Subiectul 3

CICLONII SI ANTICICLONII
Ciclonii si anticiclonii repr formele pp ale reliefului baric si intrucat deplasarea maselor de aer
la latitudini medii si superioare se realizeaza prin intermediul acestora, ei constituie
componente esentiale ale circulatiei atmosferice generale
Obisnuit, ciclonii si anticiclonii apar in serii si familii si se deplaseaza din V catre E,
transportand mase de aer cu insusiri fizice diferite, favorizand astfel atat frontogeneza cat si
frontoliza. Cunoasterea structurii si evolutiei acestor forme de baza ale reliefului baric, dar si
a directiei si vitezei lor de deplasare constituie o premisa indispensabila in activitatea de
prognoza a timpului probabil
CICLONII (depresiunile barice)
-

Reprez forme negative ale reliefului baric, reprez pe harta sinoptica prin izobare
incluse mai dese in partile centrale si din ce in ce mai rare catre periferie

Diametrul izobarei incluse de la extremitatea unui ciclon variaza intre 200-300 km

cand acesta are o dezv redusa si peste 3000 km cand dezv lui este ampla

In mod obisnuit dimaetrul masoara aprox 1000 km

Suprafata ocupata de un ciclon variaza de la cateva sute de mii de kmp la cateva mil
kmp

Adancimea ciclonilor sau presiunea lor in punctul central oscileaza intre 1000 si 975
mb

In mod execptional, ea a coborat pana la 973 mb, intr un ciclon extratropical si pana la
875 mb intr unul intertropical

Miscarile aerului sunt ascendente in plan vertical si convergente in plan orizontal

La suprafata terestra in emisf N, miscarile orizontale formeaza un vartej (vortex)

orientat in sens invers acelor de ceas, de la periferie catre centru

Temperatura este distribuita neuniform in ciclonii tineri, ea fiind mai ridicata in

sectorul cald si mai coborata in cel rece

Norii si precipitatiile se diferentiaza in functie de distanta fata de zonele frontale

In apropierea fronturilor ele corespund tipului si intensitatiio activitatilor frontale, iar

in interiorul maselor de aer depind de gradul intensitatii acestora dar si de anotimp

De regula in partea centrala iau parte sisteme noroase compacte din care pot cadea
cantitati mari de precipitatii

Subiectul 3

Deplasarea ciclonilor se realizaeaza in general de la V la E, existand insa abateri care

fac ca acestea sa se faca de la N la S, sau chiar de la S la N

In situatii exceptionale se realizaeaza si deplasari ale ciclonilor de la E la V (ciclonii

retrograzi)

Viteza ciclonilor este in medie de 50 km/m (0 km/h-limita inferioara; 100 km/h- limita
superioara)

FORMAREA CICLONILOR
Ipoteze propuse in sec XIX pt explicarea formarii ciclonilor au fost numeroase , dar nici una
nu s-a dovedit prea apropiata de realitate
1. Ipoteza termica (convectiva) este sg din trecut care prez o arecare importanta . ea
considera destul de simplist ca ciclonii apar in regiunile puternic incalzite ale
suprafetei terestre din cauza miscarilor termocolective ascendente. Practica sinoptica a
aratat insa ca temperatura supraf active subiacente nu joaca rolul hotarator in aparitia
ciclonilor. In acest sens este suficient sa se arate ca iarna ciclonii devin mai numerosi,
iar andancimea lor creste
2. Teoria ondulatorie emisa de Solberg si Bjernmess in 1990 arata ca perturbatiile
ciclonice apar de cele mai multe ori de-a lungul fronturilor pp care separa tipurile
geografice de mase de aer. Nasterea ciclonilor se dat miscarilor ondulatorii pe care le
sufera fronturile pp sub influenta unor cauze turbulente. Ea este imposibila in cazul
undelor stabile sau reversibile, dar devine posibila in cazul undelor instabile cu
amplitudine mai mare de 1000 km
In lipsa miscarilor ondulatorii, de-o parte si de alta a frontului arctic, aerul rece arctic se
deplaseaza dinspre E, iar cel cald dinspre V. Odata cu aparitia miscarilor ondulatorii, cele
doua mase de aer nu se mai deplaseaza paralel. Aerul cald patrunde in concavitatea unde
si incepe se alunece ascendent peste masa de aer rece, fapt care determina dezv modesta a
unor formatiuni noroase caracteristice frontului cald. Daca amplitudinea undei continua sa
creasca, ea devine instabila, frontul nemaiputand reveni la traseul sau initial. In jurul
varfului undei presiunea scade substantial formandu se astfel una sub care pe harta
sinoptica este conturat de cel putin doua izobare inchise. Drept consecinta, sectorul
anterior al undei frontale capata caracter de front cald, iar sectorul posterior de front rece
sub influetna curentilor din masa de aer cald sistemele noroase ale celor doua fronturi se
dezvolta accentuat putand determina precipitatii. Apropierea fronturilor determina aparitia
2

