Compararea mediului ecuatorial și subecuatorial

Nr. Algoritmul de Mediul ecuatorial Mediul subeculatorial Asemănări

d/o caracterizare
1
Poziția fizico- Pădurile ecuatoriale se întind pe ambele părţi ale Ambele emisfere între 5° şi 20° latitudine Se întind între 5° şi 20°
Ecuatorului (0-5° latitudine). În America de Sud acestea (regional poate ajunge până la 30-35°). Ocupă latitudine
geografică ocupă bazinul Amazonului (selva), Podişul Guyanelor, America Centrală, estul Braziliei, India,
nordul Podişului Brazilian; în Africa – bazinul fluviului Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei şi
Congo, litoralul Golfului Guineei, estul Madagascarului; o mare parte din Africa Centrală.
în Asia de Est – Malaysia.

2
Mediului ecuatorial îi este caracteristic cîmpiile, Acestui tip de mediu sunt specifice mai multe Preznța căpățînelor de zahăr
Relieful podişurile şi munţii (Cîmpia Amazonului, Munţii Anzi forme de relief: inselberg-urile, platourile.
ş.a.).
O formă de relief specifică este Căpăţîna de zahăr . Cele
mai cunoscute căpăţîni de zahăr sunt cele din jurul lui
Rio de Janeiro: Pão de Assucar şi renumita Corcovado de
700m.

3
Procesele exogene În condiţiile de căldură şi umezeală mare au loc
dezagregarea intensivă şi alterarea chimică a rocilor, ceea
ce a determinat formarea unei scoarţe groase de alterare
(100-150 m), bogate în oxizi de fier.
Alterarea chimică şi dezagregarea mecanică sunt Dezagregarea rocilor
procese specifice acestui mediu. În perioada
umedă se activizează procesele de alunecări de
teren, eroziunea de suprafaţă.

4
Condițiile climatice Clima care se caracterizează printr-un singur anotimp, cu
valori termice pozitive de 25-28°C, umiditatea anului de
peste 85%, cantitatea de precipitaţii 2000-3000 mm.
Sunt caracteristice două anotimpuri distincte:
unul cald (temperatura de 20-25 °C) şi ploios
(1000-1500 mm) – vara şi altul cald şi secetos –
iarna. Durata anotimpului secetos este diferită pe
latitudine, în funcţie de apropierea de Ecuator: 3-
4 luni spre zona ecuatorială şi 8 luni spre zona
deşertică.

5
Rețeaua hidrografică Debitele râurilor sunt mari pe tot parcursul anului. În sezonul ploios debitele râurilor sunt mari, Dispun de rîuri cu debite mari
Reţeaua hidrografică a Mediului ecuatorial este compusă însoţite de revărsări şi inundaţii, iar în sezonul
și particularitățile ei din apele subterane, deseori găsite aproape de suprafaţă , uscat debitele scad (râurile mici seacă).
din apele curgătoare (Amazon, Zair), alăturărîndulise
lacurile şi suprafeţele mlăştinoase întinse, cu deosebire în
Indonezia.
6
Vegetația Vegetaţia luxuriantă cu o abundenţă mare de specii
(peste 100 000). Unii arbori şi arbuşti din pădurile
ecuatoriale (arborele de cauciuc. arborele de cacao,
palmierul de vin, palmierul de ulei, acajuul, abanosul,
palisandrul, arborele de cafea, arborele de mango,
arborele de scorţişoară, bambusul etc.) au o importanţă
economică semnificativă.
7
Lumea animală și Lumea mamiferelor este reprezentată, în special, de cele
adaptate la viaţa arboricolă: maimuţe de talie mică
adaptările ei la (pavianul, babuinul) şi de talie mare (cimpanzeul, gorila,
condițiile mediului urangutanul). La periferiile pădurilor se întâlnesc
jaguarul, puma, furnicarul etc. Aceste animale au gheare
bine dezvoltate, cozi lungi, care ajută la căţărat. Se găsesc
şi mamifere adaptate la zbor (veveriţa zburătoare, câinele
zburător) (explică aceste adaptări). Este bogată şi fauna
reptilelor (pitonul, boa, anaconda). Extrem de numeroase
sunt speciile de păsări, care au un penaj viu colorat
(papagali, colibri). Speciile de insecte sunt şi ele variate,
inclusiv cu dimensiuni mari {păianjenul uriaş, termitele,
musca tse-tse etc.).
8
Solurile Solurile laterite sunt sărace în humus din cauza spălării
intense de ploile frecvente cu carter torenţial.
9
Activitățile omului Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt dens populate
şi intens valorificate. Astfel, în Asia de Sud-Est au fost
defrişate suprafeţe mari de pădure în scopul extinderii
terenurilor agricole sub culturi de orez, ceai, manioc,
arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca
rezultat, în aceste regiuni s-a produs schimbarea
mediului natural al pădurii ecuatoriale într-un mediu
antropizat.
10
Problemele ecologice - Defrișarea pădurilor
- Dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon
Vegetaţia specifică este cea ierboasă, dar se Arbori cu talie mică
întâlnesc şi pilcuri de arbori: baobabul, acacia
(Africa), eucaliptul (Australia), palmierul
(America de Sud). Savanele poartă denumiri
locale: campos – în Brazilia, llanos – în
Venezuela. Pădurile compacte și de-a lungul
fluviilor (pădurile-galerii).
Fauna acestor medii este foarte bogată, fiind Diversitate mare a lumii animale
caracteristice erbivorele (girafe, antilope, zebre,
rinoceri, gazele) şi carnivorele
mari: leul, ghepardul, hiena(savana africană),
tigrul (savana indiană). Se întâlnesc numeroase
colonii de păsări, printre ele păsări de talie
mare: struţul african, struţul emu (Australia),
struţul nandu (America de Sud).
Solurile roşii de savană sunt bogate în oxizi de fier
şi aluminiu şi sunt fertile.
Impactul antropic în aceste medii este substanţial, Este influențată de factorul
îndeosebi în regiunile de exploatare a antropic
minereurilor, formând peisaje antropice pe spaţii
întinse. Activitatea umană în mediile
subecuatoriale este prezentă prin incendieri în
scopuri agro-pastorale, vânatul în scop comercial
(pentru blănuri, fildeş, coarne de rinocer),
păstoritul tradiţional, agricultura extensivă,
turismul specific.
- Pierderea biodiversitatii
- Defrișarea pădurilor