DIVERSITATEA ALGELOR

AUTOR: MORARU ALEXANDRU

 ALGELE CONSTITUIE UN
GRUP DIVERSIFICAT
DINREGNUL PROTISTA,
DAR I UNELE ORGANISME
DINREGNUL MONERA. CU
NUMELE DE ALGE SUNT
DENUMITE ATT
ORGANISMEPROCARIOTE(
FR NUCLEU
INDIVIDUALIZAT), CT I
ORGANISMEEUCARIOTE(C
U NUCLEU
INDIVIDUALIZAT). DIN
CATEGORIA
PROCARIOTELOR FAC PARTE
ALGELE ALBASTRE - VERZI.
DINTRE EUCARIOTE FAC
PARTE CELELALTE ALGE

ALGELE ALBASTRE-VERZI
ALGELE ALBASTRE-VERZI SUNT ORGANISMEPROCARIOTE,
SINGURELE ALGE APARINND REGNULUI MONERA,
NCRENGTURACYANOPHYTA. TOATE FORMELE
SUNTAUTOTROFE. CULOAREA O
DATOREAZAPIGMENTULUIALBASTRUFICOCIANINA, CARE,
MPREUNA CUCLOROFILA, DAU ALGEI CULOAREA ALBASTRVERZUIE. PIGMENII SUNT MPRTIAI HAOTIC N
CITOPLASM.CITOPLASMA MAI CONINE GRANULE
AMIDONOASE DE REZERV. ACESTE ALGE SE POT ARANJA SUB
FORM DE LANURI, COLONII SAU FILAMENTE. FIECARE CELUL
DIN ACESTE FORME MULTICELULARE ESTE IDENTIC CU
CEALALT. ASTFEL, REPRODUCEREA ESTE ASEXUAT. DE CELE

ALGELE VERZI
EXISTA IN JUR DE 8.000 DE SPECII, DE LA DIMENSIUNI MISCOSCOPICE PANA LA
MARI. ALGELE VERZI DESEMNEAZ UN GRUP DE ALGE A CROR PIGMENI
FOTOSINTETICI PRINCIPALI SUNTCLOROFILA,AIB, I PIGMENI XANTOFILI I
CAROTENICI.UNELE ALGE VERZI, STREPTOPHYTA, SUNT ORIGINEA PLANTELOR
TERESTRE; ACEAST IPOTEZ ESTE CONFIRMAT DE PREZENA CLOROFILEI I
SIMILARITII A DIFERITELOR PRI ALE PLANTEI I ALGEI, I DE STUDIILE
FILOGENETICE.ALGELE VERZI NU FORMEAZ UN COERENT COMPLET, ELE
SUNT REPREZENTATE DE DIFERIITAXONICE SUNT NRUDII FILOGENETIC.
ACESTEA PREZINT CARACTERE GENERALE: TRIESC N APE DULCI SAU
SALMASTRE, PE SOLURI SAU N LOCURI UMEDE, AU TALI SE
HRNESCAUTOTROF.PREDOMIN PIGMENTUL VERDE DATORIT
CLOROPLASTULUI;NUTRIENII SUNT DEPOZITAI SUB FORM DE AMIDON
NPLASTIDI NSTROM.REPRODUCEREA ESTE, N PRINCIPAL, SEXUAT,
DAR POATE FI I ASEXUAT PRIN ZOOSPORI.

ALGELE ROII
ALGELE ROSII GRUPEAZA APROXIMATIV 6000 SPECII A CAROR
CARACTERISTICA COMUNA ESTE PREZENTA PIGMENTULUI ROSU NUMIT
FICO-ERITRINA.
ALGELE ROSII SE GASESC IN GENERAL LA ADANCIMI MULT MAI MARI
DECAT CELE VERZI SAU BRUNE, PENTRU CA PIGMENTUL PE CARE-L
FOLOSESC PENTRU FOTOSINTEZA, FICOERITRINA, ABSOARBE LUMINA
ALBASTRA, CARE PATRUNDE IN APA MULT MAI DEPARTE DECAT LUMINA
CU LUNGIMI DE UNDA MAI MARI; ALGELE ROSII DOMINA HABITATELE
MARINE LA ADANCIMI DE PESTE 30 M: UN SPECIMEN DE ALGA ROSIE
FORMATOARE DE RECIFE A FOST DESCOPERIT RECENT LA 268 METRI.
I DEPOZITEAZ NUTRIENII SUB FORM DE AMIDONIARPERETELE

