”U”

X
ASALC
ACIZIF
DE LA FRECVENȚA DE
PEDALARE LA VITEZA
DE MIȘCARE A
BICICLETEI
MIȘCENCO ALEXANDRA & DUNAS ANDREEA

ACITAMENIC
 ”U”
X”
ASALC
SCOPUL LUCRĂRII

ACIZIF
01
În urma lucr ării se formeaz ă ș ț ț
cuno tin e despre influen a

pedal ării asupra vitezei bicicletei.

02
ț
În urma informa iei vom fi capabili sa solu ion ț ăm
probleme din via a cotidian ț ă.

03
ă

CINEMATICA
Ideea de baz a proiectului propus este de a lega

ț
no iunea de frecven ță și viteza în cadrul

mecanismului ( bicicletei).
 LOOHCS
NOȚIUNI

YRADNOCES
DAEMDLO
VITEZA Raportul dintre distan a parcurs ț ă și durata deplas ării
corpului.

CADENȚA ș
Mi carea ritmic ă și uniform ă.

M ărimea fizic ă este o proprietate a unei st ări sau a unui proces a

unui sistem fizic (exemplu: temperatur ă, presiune, distan ță).

MĂRIME FIZICĂ
ărimea ă ă ă)

CLASS
M fizic are o determinare cantitativ (valoarea numeric

și una calitativ ă (unitate de masur ă). Ea este exprimat ă ca produs

SCIENCE
între valoarea numeric ă și unitatea de masur ă.
 ANALIZA DATELOR
DATELE INFORMA ȚIEI PREZENT Ă NI ȘTE APROXIM ĂRI SAU DEDUC ȚII
PROPRII.

SITUAȚIA 1 SITUAȚIA 2
ț
Ini ial, executantul a parcurs o distan ță de 500 ț
În al doilea caz, distan a a fost parcurs ă cu

m, la pas , cu viteza medie, timpul bicicleta , cu viteza medie, timpul cronometrat,

cronometrat,fiind de 120 secunde. fiind de 60 secunde.

CONCLUZIE

În fizic ă, viteza reprezint ă ț

raportul dintre distan a parcurs ă și durata deplas ării corpului.

Viteza medie a punctului material este raportul dintre vectorul deplasare Δd și intervalul de timp Δt în care s-a efectuat

deplasarea:

Deci putem spune c ă deplasarea cu bicicleta permite trecerea din punctul A în punctul B de doua ori mai rapida. Pentru ca

rezultatul lucr ării să fie veridic, e necesar ă ș

cunoa terea unei pedal ări corecte.

FRECVENȚA ȘI PRESIUNEA
FRECVENȚA ESTE MĂSURA NUMĂRULUI DE REPETĂRI ALE UNUI FENOMEN PERIODIC ÎN
UNITATEA DE TIMP. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL UNITATEA PENTRU FRECVENȚĂ ESTE NUMITĂ
HERTZ ȘI ESTE SIMBOLIZATĂ PRIN ”HZ” , ÎN CINSTEA FIZICIANULUI GERMAN HEINRICH HERTZ .
O FRECVENȚĂ DE 1 HZ CORESPUNDE UNEI PERIOADE DE REPETARE DE O SECUNDĂ. DACĂ ȘTIM
CĂ UN ANUMIT FENOMEN SE REPETĂ LA UN INTERVAL DE TIMP T, PUTEM CALCULA FRECVENȚA
LUI PRIN SIMPLA INVERSIE MATEMATICĂ.
F= 1/T

MIȘCAREA CE SE EXECUTĂ LA INTERVALE ANUMITE DE TIMP ESTE DENUMITĂ PERIODICĂ, IAR

TIMPUL NECESAR LA EFECTUAREA EI ESTE DENUMIT PERIOADĂ DE OSCILAȚIE (T), CARE E
MĂRIMEA FIZICĂ INVERSĂ A FRECVENȚEI.

