CAPITOLUL I

HISTOLOGIA = (HYSTOS =
ȚESUT; LOGOS = ȘTIINȚA
ESTE ȘTIINȚA, RAMURA BIOLOGIEI, CARE STUDIAZĂ ȚESUTURILE
PE BAZA URMĂTOARELOR CRITERII:
 ORIGINE = HISTOGENEZA
 MORFOLOGIE / FORMĂ
 ANATOMIE / STRUCTURĂ
 FIZIOLOGIE / FUNCȚIE
I. CLASIFICARE GENERALĂ

A ORGANISMELOR: A ȚESUTURILOR:
• UNICELULARE • VEGETALE
• PLURICELULARE • ANIMALE
 II. DEZVOLTAREA ONTOGENETICĂ/INDIVIDUALĂ
A ORGANISMELOR PLURICELULARE –
PE BAZA PROGRAMULUI GENETIC
• CELULA-OU/ZIGOT MITOZE EMBRION ORGANE/SISTEME DE ORGANE ORGANSM

• EMBRIONUL = CELULE TOTIPOTENTE CELULE MULTIPOTENTE

• HISTOGENEZA slabă diferențiere FORMAREA
ȚESUTURILOR
specializare
ȚESUTURI SPECIALIZATE
• ORGANOGENEZA prin asamblare formează organe
HISTOGENEZA = PROCESUL DE FORMARE,
DIFERENȚIERE A ȚESUTURILOR.
ORGANOGENEZA = PROCESUL DE FORMARE A
ORGANELOR PRIN ASAMBLAREA ȚESUTURILOR.

• ȚESUTUL = reprezintă un ansamblu de celule interdependente, care au

aceeași:
• ORIGINE
• MORFOLOGIE
• STRUCTURĂ
• SPECIALIZARE FUNCȚIONALĂ
HISTOLOGIE VEGETALĂ

ȚESUTURI VEGETALE
I CLASIFICARE:
A. DUPĂ ORIGINE

• EMBRIONARE • DEFINITIVE
PROVIN DIN CELULA OU PROVIN DIN ȚESUTURILE
FORMEAZĂ ȚESUTURILE EMBRIONARE:
DEFINITIVE PRIMARE – în structura primară a
organelor/ în primul an de viață
SECUNDARE – în structura
secundară / începând cu al 2-lea an
de viață
B. DUPĂ FORMA CELULELOR:

IZODIAMETRICE = HETERODIAMETRICE =
PARENCHIMATICE PROZENCHIMATICE
C. DUPĂ GRADUL DE DIFERENȚIERE:

•Embrionare = nediferențiate =
nespecializate
•Definitive = diferențiate = specializate
D. DUPĂ ACTIVITATEA METABOLICĂ:

FĂRĂ ACTIVITATE CU ACTIVTATE

METABOLICĂ/MOARTE METABOLICĂ/VII
• SCLERENCHIMUL • MAJORITATEA ȚESUTURILOR
• VASELE LEMNOASE PARENCHIMURI
• SUBERUL COLENCHIM
E. DUPĂ SPECIALIZAREA ANATOMO-
FUNCȚIONALĂ:
(ȚESUTURI DEFINITIVE)
• DE APĂRARE
• CONDUCĂTOARE
• FUNDAMENTALE / PARENCHIMATICE
• MECANICE / DE SUSȚINERE
• SECRETOARE / GLANDULARE
• SENZITIVE
II. ȚESUTURI EMBRIONARE = DE ORIGINE,
FORMATOARE, GENERATOARE, MERISTEMATICE
= MERISTEME (MERISTOS = DIVIZIBIL)

• CLASIFICARE GENERALĂ – DUPĂ ORIGINE ȘI ROL:

 PROMERISTEME/MERISTEME PRIMORDIALE
MERISTEME I = PRIMARE
MERISTEME II = SECUNDARE
CARACTERE GENERALE ALE
MERISTEMELOR
• Celulele se divid intens = capacitate mare de diviziune
prezintă cromozomi individualizați, vizibili la
microscop
• Celulele se află în diferite faze de diviziune mitotică
• Celule mici, parenchimatice/izodiametrice, fără spații
intercelulare
• Pereții celulari subțiri, permeabili, celulozici și elastici
• Nucleul celular mare, centraI
• Celulele prezintă numeroase mitocondrii, număr mare de
ribozomi și vacuole de dimensiuni mici
CLASIFICAREA MERISTEMELOR PRIMARE:
DUPĂ POZIȚIA ÎN CORPUL
PLANTEI:
• APICALE (apex=vârf) – în vf.
organelor = asigură creșterea în
lungime
• INTERCALARE – deasupra
nodurilor = asigură creșterea în
lungime
• LATERALE = asigură creșterea în
grosime
DUPĂ ROL:
• DERMATOGEN = PROTODERMA – produce
țesuturile DE APĂRARE
• PERIBLEM = MERISTEM FUNDAMENTAL
– produce țesuturile FUNDAMENTALE ale
scoarței
• PLEROM = PROCAMBIU – produce
țesuturile STELULUI/CILINDRULUI
CENTRAL – CONDUCĂTOARE +
MECANICE
1.PROMERISTEME:
-PROVIN DIN CELULA OU (1 SAU
MAI MULTE CELULE)
-CELULE TOTIPOTENTE
-ÎN STRUCTURA EMBRONULUI ȘI ÎN
ZONELE DE CREȘTERE ALE
ORGANELOR
-PRIN SLABĂ DIFERENȚIERE
PRODUC M. I
2.MERISTEME PRIMARE = M. I
-PROVIN DIN PROMERISTEME
-CELULE MULTIPOTENTE
-PRIN DIFERENȚIERE/SPECIALIZARE
FORMEAZĂ ȚESUTURILE DEFINITIVE
MERISTEME PRIMARE
MERISTEME SECUNDARE (II)
-CARACTERISTICE PLANTELOR BIENALE ȘI PERENE – ÎNCEPÂND CU AL 2-LEA AN DE VIAȚĂ
- SE FORMEAZĂ ÎN AFARA AXULUI CENTRAL AL OEGANELOR – ASIGURĂ CREȘTEREA ÎN
GROSIME

