REGNUL PLANTE-

INCRENGATURA
MUSCHILOR (BRYOPHYTA)
MUSCHII SAU BRIOFITELE

• MUSCHII SAU BRIOFITELE SUNT TALOFITE

EVOLUATE NEVASCULARE CARE TRAIESC PE
DIFERITE SUBSTRARTURI:PE SOL;PE
SCOARTA COPACILOR;PE STANCI;IN
TURBARII;IN APA.
• EI SUNT RASPANDITI IN ZONA SE CAMPIE
PANA IN ZONA MONTANA DE LA ECUATOR
PANA LA REGIUNILE POLARE
CLASIFICARE
• MUȘ CHII INFERIORI MAI PĂ STREAZĂ
MULTE CARACTERE SPECIFICE
ALGELOR. CORPUL VEGETATIV, ESTE
UN TAL LAMELAR CARE SE FIXEAZĂ
ÎN SOL CU AJUTORUL RIZOIZILOR
MONOCELULARI. SUPERIORITATEA
FAȚ Ă DE ALGE O DOVEDEȘ TE
PREZENȚA EPIDERMEI LA
SUPRAFAȚA TALULUI, A
Ț ESUTURILOR PARENCHIMATICE, CU
ROL ASIMILATOR Ș I DE DEPOZITARE.
DIN MUȘ CHII INFERIORI FACE PARTE
FIEREA PĂ MÂ NTULUI (MARCHANTIA
POLYMORPHA) CARE TRĂ IEȘ TE ÎN
LOCURILE PERMANENT UMEDE,
LÂ NGĂ IZVOARE Ș I FÂ NTÂ NI.
• MUȘ CHII SUPERIORI AU CORPUL
VEGETATIV - UN TAL CORMOID,
FORMAT DIN TULPINIȚĂ ,
FRUNZULIȚ E Ș I RIZOIZI
PLURICELULARI, CARE SUNT
ANALOAGE CU ORGANELE
VEGETATIVE ALE PLANTELOR
VASCULARE. EXEMPLU ESTE
MUȘ CHIUL DE PĂ MÂ NT
(POLITRICHUM COMMUNE).
• ÎNMULȚ IREA MUȘ CHILOR SE
FACE ASEXUAT PRIN SPORI Ș I
SEXUAT PRIN CELULA OU SAU
ZIGOT.
ALCATUIRE MUSCHI
• MUŞCHIUL ESTE FORMAT DIN:
• – RIZOIZI (FIRE SUBŢIRI
MARONII, AU ROLUL DE A FIXA
PLANTA ÎN SOL)
• – TULPINIŢĂ (DREAPTĂ , VERDE,
NERAMIFICATĂ )
• – FRUNZE (NU AU PEŢIOL, NU
PREZINTĂ NERVURI, NU AU VASE
CONDUCĂ TOARE, AU ÎN SCHIMB
MULTĂ CLOROFILĂ ).
Ciclul de viata
• CUPRINDE DOUA GENERATII
• -GENERATIA GAMETOFITICA DOMINATA ATAT CA
• -GENERATIA SPOROFITICA
DEZVOLTARE SI DIMENSIUNI CAT SI CA DURATA.ESTE DIPLOIDA INCEPE CU ZIGOTUL
HALOPIDA INCEPE CU SPORUL,CARE IN CONDITII DE
UMIDITATE FORMEAZA UN FILAMENT VERDE CARE GERMINEAZA SI FORMEAZA
PLURICELULAR RAMIFICAT ASEMANATOR CU ALGELE
FILAMENTOASE NUMIT PROTONEMA .PROTONEMA SPOROGOTUL DIFERENTIAT DE
GENEREAZA MUGURASI DIN CARE SE FORMEAZA
MUSCHIUL PROPRIU-ZIS CARE ARE UN TAL.
PICIORSETA SI CAPSULA IN CARE
• LA BRIOFITE EXISTA DOUA TIPURI DE TALURI:-TIP EUTALIC SE AFLA CELULE-MAME ALE
DE FORMA FRUNZEI CU MARGINILE LOBATE ASEZATA
PARALEL CU SOLUL COONSIDERAT INFERIOR CE SPORILOR CARE PRIN DIVIZIUNE
CARACRERIZEAZA MUSCHII HEPATICI
REPRODUCTIONALA FORMEAZA
