RELATII DIN CADRUL MEDIULUI INCONJURATOR

Orice ecosistem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

componente.Aceste relatii poarta numele de relatii interspecifice, avand caracter de forte
integratoare in ecosistem. Relatiile interspecifice sunt in numar de 4 :

I. Relatii tropice – se bazeaza pe influenta reciproca a speciilor in cadrul spatiului

lor de viata.

II. Relatii fabrice – se bazeaza pe faptul ca unele specii de animale utilizeaza

organismele altor specii, precum si resturile moarte ale unor specii drept hrana.

III. Relatii forice – sunt determinate de transportul si in mod implicit de raspandirea

unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organism din alte specii.

IV. Relatii trofice (de nutritie) – se refera la relatiile care se stabilesc intre diferite
specii in procesul de gasire a hranei si a concurentei pentru aceasta.

V. Relatii spatiale – apar intre specii in procesul raspandirii lor intr-o anumita
unitate spatiala.

VI. Relatii coevolutive – coevolutia este definite ca fiind o schimbare evolutiva in

cadrul trasaturilor caracteristice unor indivizi, a unei populatii care survine drept
raspuns la unele insusiri definitorii ale indivizilor sau populatiei respective.

VII. Relatii de parazitism – repr. o forma antagonista a convietuirii interspecifice.

Apartine atat mediului organic, cat si biocenozei, supunandu-se acelorasi legi
ecologice ca si organismul gazda. In sistemul gazda-parazit se atinge un echilibru
intre necesitatile pentru asigurarea reproducerii si maturizarea unei generatii noi
de paraziti in corpul gazdei.

VIII. Relatii de concurenta – se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului. Acest tip de relatie constituie un factor biotic de mare
importanta. Are un caracter ecologico-geografic cand in spatii mici ca suprafata,
hrana este redusa pentru speciile concurente inrudite si ecologic echivalente.
Concurenta este reprezentativa si pentru plante care isi disputa spatial pentru apa
si hrana.

IX. Relatii de amensalism- se stabilesc intre o specie numita “amensala” care este
impiedicata in dezvoltarea ei de catre o alta specie considerata inhibitoare si care
nu sufera niciun prejudiciu din aceasta actiune.

X. Relatii de comensalism – repr. cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si

totodata prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiilor benefice de mutualism.
Sunt specific mediilor acvatice si celor terestre. Acest tip de relatii se bazeaza pe
faptul ca gazda nu are niciun beneficiu de pe urma organismului strain caruia ii
poate oferi culcus sau acoperamant.
XI. Relatii de mutualism (de simbioza) – repr. forma cea mai evoluata care se
stabileste intre specii. Se bazeaza pe beneficial reciproc. Forma cea mai raspandita
de simbioza este cea dintre plantele leguminoasa si o bacteria de tipul
“rhizobium”. Bacteria are insusirea de a fixa biologic azotul atmospheric, azot
folosit de planta pentru nutritie, iar planta ofera gazda bacteriei, fixate pe
radacinile acesteia.

XII. Relatii de praduire