COLEGIUL VASILE ALECSANDRI

PROIECT
ZONA TROPICALA

Elev: Bejan Andreea Cristina

Clasa a XI – a F

1
• In emisfera nordica, mediile tropicale se situeaza la sud de Tropicul
Racului. Ele se intind, in Africa, din Senegal pana in Etiopia.
• In emisfera sudica, mediile tropicale se gasesc la nord de Tropicul
Capricornului, in Africa, in sudul Zairului, Angola, Zambia, Namibia,
Zimbabwe si Mozambic si chiar insula Madagascar.
• In regiunile tropicale, temperaturile sunt ridicate tot timpul anului si
exista putine variatii: temperatura medie lunara depaseste adeseori
18 grade Celsius.
• Cantitatea ploilor variaza de la o zona la alta.
• Ploile sunt rare in apropierea tropicelor si tot mai abundente cu cat ne
apropiem de ecuator.
• In zonele mai apropiate de tropice:
 anotimpul ploios, numit si anotimpul umed, este foarte scurt
 anotimpul secetos este foarte lung: acesta poate dura uneori 9 luni
fara a fi intrerupt decat de ploi slabe ca in Mali, Africa. Este vorba in
acest caz de un climat tropical secetos.
• in zonele din apropierea ecuatorului, anotimpul ploios este foarte
lung, acesta fiind climatul tropical umed.

2
• Aspectul general al peisajelor tropicale
 In regiunile cu un climat tropical arid, peisajele sunt aproape
desertice: iarba nu apare decat din loc in loc;
  Cu cat ne indepartam mai mult de tropice spre ecuator, cu atat
iarba devine mai deasa, fiindca ploile sunt mai abundente;
savanele ierboase acopera solul;
 Imediat dupa aceea apar arborii: aceasta este savana arboricola si
lemnoasa;
 
SAVANELE AFRICANE
 In regiunile tropicale, iarba acopera mari suprafete: acestea sunt
savanele.
 In functie de cantitatea ploilor din timpul anului trecem de la
savana ierboasa, la savana arboricola, apoi la cea lemnoasa.
 Savanele ocupa suprafetele cele mai mari din Africa: la sfarsitul
anotimpului ploios, ele devin spatii nesfarsite cu ierburi verzi si,
uneori, cu anumite specii de arbori bine adaptati la caldura.

3
 In regiunile unde anotimpul secetos dureaza mai mult, solul este
acoperit de iarba inalta, ca iarba-elefantului, care poate atinge o
inaltime de 5 m.
 Vegetatia formeaza un covor foarte des, fara arbori sau arbusti:
aceasta se numeste savana ierboasa sau savana goala.
 In anotimpul secetos, vegetatia este in repaus; ea isi revine foarte
repede odata cu primele ploi.
 In regiunile unde anotimpul secetos este ceva mai lung, apar
arborii: in acest caz, vorbim de savana arboricola. Aici creste
baobabul, cu trunchiul gros, in care este inmagazinata apa,
arborele de paine, ale carui fructe mari, galben-verzui, sunt
comestibile, acacia

 ANIMALELE DE SAVANA
 Animalele cele mai numeroase din savana sunt marile erbivore:
gnu, zebre, bivoli, girafe si elefanti.
 In savana mai traiesc si numeroase alte animale: pasari (dropii,
barbus, gangas), reptile (soparle, serpi), insecte (furnici, libarci,
lacuste, termite).

4
• POPOARELE SAVANELOR
In savane, unele popoare
 practica agricultura
 cresterea animalelor.
• In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in care cresc legume si pomi
fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri).
• In zonele secetoase ale Africii, se cultiva mei - aceasta este cea mai
cultivata cereala.
• In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de sorg, porumb, manioc si
igname.
 Peulii, care traiesc in zona dintre Senegal si Sudan, sunt in principal
crescatori nomazi; ei au turme de capre, precum si de zebu si de
camile.
 Dogonii ocupa in Mali marginea unui platou, numit faleza Bandiagara.
Satele lor, cu case de pamant, sunt prinse de peretii falezei, care
domina de la o inaltime de cateva sute de metri savana din jur.
Pentru a-si depozita recoltele, dogonii construiesc silozuri inguste si
inalte, cu acoperisuri tuguiate, din paie. Peretii sunt foarte netezi, ca
sobolanii sa nu poata ajunge pana la deschiderea aflata la peste 2 m
de sol.

5
 Padurea tropicala
• este o padure caracterizata de vegetatie bogata si temperaturi relativ
ridicate si precipitatii tot timpul anului.
• Un hectar de padure tropicala poate contine peste 600 de specii de
copaci.
• se gasete de o parte si de alta a ecuatorului, in America Centrala si de
Sud, Asia, Africa si Australia.

6
 Caracteristicile padurilor tropicale
• Temperatura
 Padurile tropicale sunt in mod obisnuit calduroase, temperatura anuala fiind
de 25 grade Celsius.
 Ele nu se gasesc unde temperatura este apropiata de 0 grade Celsius deoarece
plantele de aici si animalele nu sunt adaptate pentru a face fata frigului.
 Temperatura intr-o padure tropicala nu depinde doar de distanta de ecuator ci
si de altitudine.
 Odata cu cresterea altitudinii, temperatura noptii scade semnificativ, astfel
padurile tropicale tipice nu se gasesc la altitudini mai mici de 1000 m.

