RELIEFUL FLUVIAL

Elev: Șerban Mihnea

Clasa: a IX-a A
LTME
 1. ÎN CE CONSTĂ RELIEFUL FLUVIAL?
Râurile și fluviile au cursuri permanente ce merg de sub vârfurile
munților sau dealurilor până la mare sau ocean.
Pe aceste drumuri, ele desfășoară o eroziune permanentă prin
care creează văile,
.
uneori largi de câțiva kilometri și adânci de
până la câteva sute de metri. Pe văi sunt transportate către mare
și ocean, o dată cu apa, materiale erodate de pe suprafața
uscatului, care se depun într-o albie.
 2. CE FORMEAZĂ RÂURILE?

În drumul pe care se varsă un râu se formează: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi și câmpii
de nivel de bază.
a) Albia este suprafața ocupată permanent sau temporar de apa unui organism fluviatil, în cadrul
căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Relieful albiei este format dintr-o
alternanța de aluviuni de diferite grosimi, dispuse în bancuri sau dune de diferite forme, care se află
într-o mișcare periodică. Când răul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite
insule, ostrovuri sau crivine.
b) Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai
mult sau mai puțin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contra, de
eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul nu
meandreaza, ci duce la despletiri. Deci nu orice cot al râului constituie un meandru. Ele se întâlnesc
de obicei grupate, dar pot fi și izolate.
• c) Lunca este o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru ca o
materializare a acestuia.
Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau deloc, eroziunea
laterală devenind preponderentă. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de
meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la
formarea unei albii majore.
Albia majora este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologică și anume aceea porțiune
a văii care este afectată de apa curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau
câmpia inundabilă, iar în românește există și termenul de luncă.
Lunca Muresului ↓
• d) O serie de cauze, cum ar fi ridicările scoarței terestre, coborârea nivelului
oceanic sau schimbările climatice pot scoate râul din profilul de echilibru,
obligându-l ca pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în
interiorul luncii. Aceasta din urmă va deveni tot mai neinundabilă, rămânând cu
timpul total suspendată față de noua albie și căpătând forma de treaptă. Astfel,
fosta luncă devine o terasă
• e) Piemonturile reprezintă una din formele cele mai mari de acumulare subaeriană.
Ele sunt niște câmpuri netede, mai mult sau mai puțin înclinate, construite din
aluviuni, ce se extind pe zeci și uneori sute de km la poala muntelui înalt, făcând
racordul între acesta și zona joasă din față. Noțiunea are înțeles morfologic, cât și
genetic. Primul sens se referă la „poala” sau „piciorul” muntelui (pied-mont)
• f) Când râul intră în ocean dispare ca organism și, o dată cu el întreaga sa
activitate. Dacă relieful peste care șerpuiește râul, în înaintarea sa spre mare,
reprezintă o zonă joasă, atunci aluvionarea se produce peste tot unde profilul
longitudinal este sub echilibru. Iau naștere astfel, la marginea mării câmpii
premarine de nivel de bază. Ele au o oarecare înclinare, dar mult mai mică decât a
piemonturilor, deoarece aici ajung numai aluviuni fine, în general argilă și nisip.
 3.FLUVIUL DUNĂREA

• În România există multe râuri, dar cel mai important este fluviul Dunărea.
Acesta este al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga),
având 2860 de km lungime, dintre care 1 075 km se află în România.
Izvorăște din munții Pădure Neagră, prin râurile Breg și Brigach, și se varsă in
Marea Neagră. Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând
prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria,
România, Republica Moldova și Ucraina) și are afluenți în alte 7 țări. Trece
prin 4 capitale stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad
 4. IMPORTANȚA RELIEFULUI FLUVIAL
• Hidratarea personală sau a animalelor;
• Se practică pescuitul pentru hrană, sau pescuitul sportiv;
• Fluviile au un rol important în transportul si comerțul
internaționalș
• Alte activități in timpul verii (de exemplu: mersul cu cortul,
plimbări cu barca, ski-nautic, etc)
 5. CURIOZITĂȚI
• Cel mai lung fluviu este Nilul cu lungimea de 6670 de km, care izvorește din
munții Rwandei și se varsă in Marea Mediterană.
• In Polonia, există două râuri care se intersectează aprope în unghi drept, făra
ca apele lor să se amestece. După ce s-a intersectat cu celălalt râu, fiecare
îsi vede de cursul lui obișnuit.
• Diamantele nu au fost inițial minate. În trecut, au fost găsite de-a lungul
fundului râurilor.
• Lângă Manaus, un oras din Brazilia, Rio Negro, adică râul negru in spaniolă,
se întâlnește cu râul Rio Solimoes, dar nu se amestecă.
• Râul Amazon are un volum mai mare de apă decât volumul următoarelor 7
mari râuri combinate
• Londra are aproape 20 de râuri ascunse care curg sub străzile sale
 6. SITEOGRAFIE

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Relief_creat_de_apele_curg%C4%83toare
• https://ro.scribd.com/doc/182980227/Relief-Fluvial
• http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/sem_05_Relief
_fluvial_litoral.pdf
• https://list25.com/25-curious-river-facts-that-you-probably-did-not-know/2/