaca$
7uiedin1. 8n specific aparte il dau si arupturile marginale, initial de falie, in special
cele de la contactul cu reliefurile mai joase -depresiuni, dealuri, podisuri1.
4 alta caracteristica a masivelor si culmilor cristaline este aceea ca pastreaza reliefuri
vechi provenite de la perioade sau etape succesive ale evolutiei, cum sunt
peneplenele, umerii de eroziune, pedimentele si inselegurile. Astfel, toate masivele
cristaline din "arpati, dar mai ales cele inalte din Meridionali, Rodna sau Bihor, se
remarca prin treptele lasate de mai multe suprafete de nivelare. In mod deoseit toate
masivele sunt retezate pe pediplena carpatica, iar in #orogea "entrala si in muntii
Macinului de altele si mai vechi.
Masivele si culmilede peste +',,m conserva de asemenea relieful glaciar din 9urm si
relieful periglaciar, care insa cooara mult mai jos, la circa ',,m -grohotisuri fosile si
arupturi, grohotisuri active in etajul alpin1.
"at priveste formele minore, ele sunt legate de un proces de alterare si3sau de
dezagregare dirijat pe pliurile sisturilor cristaline sau de fisurile rocilor vulcanice
vechi. Rezultatul este o scoarta de alterare pe locurile mai netede, grohotisuri la poala
versantilor, nise nivale si chiar arena granitica si locuri sferoidale -la poala
Macinului1
Peisaje aparte impun rocile cristalino$granitice din Macin si magurile cristaline din
nordul #ealuril :or de &est -magurele Simleului, !icaului sau Prisaca, 2aget1. Pe
sisturile verzi din #orogea "entrala se remarca o suprafata ondulata de eroziune si
cupole de inseleguri.
Relieful carstic
Se dezvolta in roci soluile, in primul rand pe calcare, apoi pe sare si ghips si alte roci
cu continut calcaros cum sunt gresiile calcaroase si conglomerate cu ciment calcaros.
#atorita spectaculozitatii formelor este foarte cautat de turisti, dar i s$a acordat si o
mare atentie stiintifica. E%ista chiar un Institut de Speologie, care poarta numele lui E.
Racovita. Intre geografii care s$au ocupat mai mult cu relieful carstic citam pe
M.Bleahu, &.Sencu, I.Ilie, "r. .oran, I. Povara
5a noi in tara calcarele, care reprezinta roca tipic carsificaila, ocupa cam ;) din
teritoriu. <u apar insa su forma unor unitati teritoriale mari, ci fragmentat. #atorita
acestui fapt, si conditiile locale de carstificare, in special modul de circulatie al apei,
sunt foarte diferite de la un loc la altul : ca urmare, s$a diversificat mult si relieful
carstic din Romania. Acesta este localizat cu precadere in "arpati si in unele podisuri.
"ea mai mare suprefata este intalnita in Banat, peste =', >m patrati. Pentru a
e%emplifica varietatea acestui relief amintim ca e%ista peste +,.,,, de pesteri care
depasesc lungimea de +,m, cu peste ',, >m de galerii.
Sunt mai multe categorii de calcare. "ele mai raspandite si cu grosimi foarte mari sunt
cele mezozoice. 5a acestea se adauga si calcarele cristaline, dolomitele, calcarele
eocene si cele sarmatiene. 8ltimele doua categorii sunt sutiri. "alcarele mezozoie, in
afara de "arpati, se gasesc si in Podisul Mehedinti si #orogea, inclusiv la adancime
in #orogea Sudica unde au si multe goluri "a structura, toate sunt monocline, uneori
aproape de orizontala sau verticale si mai apar usor ondulate.
"a forme mai mari de relief, calcarele constituie culmi, masive, creste si podisuri
-oisnuit restranse1 sau formeaza martori izolati de tipul clipelor.
2ormele de relief rezultate prin carstificare sunt cele e%ogene si endogene. E%ogenele
se remarca prin campuri de lapiezuri si3sau doline, uvalii, polii, chei,etc. .olurile
endogene se refera la pesteri si avene, cu sau fara concretiuni. Pesterile sunt oisnuit
etajate pe ;$0 nivele care corespund unor terase din e%terior. Alteori, atat pesterile cat
si celelte forme se etajeaza pe nivele de carstoplene echivalente unor pesteri sau
suprafete de eroziune.
"ea mai mare varietate a carstului se afla in Muntii Apuseni, unde se intalneste si
numarul ceal mai mare de pesteri si cea mai lunga pestera de la noi$ Pestera &antului,
0; >m. Se citeaza, in paralel, si pestera Izvorul !ausoarelor , din sudul Rodnei, cu cea
mai mare diferenta de nivel, 0(,m. !ot in Apuseni e%ista si cinci ghetari de pestera
- in Retezat se mai afla avenul cu gheata din Alele1. Pesterile sunt inactive,
semiactive sau active cand pe patul lor curge apa sau stagneaza.