Subiectul 3

unui front aclus, sectorul cald al ciclonului se desprinde de masa de aer cald si ramane ca
o punga in interiorul masei de aer rece. Ca urmare, ciclonul a ajuns in stadiul de
secluziune. Contopirea celor doua fronturi progreseaza, punga de aer desprinzandu se
treptat de suprafata terestra, drept urmare, in apropierea acesteia, ciclonul este alcatuit
numai din aer rece. Este stadiul de ocluzinue a ciclonului. Desprins de suprafata terestra,
aerul cald se ridica in atmosfera pana cand racirea adiabatica determina egalizarea temp
lui cu temp atmosferei inconjuratoare. Condensarile inceteaza, norii si precipitatiile se
reduc treptat pana la disparitie. Miscarea ciclonica inceteza, iar ciclonul isi pierde treptat
caracteristicile termobarice.
STRUCTURA CICLONULUI MOBIL SI VREMEA
-

Ciclonul mobil este o structura asimetrica. In stadiul dezv sale complexe, structura
este clar exprimata prin prezenta in partea sudica a unui sector cald mai ingust si in
partea nordica a unui sector rece mult mai extins

Starea vremii, determinata de trecerea unui ciclon tanar, se diferentiaza in functie de

pozitia punctului de observatie fata de punctul de convergenta al ciclonului

In cazul in care punctul de convergenta trece pe la sud de punctul de observatie,

suprafata frontala nu atinge suprafata terestra fapt pt care la sol se deplaseaza numai
aerul rece al sectoruluir ece

Vantul sufla la inceput dinspre NE, apoi dinspre SE si E, iar norii frontului cald se
succed in ordinea cirrus, cumulus, altostratus si nimbostratus, din ultimii cazand
precipitatii de lunga durata cu intensitate moderata

In situatiile in care punctul de convergenta trece pe la nord de punctul de observatie se

pot distinge faze importante: trecerea frontului cald, trecerea sectorului cald, trecerea
frontului rece

1. Trecerea frontului cald este precedata de vanturi dinspre SV, apoi dinspre S, norii
prezenti fiind Cirrus (24-36 ore inainte), cirrostratus, altostratus si nimbostratus.
Temperatura creste treptat, iar presiunea scade
2. Trecerea sectorului cald se caract prin incetarea precipitatiilor si inseninare partiala
sau totala. Vantul se roteste usor spre dreapta, batand dinspre V si SV, iar uneori pot
lua nastre nori cumuliformi termoconvectivi din care cad averse scurte de ploaie vara,
iar din norii stratiformi pot cadea burnite iarna