• Precipitatii
 Padurile tropicale pot varia de la 1.8 m cubi pana la 9 m de precipitatii anual.
 Lucrul care se distinge intr-o adevarata padure tropicala este distributia
precipitatilor in timpul unui an- nu sunt anotimpuri secetoase.
 In mod obisnuit, in fiecare luna, cad mai mult de 100 mm de pricipitatii.
 Daca o padure tropicala are perioade uscate, ele sunt de obicei scurte si
imprevizibile.

7
• Solul

 In ciuda varietatii mari, una din caracteristicile padurii tropicale este solul
sarac in nutrienti care pot fi absorbiti de radacinile plantelor.
 Minerale nutritive din soluri sunt spalate de precipitatiile bogate si de
temperaturile ridicate de-a lungul sutelor de ani.
 Pentru a compesa lipsa de nutrienti din soluri majoritatea copacilor absorb
nutrienti pe care ii gasesc si ii pot retine in tesuturile lor.
 Cand copacii tropicali mor, sunt eliberati nutrienti in sol prin descompunere.

8
Structura padurilor tropicale

9
 Structura padurilor tropicale este diferita de cea a altor paduri datorita faptului ca
are mai multe straturi de vegetatie.

• Cele 3 staturi de vegetatie sunt stratul superior, stratul din mijloc si stratul inferior.

Stratul inferior
 Este format din palmieri, plante ierboase (ca ghimbirul salbatic) si puieti de copaci;
 Doar 2% din lumina soarelui penetreaza atatea frunze si ramuri de deasupra, asa ca
speciile de plante din stratul inferior au dezvoltat caracteristici speciale pentru a
face fata nivelului scazut de lumina.
 Intre stratul inferior si baldachin este unu sau mai multe straturi mijlocii, formate
din plante lemnoase, ca arbusti si copaci de inaltime medie.

Stratul superior
 Este reprezentat de baldachin, in care coroanele copacilor formeaza un strat
continuu care capteaza majoritatea apei de ploaie si lumina soarelui, incalzind
padurea.
 Inaltimea baldachinului variaza de la regiune la regiune, putand ajunge de la 20
pana la 50 de m.

10
Plante

11
• Desi contin numeroase specii de plante, padurile tropicale sunt in mod remarcabil
uniforme in aspectul general. Majoritate copacilor au trunchiuri inalte si subtiri care
nu se ramifica decat aproape de coroana. Scoarta copacilor din padurea tropicala
tinde sa fie subtire si neteda, exceptie o fac palmierii.
• Din cauza solului sarac in nutrienti, multe plante din aceasta zona, ca familia de
palmieri Astrocaryum sciophilum, strang sfaramaturi care cad din alte plante in
frunzele lor in forma de cupa. Padurile tropicale cuprind si plante insectivore, care
obtin cativa din nutrienti, capturand in frunzele lor animale, in special insecte.
• Aici isi are locuinta si cea mai mare floare din lume, rafflesia, in mod obisnuit
cunoscuta drept cadavru de crin datorita mirosului sau putred. Ea poate cantari
pana la 7 kg, iar petale se pot intinde pana la 1 m.
• Padurile tropicale sunt de obicei intesate cu plante cataratoare, ca palmierul rattan,
acesta poate ajunge pana la 25 cm in diamentru.

12
 Animale
• Aproape 90% din speciile din padurea tropicala sunt insecte din care majoritatea
carabusi.
• Un singur copac din padurea tropicala poate gazdui peste 150 de specii de
carabusi. Oamenii de stiinta apreciaza ca in padurile tropicale exista cam 30 de
milioane de specii de insecte.
• Printre cele mai interesante insecte de aici se regaseste si furnica taietoare de
frunze, deoarece in mod remarcabil aceasta isi cultiva singura mancarea. Ea isi
taie singura frunza unui anumit tip de planta, dupa care o duce in cuiburile din
pamant, unde o fertilizeza cu saliva sa. Acest lucru duce la cresterea unei ciuperci
parazitare, pe care furnica o cultiva si se bazeaza pe ea ca unica sursa de
mancare.

13
• In 15 km2 de padure triopicala se pot gasi pana la 100 de diferite specii de
mamifere.
• Majoritatea mamiferelor de aici sunt nocturne sau crepusculare si isi petrec restul
zilei calduroase dormind. De fapt aproape jumate din mamifere sunt lilieci, restul
incluzand gorile, tapiri si porci salbatici.
• Lenesul isi petrece majoritatea vietii lui fara aparare, agatandu-se cu susul in jos
de ramurile copacilor. Pentru a evita pradatorii, miscarile sale sunt lente,
nesesizabile chiar si pentru jaguarii vigilenti.

14
 Bastinasii

• Majoritatea padurii tropicale este locuita, si a fost pentru sute de ani, de bastinasi,
a caror viata depinde de padurea tropicala.
• Multi bastinasi traiesc in adancimea padurii, in zone, in care, in zilele noastre poti
ajunge doar pe calea raurilor.
• Antropologistii cred ca exista aproximativ 1000 de diferite culturi bastinase in
padurile tropicale din toata lumea.
• Printre multe grupuri mici se numara si cei din triburile
- Yonomamo
- Ashaninka
- Kayapo din America de Sud
- Baka Pygimies din Camerun
- Penan si Bentian Dayak din Borneo
• Desi fiecare grup bastinas isi are cultura si obieceiurile proprii, toti au o trasatura
comuna, dependenta de habitatul padurii tropicale in care traiesc.

15