In lucrarea ? Relieful Romaniei @ au fost deoseite patru tipuri de peisaje carstice
*culmi calcaroase alpine, situate la peste +=,, si dominate de relief glaciar si
periglaciar : masive si podisuri medii -A,,$+=,, m1, cu cel mai dezvoltat carst actual
si mostenit uneori din mezozoic, cu multe pesteri : platouri calcaroase joase -su
A,,m1 si peisajul dorogean -carst fosil si la zi pe roci mezozoice si carst pe calcare
sarmatiene acoperit cu loess1.
!.4rghidan -+/'B1C separa trei tipuri principale de carst *
de creasta, in general la peste +=,,m, pe calcare ramase suspendate pe alte
roci sau pe calcare cristaline, ca in 2agaras, Buila$ &anturarita - Muntii
"apatanii1, "reasta Retezat, !rascau, 7asmas : domina dezagregarea dar apar
si forme de dizolvare, inclusiv pesteri ca cele din 2agaras, la ;B,, m cele mai
inalte din Romania. In Retezat sunt si avenuri dintre cele mai verticale -Stana
!omii, de ++Bm si Alelele cu gheata1.
de platou, cu cele mai tipice forme carstice, caci mentin apa, care circula lent :
se formeaza pesteri lungi, intortochiate : prezinta mai multe etaje de
carstificare, iar acolo unde intre calcare se intercaleaza si roci impermeaile
deranajul se complica foarte mult : sunt specifice si captari carstice. 5a poala
arupturilor apar izvoare carstice, chiar izucuri. Se da ca tipic carstul din
Padurea "raiului, studiat de !h. Rusu -+/''1, sau din Banat -&. Sencu1 unde
e%ista alternante si succesiuni de roci impermeaile cu calcare, ca in zona
pesterilor "omarnic sau Ponicova : in general insa, la acest tip e%ista multe
variante, inclusiv cele dorogene si din Podisul Mehedinti.
carstul arelor calcaroase se remarca prin aliniamente de calcare ca ostacole
mari in fata unor ape curgatoare ce vin de pe alte tipuri de roci si le straat
prin defilee, chei si3sau cursuri suterane. Apar si pesteri polietajate, deschise
in versantii defileelor. Intre cele mai tipice se citeaza ara Polovragi D
"ernadia, peste care trec 4ltetul, .alenul si unii afluenti ai acestuia si unde
sunt si cunoscutele si pesteri Polovragi si Muierii, amele cu cate trei etaje,
din care activ este numai cel de jos de la Polovragi. Aici apar si cursuri
suterane, in paralel cu cele de la zi, care la ape mari se infunda cu aluviuni si
apoi revin.
Regiuni carstice
Muntii Apuseni au carstul cel mai dezvoltat si se gaseste in urmatoarele unitati * Bihor
si imprejurimi, Padurea "raiului, "odru$ Moma, !rascau$Metaliferi. Prezinta mai
multe nivele de carstificare echivalente suprafetelor medii carpatice si nivelelor mai
noi. Are cele mai multe pesteri si avene din tara, campuri mari de lapiezuri si doline,
polii, vai oare, trepte antitetice si ( ghetari suterani * Scarisoare -(,.,,, mE gheata,
in azinul .arda1, &artop -azinul .arda Seaca1, 2ocul &iu si Barsa -in azinul
"risul Pietros1 si ghetarul di avenul Bortig.
In cadrul Apusenilor se detaseaza Muntii Bihorul si Padurea "raiului, cu cel mai
diversificat si dezvoltat carst. Mozaicu tectonic si petrografic din Bihor si$a spus
cuvantul in puternica fragmentare a retelei de pesteri si de scurgeri suterane din
Padis , Poiana Ponor, "etatile Ponorului si "heile .alenii. In cele doua masive sunt
ine evidentiate trei nivele de carstificare - doua fosile1, doline foarte mari cu puturi
de legatura catre golurile suterane, ghetari de pestera. Pot fi citate campurile carstice
din Podisul Padis, Scarisoara, 5umea Pierduta, Fece 7otare, azinul Rosia, azinul
.arda s.a. importante depresiuni carstice apar la * Ponor, Poiana Mare, Padis,
Alioara, #anis, "etatile Ponorului. E%ista aici peste ;,, de pesteri, intre care Pestera
&antului -0;>m, su Padurea "raiului1, Meziad, "etatile Ponorului, Scarisoara, s.a. In
Piatra "raiului avenul Stanu 2oncii are 0;,m. Apar si chei impresionante pe vaile *
Rosia, 5azu, .alena, Somesul "ald, .arda, Sighistelu s.a.
Muntii Banatului stau pe primul loc ca suprafata ocupata de calcare, dar pe doi in ce
priveste varietatea formelor. Aici se remarca un aliniamnet foarte lat, alungit intre
Resita si Moldova <oua si un areal mai redus, Svinita$Svinecea Mare -in Almaj1.