Subiectul 3

3. Trecerea frontului rece este anuntata cu 4-6 ore inainte de aparitia norilor
cirrocumulus, cirrostratus, dar si altostratus, acestia provenind din destramarea partii
superioare a norilor cumulonimbus. Din norii cumulonimbus pot cadea averse
puternice de precipitatii insotite de fen orajoase si uneori chiar grindina. Presiunea
scade rapid si substantial. Sistemul noros al frontului rece incepe sa se fragmenteze si
dispare, cerul devenind senin. Vara, incalzirea din timpul zilei instabilizeaza aerul rece
si determina aparitia norilor cumuliformi, generatori ai unor ploi locale de scurta
durata
CLASIFICAREA CICLONILOR
1. Dupa origine:
a) Ciclonii locali care iau nastere datorita actiunii nemijlocite a regimului termic
b) Ciclonii frontali care apar in lungul zonelor frontale din troposfera medie, acolo unde
se inregistreaza scaderi dinamice ale presiunii
2. Dupa inaltime:
a) Ciclonii josi/la sol se formeaza numai in troposfera inferioara, avand o dezv redusa
b) Ciclonii la inaltime sunt prezenti in straturile inalte ale troposferei, fiind asociati
nucleelor de aer rece
c) Ciclonii inalti au o dezv verticala mare, pastrandu si izobarele inchise pana in
troposfera superioara
3. Dupa stadiul de evolutie
a) Ciclonii ideali/tineri sunt cei aflati in stadiul de dezvoltare maxim, avand cele 2
sectoare si cele 2 fronturi bine conturate
b) Ciclonii oclusi sunt cei aflati in ultimul stadiu al evolutiei, cand cele doua fronturi s-au
contopit
4. Dupa miscare:
a) Cicloni mobili (nascuti in zonele frontale principale)
b) Cicloni stationari (deplasare lenta intr o anumita perioada de timp)
5. Dupa pozitia geografica:
a) Ciclonii extratropicali ce se formeaza la latitudini medii si superioare, in timp ce
ciclonii tropicali se formeza in zona intertropicala, fiind ciclonii mobili ai acestei zone
b) Ciclonii tropicali se formeaza numai pe suprafata marilor si oceanelor cu temperatura
minima de 26.6 grade celsius, deasupra carora aerul este cald si umed , iar forta lui
4

Subiectul 3

Coriolis inregistreaza valori suficient de mari pt a determina miscarea turbionara a

aerului. Energia necesara formarii si dezv ciclonilor se datoreaza neomogenitatii
maselor de aer, care genereaza gradienti barici orizontali. In cazul acestora, sursa
princip de energie cinetica o constituie instabilitatea verticala deosebit de mare, iar
sursa de energie necesara mentinerii acestor cicloni este caldura latenta de evaporare,
eliberata prin condensarea unor cantitati imense de vapori de aer
Ciclonii tropicali, numiti si taifunuri, hurricane sau uragan, ca caracterizeaza prin
prezenta unui nucleu cald cu miscari descentente, care determina disiparea norilor,
numit ochiul ciclonilor
Ochiul cilconilor are diametrul de 20-25 km si temp cu 10-18 grade celsius mai mare
decat a aerlului din jur. El este inconjurat, asemeni unui amfiteatru gigantic de zidul
circular al sistemului noros, care se poate inalta pana la 15-18 km

CICLONII TROPICALI
se formeaza in ambele emisfere (50-60/an) din care 75% in emisf N. Ei se concentreaza in cel
putin 6 regiuni distincte:
1. Regiunea care cuprinde sudul si mai ales sud-vestul partii de nord a Oc Atlantic, unde
se produc in medie 7.3 cicloni/an. In cuprinsul acesteia se disting 5 subregiuni cu
caract proprii
1.1 Subregiunea ins Capului Verde in care se dezvolta pe parcursul lunilor august-sept
si este posibil ca furtunile sa nu atinga intensitatea unor uragane
1.2 Subregiunea ce cuprinde estul si nordul Indiilor de vest, Pen Florida si coasta de
sud-est a SUA in care ciclonii apar din iunie-oct
1.3 Subregiunea nordului Marii Caraibilor in care acestia apar din a doua parte a lunii
mai-nov
1.4 Subregiunea de sud-vest a Marii Caraibilor cu cicloni din iunie-oct
1.5 Subregiunea Golfului Mexic iunie-oct
2. Regiunea Pacificului de nord, din largul coastelor de vest ale Mexicului in care se
produc in emdie 5.7 cicloni/ an in iunie-nov, ciclonii fiind numiti aici Hurricane
5