ÎN CAZUL NOSTRU, MIȘCAREA CIRCULARĂ EXECUTATĂ DE PEDALE CU AJUTORUL PICIORULUI

CARE REVINE LA POZIȚIA INIȚIALĂ ÎN INTERVALE EGALE DE TIP DEFINEȘTE O MIȘCARE
OSCILATORIE.
O MIȘCARE CIRCULARĂ SE EXECUTĂ ÎNTR-O SECUNDĂ , DECI ÎN 60 DE SECUNDE S-AU
EFECTUAT 60 DE OSCILAȚII. ( 30 CU PICIORUL STÂNG ȘI 30 CU PICIORUL DREPT).
ÎN CURSUL CERCETĂRII AM DEDUS CĂ EXECUTANTUL POATE CONTROLA EFECTUAREA
MIȘCĂRII CIRCULARE A PEDALELOR. REZULTĂ CĂ ASUPRA PEDALEI MAI ACȚIONEAZĂ O
FORȚĂ.
PRESIUNEA. ESTE O MARIME FIZICĂ, DEFINITĂ PRIN RAPORTUL DINTRE FORȚĂ ȘI UNITATEA DE
SUPRAFAȚĂ, FORȚA FIIND APLICATĂ ÎN DIRECȚIE PERPENDICULARĂ PE SUPRAFAȚA
CONSIDERATĂ.

EXECUTANTUL ACTIONEAZĂ CU O FORȚĂ ASUPRA PEDALEI, CARE EXECUTĂ MIȘCAREA ȘI

REVINE LA POZIȚIA INIȚIALĂ, ASTFEL NUMĂRUL OSCILAȚIILOR DEPINDE DE REZULTATUL
ACȚIONĂRII FORȚEI ȘI POATE FI DIFERIT DE NUMARUL PROPUS(60).

.
1.MIȘCAREA PEDALELOR
2.CUM ACȚIONEAZĂ FORȚA
EXECUTANTULUI

1 2
 REPREZENTAREA DE MAI SUS ESTE O DEDUC ȚIE PROPRIE, DAR APARATUL DE

CALCULARE A VITEZEI PEDALELOR, DENUMIT CALCULATOR DE CICLISM, OFER Ă

DATE MAI VERIDICE. CU AJUTORUL LUI ȘI GÂNDIRE PROPRIE OB ȚINEM DATE

CONCRETE DESPRE FRECVEN ȚĂ.

IDEEA DE BAZĂ ERA CĂ DISTANȚA POATE FI STRĂBĂTUTĂ CU O VITEZĂ MAI MARE

ÎN DEPENDENȚĂ DE FRECVENȚA DE PEDALARE.

DEPLASAREA REGULATĂ A BICICLTEI SE DATOREAZĂ EXISTENȚEI A 2 PEDALE . ÎN

GENERAL BICICLETA STRĂBATE DISTANȚA DOAR LA APLICAREA FORȚEI

EXECUTANTULUI . ATUNCI DE CE EA NU SE OPREȘTE ATÂT TIP CÂT PEDALA

REVINE LA POZIȚIA INIȚIALĂ? CUM AM MAI SPUS, DATORITĂ CĂ EXISTĂ ȘI A

DOUA PEDALĂ, FORȚA CĂREIA ACȚIONEAZĂ CÂND CEALALTĂ STRĂBATE DRUMUL

PENTRU A AJUNGE LA STAREA INIȚIALĂ.

PÂNĂ ACUM NU S-A VORBIT NIMIC DESPRE MIȘCAREA DIN CAZUL NR 1, MIȘCAREA

UMANĂ, PUTEM DEDUCE CĂ UN PAS REPREZINTĂ O PERIOADĂ ,ATUNCI REZULTĂ

CĂ FRECVENȚA MIȘCĂRII ESTE EGALĂ CU APROXIMATIV 120 DE OSCILAȚII.

REZULATUL FINAL: MĂRIMEA FIZICĂ DENUMITĂ, FRECVENȚA ESTE LEGATĂ DE

(SAU DETERMMINĂ) O ALTA MĂRIME FIZICĂ, DENUMITA VITEZĂ. SUNT MĂRIMI

PROPORȚIONALE.
 CONCLUZII

1 2 3
Proiectul dat a format cuno tin e ș ț Partea cea mai complicat ă este Îns ă, putem spune c ă scopul de baz ă
introductive în modulul cinematica. În efectuarea practic ă a a fost realizat , am dedus leg ătura
urma lui am stabilit strânsa legatur ă experimentului, realizarea c ăruia a m ărimilor fizice și am reprezentat

și inevitabil ă între frecventa de fost imposibil ă, pentru c ă ar fi puntea de unire .

pedalare si viteza misc ării. Proiectul necesitat un antrenament preventiv,

nu prezint ă o cercetare concret ă și atât a executantului, dar și în

nu include prezentarea datelor de cronometrarea timpului și

calcul, ele au fost deduse individual constatarea rezultatelor. Unul din

și au format un text de introducere neajunsurile genarele este c ă nu au

sau o demonstra ie. ț fost prezentate erorile exitente.