Primul aliniament este un sinclinoriu care prezinta platouri carstice comple%e, cum
sunt * Iaalcea, "olonovat, "arunari : chei * "aras, Minis , <era : pesteri in general
mici$ "omarnic, Popovat, Buhui, .ura "hindiei : isucuri * "arasului, Bigar. 2asia
din Muntii Almajului este cea care a impus "azanele #unarii si in care se gasesc
trepte antitetice pe valea Ponicova si cele trei nivele de pestera de la Ponicova,
racordaile cu terasele (,B,0, ale #unarii -<. Schmidt si cola, +/A'1
#e asemenea regiuni carstice mai importante * "arstul din "arpatii Meridionali,
"arstul din "arpatii "ururii, "arstul din "arpatii 4rientali, "arstul din Podisul
Somesan, "arstul din Podisul Mahedinti, "arstul din #orogea.
Apele
Lacurile. Acestea ocupG doar o suprafaHG de +,+) din teritoriul HGrii, dar au o
importanHG multiplG, nu numai turisticG -alnearG1, ci Ii piscicolG. "ele mai mari lacuri
sunt la HGrmul mGrii, fie lagune ca Razim -B+( >m;1, .oloviHa, Fmeica, Sinoie, iar
mai la sud Siutghiol, cu apG dulce, fie limanuri maritime ca !echirghiol,. cu apG sGratG
Ii nGmoluri curative, ori Mangalia. Sunt Ii limanuri fluviatile de felul lacurilor
MostiItea, 4ltina I.a., la #unGre, sau Snagov Ii "GldGruIani, la nord de BucureIti,
amenajate pentru agrement Ii sporturi nautice.
#in categoria lacurilor construite de om, tradiHionale sunt iazurile -e%. lacul 7erGstrGu
din nordul BucureItiului1, mai numeroase Jn "Kmpia Moldovei -mai mare este iazul
#racIani din judeHul BotoIani1 Ii Jn "Kmpia !ransilvaniei -lacul .eaca1. S$au
construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic, dar Ii pentru alimentGri
cu apG, regularizarea deitelor etc. Mai mari sunt izvorul Muntelui pe BistriHa -00
>m;1, &idra pe 5otru, &idraru, pe ArgeI, apoi altele pe 4lt, pe SeeI, pe Siret etc. -v.
harta de la p. B01.
Pe munHii JnalHi -2GgGraI, ParKng, Retezat, Rodna1 sunt numeroase 6acuri glaciare,
formate Jn e%cavaHiile sGpate de foItii gheHari cuaternari. Ln genere, acestea au
dimensiuni mici, dar constituie elemente de atracHie turisticG. 8nele au JnsG adKncimi
pKnG la +($;, m -Podragul Mare Ii BKlea Jn 2GgGraI, .Klcescu Jn ParKng, Bucura Ii
FGnoaga Jn Retezat1. "a unicate, menHionGm 5acul Sf. Ana, situat Jntr$un crater
vulcanic lKngG BGile !uInad, sau 5acul RoIu, format prin surparea Jn +'0=, a unui
pinten de munte, care a arat &alea MBicazului, mai sus de chei. Ln BGrGgan, datoritG
verilor calde Ii secetoase, se formeazG lacuri sGrate, unele folosite alnear -5acul
Amara, 5acul SGrat1.
Apele subterane. Acestea se Jmpart Jn ape freatice, de micG adKncime, influenHate Jn
mare mGsurG de precipitaHii, Ii ape de adKncime, considerate captive, provenind prin
infiltrGri de foarte lungG duratG din apele de suprafaHG, reJmprospGtarea lor fGcKndu$se
Jn cicluri seculare sau chiar geologice.
Apele freatice sunt, la munte, lipsite de continuitate Ii uneori mineralizate, fie prin
gaze -de e%emplu, orvizurile din estul !ransilvaniei1, fie prin sGruri -folosite
terapeutic1. Ln calcare e%istG arii de discontinuitate sau dimpotrivG de . mari
acumulGri, ca Jn partea centralG a MunHilor Apuseni sau Jn Banat. 5a limita
SucarpaHilor cu munHii, sunt adesea intens sGrGturate. Su depozitele loessoide sau
aluvionare din cKmpie apele se localizeazG, de asemenea, la adKncimi relativ mari. Ln
zonele Kntuite de secete, cum este BGrGganul, datoritG evaporaHiei intense de varG, ele
antreneazG, Jn miIcarea lor ascensionalG, sGrurile din stratele sedimentare, creKnd
sGrGturi -cu acumulGri de valoare alnearG Jn unele locuri1.
Apele de adncime se JntKlnesc numai Jn zonele e%tracarpatice Ii au adesea caracter
ascensional sau artezian. Ln vestul HGrii, cele din lungul faliilor din fundamentul
marginal carpatic sunt termale, avKnd Ii unele sGruri Jn conHinut -de pildG ape
icaronatate$sulfurate la BGile 2eli%, + Mai, !inca, Moneasa1. 5a 4radea Ii
Jmprejurimile ei sunt ape termale de adKncime, ogate ca deite, folosite nu numai
pentru Gi, ci la termoficarea unor cartiere, la JncGlzirea serelor
. sau ca apG industrialG* Apele termale continuG Ii mai la sud, pe toatG ordura
"Kmpiei de &est, pKnG la Arad Ii !imiIoara, iar la nord, pKnG la Satu Mare. Se pune
prolema folosirii lor Jn scopuri, energetice.