Subiectul 3

3. Regiunea sud-vestica a Pacificului de Nord in special M. chinei, ins Filipine si sudul

Japoniei cu cicloni din mai-dec, fiind numiti taifunuri
4. Regiunea de nord a Oc Indian cu doua subregiuni dsitincte
4.1 Subregiunea Golfului Bengal cu o medie de 6 cicloni/an dezvoltati din aprilie-dec
4.2 Subregiunea M Arabiei 1.5 cicloni/an sept-dec: Tufan- Orcan
5. Regiunea de sud a Oc Indian in care ciclonii tropicali se dezvolta in zona Insulei
Madagascar in perioada nov-apr
6. Regiunea Pacificului de Sud situate intre coastele estice ale Australiei si meridianul de
140 grade long v, in perioada dec-apr
Cunoscute sub denumirea de taifun in Asia de SE, de hurricane in America Centrala, de
cicloni in India si de Willy-Willies in Australia, uragane in europa si botezate cu nume de
sfinti, de corabii scufundate, de femei si mai recent de barbati
-

Fronturile generate de ciclonii tropicali au efecte distrugatoare si asupra reg litorale

de la alt tropicale si subtropicale

Astfel ciclonul tropical abatut asupra coastelor din R. Bangladesh in zilele de 1213 nov 1970 a produs un front de valuri marine cu inatimi de 3-9 m det inundarea
unor reg vaste si dens populate.

Nr mortilor s-a ridicat la cca 1 mil iar al sinstratilor la cateva mil

ANTICICLONII
-

Repr forme pozitive ale reliefului baric repr pe harta sinoptica prin izobare mai
rare in partile lor central si mai dese periferic

Diametrul izobarei inchise de la periferia unui anticiclon variaza intre 200-300 km

cand aceasta are o dezvoltare redusa si peste 3000 km cand dezvoltarea lui este
maxima

De regula, acest diamtru masoara cca 1000 km

Supr ocupata de un anticiclon variaza intre cateva sute de mii km psi cateva mil
kmp

Subiectul 3

Presiunea in centrul anticiclonilor oscileaza obisnuit intre 1020-1030 mb dar poate

depasi uneori 1060 mb in reg intertropicale si 1080 mb in cele extratropicale

Miscarile aerului sunt descendente in plan vertical si divergente in plan orizontal

La supraf terestra, in emisf N miscarile orizontale formeaza un vartej orientat in

sensul acelor de ceas de la centru spre periferie

Divergenta vanturilor in stratul de aer din apropierea supraf terstre face ca

fronturile sa lipseasca, exceptie de la aceasta regula facand periferiile
anticiclonului

Temp este distribuita neuniform, iar nebulozitatea si pp depend de umezeala si

stabilitatea aerului din diferitele parti ale anticiclonului, dar si de anotimp

In partile centrale caract prin miscari descendente predomina insa timpul senin

Deplasarea anticiclonilor are loc mai ales de la NV spre SE iar in general

antciclonii sunt mai putin mobili decat ciclonii

FORMAREA ANTICICLONILOR
-

Ipoteza termica/comvectiva arata ca anticiclonii apar in reg mai reci ale supr
terestre din cauza miscarilor descendente ale aerului

Teoria ondulatorie este la randul ei deficitara in domeniul aparitiei si dezvoltarii

anticiclonilor

Teoria advectivo-dinamica explica formarea anticiclonilor prin cresterea dinamica

a pres atm, adica prin variatiile structurii campului termo baric din atm

Anticiclonul are structura simetrica la supr terestra, el fiind lipsit de fronturi iar
starea timpului in anticiclon este det de insusirile maselor de aer care-l alcatuiesc,
de inaltimea inversiunii termice, de caracteristicile supr active si de anotimpuri

In general, predominarea miscarilor descendente, care compenseaza imprastierea

aerului prin divergent vanturilor de la sol determina inseminari frecvente pe
suprafete mari din centrul anticiclonilor

Timpul senin poate fi inregistrat atat vara cat si iarna

Sunt insa si situatii cand in semestrul rece timpul poate fi inchis cu pp slabe extins
pe supr mari.

Acestea pot fi de tipul burnitei sau legate de trecerea fronturilor destramate sau a
celor superioare

Subiectul 3

In sem cald, pe continente pot lua nastere ziua nori cumuliformi daca aerul contine
canitati suficente de umezeala

Foarte frecvente in anticiclon sunt iarna ceata de radiatie care se intinde pe supr
mari nedisipandu se nici ziua daca temp raman coborate