ALGELE BRUNE
ALGELE BRUNE CUPRIND APROXIMATIV 1500 SPECII SI
A CAROR CARACTERISTICA MAJORA ESTE PREZENTA
PIGMENTULUI FUCO-XANTINA SI A CLOROFILEI DE TIP A
SI C.
MASTILE DE FATA PE BAZA DE ALGE MARINE BRUNE
SUNT EXCELENTE DEOARECE AU UN EFECT
ANTIOXIDANT SI DETOXIFIANT PENTRU PIELEA FETEI.
REPRODUCEREASEXUAT PRINSPORIFLAGELAI,

CURIOZITI
-ALGELE REPREZINTA CCA. 70% DIN BIOMASA MARILOR SI OCEANELOR SI FORMEAZA
FITOPLANCTON-UL CARE STA LA BAZA NUTRITIEI CELORLALTE ORGANISME MARINE.
-IN URMA FOTOSINTEZEI, ALGELE FORMEAZA CEA MAI MARE PARTE A OXIGENULUI DIN APA
RESPIRATA DE ANIMALELE ACVATICE.
-PANA IN PREZENT, AU FOST INVENTARIATE PESTE 20.000 DE SPECII DE ALGE, A CAROR
MARIME ESTE DIFERITA, DE LA CATIVA CENTIMENTRI LA 300 DE METRI.
-ALGELE COMESTIBILE SUNT FOLOSITE IN BUCATARIILE DIN CHINA, JAPONIA, COREEA, HAWAI.
ELE SUNT CONSUMATE IN MOD TRADITIONAL SI IN EUROPA, IN NORDUL SI VESTUL IRLANDEI,
IN ISLANDA, COASTA FRANCEZA A ATLANTICULUI SI VESTUL NORVEGIEI.
- MAJORITATEA ALGELOR COMESTIBILE SUNT DE PROVENIENTA MARINA DEOARECE CEA MAI
MARE PARTE A ALGELOR DE APA DULCE SUNT TOXICE.
-ALGELE SUNT CAPABILE DE A REALIZA PROCESUL DE FOTOSINTEZA CU AJUTORUL
PIGMENTULUI CARE ESTE FRECVENT CLOROFILA SAU FICO-CIANINA. ASTFEL DIN APA, SARURI
MINERALE, CO2 FOLOSIND CA SURSA DE ENERGIE LUMINA SOLARA SI IN PREZENTA
PIGMENTULUI VERDE CLOROFILA, SINTETIZEAZA SUBSTANTE ORGANICE.

BENIFICIILE
-CLOROFILA DIN COMPONENTA LOR ARE UN EFECT REGENERANT.
-SUBSTANTELE ANTIBIOTICE LE CONFERA PROPRIETATI BACTERICIDE SI CICATRIZANTE.
-CONSUMUL ALGELOR INCURAJEAZA ORGANISMUL SA ELIMINE SURPLUSUL DE
GRASIME, FIIND IN ACELASI TIMP UN ENERGIZANT USOR DE ASIMILAT.
-EFICIENTE IN TRATAREA CAZURILOR DE INFECTII CU DIVERSE TIPURI ALE VIRUSULUI
HEPATIC, VIRUSUL GRIPAL A SI VIRUSUL HIV.
-COMBAT IMBATRANIREA CELULARA PRIN ANTIOXIDANTII CONTINUTI
-SUNT UN SUPLIMENT DE ENERGIEI SI VITALITATE
-ELE TONIFICA SISTEMUL IMUNITAR
PREVENTIE A AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE, OCULARE SI PULMONARE.
-STIMULEAZA METABOLISMUL SI ACCELEREAZA ARDEREA GRASIMILOR, CEEA CE
INSEAMNA CA, IN LOC SA PIERZI MASA MUSCULARA, PIERZI DIN DEPOZITELE
ADIPOASE.
-FURNIZEAZA UN CONTINUT MARE DE FIBRE CARE ACCELEREAZA TRANZITUL
INTESTINAL, AJUTAND LA DETOXIFIERE SI INLATURAREA CONSTIPATIEI

SFRIT