• -TAL CORMOID MAI EVLUAT DIFERENTIAT IN
ROZOIZI TULPINITA SI FRUNZISOARE CU O POZITIE SPORII MATURI HALPOIZI CARE
VERTICALA SI SIMETRIE RADIARA CARE CARACTERIZEAZA
MUSCHII FRUNZOSI. REIAU CICLUL DE VIATA
• TALUL BRIOFITELOR NU ESTE FORMAT DIN TESATURI
SPECIALIZATE CI DIN GRUPE DE CELULE CARE
INDEPLINESC ANUMITE FUNCTII:
• -LA EXTERIOR TALUL EPIDERMEI ARE ROL DE APARARE
PREZINTASTOMATE IAR IN CENTRUL TULPINITEI UN GEUP
DE CELULE ALUNGITE CU ROL DE TRANSPORT SI DE
SUSTINERE.
• LA MATURITATE ISI FORMEAZA ORGANE DE
REPRODUCERE.
NUTRITIA SI REPRODUCEREA
NUTRITIA
• AVÂ ND CLOROFILĂ , MUŞCHII SE
HRĂ NESC AUTOTROF. ACESTE
PLANTE POT LUA APA DIN MEDIU
PE TOATĂ SUPRAFAŢA LOR, PRIN
RIZOIZI, DAR SI PRIN FRUNZE, DIN
PLOAIE, ROUĂ , CEAŢĂ , ABSORB
CHIAR ŞI VAPORII DE APĂ .
• MUŞCHII SE USUCĂ REPEDE ÎN
LIPSA APEI DAR NU MOR, POT
RAMÂ NE ÎN ACEASTĂ FORMĂ
FOARTE MULŢI ANI. REZISTĂ LA
SECETĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI LA FRIG.
REPRODUCEREA
• ÎN COVORAŞUL DE MUŞCHI
UNELE TULPINIŢE FORMEAZĂ ÎN
VÂ RFUL LOR ORGANE
BĂ RBĂ TEŞTI CARE CONŢIN
CELULE BĂ RBĂ TEŞTI CE AU DOI
FLAGELI (CE LE AJUTĂ SĂ SE
DEPLASEZE). ALTE TULPINIŢE
FORMEAZĂ ÎN VÂ RF ORGANE
FEMEIEŞTI ÎN CARE SUNT
CELULE FEMEIEŞTI CARE NU SE
DEPLASEAZĂ . CELULELE
BĂ RBĂ TEŞTI ÎNOATĂ ÎN APĂ , SE
UNESC CU CELE FEMEIEŞTI
FORMÂ ND CELULA-OU.
SPECII
• CEA MAI COMUNA SPECIE DE
MUSCHI ESTE POLYTRICHUM
COMMUNE. SE INTALNESTE
FOARTE DES IN PADURI SAU IN
JURUL CASCADELOR. ACESTA ARE
IMPORTANTA ECOLOGICA
DEOARECE CONFERA PROTECTIE
IMPOTRIVA EROZIUNII SI AJUTA
LA FORMAREA SOLULUI. UN ALT
TIP INTERESANT DE MUSCHI
ESTE SPHAGNUM. ACESTA
CRESTE IN LOCURI MLASTINOASE
CU SOL ACID. ESTE FOLOSIT CA
INGRASAMANT ORGANIC SAU
DEZINFECTANT NATURAL.
IMPORTANTA MUSCHILOR
•  MUŞCHII SUNT PRIMELE PLANTE CE POT TRĂI PE SOLUL
NEFORMAT, IAR DUPĂ MOARTEA LOR, PARTICIPĂ LA FORMAREA
SOLULUI.
– FORMÂ ND COVORAŞE DESE REŢIN APA CARE POATE PĂ TRUNDE
ÎN SOL, AJUTÂ ND LA FORMAREA SOLULUI ŞI LA EVITAREA
EROZIUNII.
– MUŞCHII APĂRĂ DE FRIG BULBII ŞI RIZOMII PLANTELOR DIN
PĂ DURE.
– PĂ SĂ RILE ÎŞI CAPTUŞESC CUIBURILE CU MUŞCHI.
– MUŞCHIUL DE TURBĂ CREŞTE ÎN REGIUNILE MLĂ ŞTINOASE
ŞI DIN EL SE FORMEAZĂ CĂRBUNELE DE TURBĂ.
SFARSIT