FELOGENUL = CAMBIUL
SUBERO-FELODERMIC CAMBIUL LIBERO - LEMNOS
• Generează spre EXTERIOR = • Generează noile vase conducătoare cu
SUBER activitate diferită primăvara și toamna
• Generează spre INTERIOR = = inelele de creștere anuală
FELODERM
• Generează spre EXTERIOR = LIBER
• Generează spre INTERIOR = LEMN
MERISTEME SECUNDARE
III. ȚESUTURI DEFINITIVE =
DIFERENȚIATE/SPECIALIZATE
• Celulele își pierd capacitatea de diviziune
• Celule parenchimatice sau prozenchimatice de dimensiuni și forme diferite
• Pereții celulari pot fi subțiri/celulozici sau îngroșați – impregnați cu celuloză,
cutină, lignină, suberină, minerale
• Prezintă sau nu spații intercelulare
• Nucleul poate fi plasat perferic
• Citoplasma redusă, vacuole voluminoase, în număr redus
1. ȚESUTURI DE APĂRARE

• Plasate la exteriorul/suprafața organelor = ROL DE PROTECȚIE

• De regulă – formate dintr-un singur strat de celule (EXC. SUBER, EXODERMA) fără
spații intercelulare
• CELULE PARENCHIMATICE, cu pereții celulari îngroșați (cutină, suberină, lignină,
minerale); EXC. RIZODERMA
• Prezintă celule modificate/metamorfozate – PERI, ȚEPI, SPINI – COMPLETEAZĂ
FUNCȚIA DE PROTECȚIE; STOMATE, LENTICELE – SCHIMB DE GAZE,
TRANSPIRAȚIE
PERIȘORI ABSORBANȚI - RĂDĂCINĂ
PERI PROTECTORI ȘI GLANDULARI
STOMATE
LENTICELE
MACROSCOPIC -
MACRO/MICROSCOPIC CARTOF MICROSCOPIC
CELULE EPIDERMICE
MODIFICATE/METAMORFOZATE
STOMATE=SCHIMB
PERI, PAPILE, ȚEPI, DE GAZE,
SPINI =PROTECȚIE, TRANSPIRAȚIE; LENTICELE –
ABSORBȚIE, SECREȚIE, HIDATODE/STOMATE STRUCTURA II -
SENZITIV MODIFICATE=GUTAȚIE SUBER
 Peri absorbanți – • Schimb de gaze – • Rolul stomatelor în
rizoderma rădăcinii fotosinteză, respirație; structura secundară a
tulpinii
 Peri protectori – tulpină, • Asigură
frunză, etc; modifică transpirația/gutația
intensitatea transpirației excreția apei/apă și săruri
minerale
A. ȚESUTURI DE APĂRARE PRIMARE (I)

•RĂDĂCINĂ – RIZODERMA +
EXODERMA + ENDODERMA
•TULPINĂ + FRUNZĂ – EPIDERMĂ(E)
STRUCTURA PRIMARĂ A ORGANELOR
VEGETATIVE
RĂDĂCINA TULPINA FRUNZA
RIZODERMA + EPIDERMA – VEZI CARACTERE GENERALE
EXODERMA + ENDODERMA – APARȚIN STRUCTURII SCOARȚEI
RĂDĂCINII/ENDODERMA, RAR ȘI LA TULPINĂ; PEREȚII CELULARI
ÎNGROȘAȚI/SUBERIFICAȚI – EXC. CELULELE DE PASAJ – ASIGURĂ CIRCULAȚIA
SEVEI BRUTE

EXODERMA ENDODERMA

• Reprezintă primele straturi ale scoarței • Reprezintă ultimul strat al scoarței

• Țesut pluristratificat
• = FUNCȚIE DE APĂRARE - după
exfolierea rizodermei, NU ȘI DE
ABSORBȚIE
• = CUTIS
• Țesut unistratificat, de regulă
• = FUNCȚIE DE
APĂRARE/PROTECȚIA STELULUI
+ DEPOZITARE A AMIDONULUI =
TEACĂ AMILIFERĂ
B. ȚESUTURI DE APĂRARE SECUNDARE –
SUBER + FELODERM – GENERATE DE FELOGEN
SUBER
• Pereții celulari puternic
suberificați/impermeabili = APĂRARE
MECANICĂ + IZOLARE TERMICĂ
• ȚESUT MORT, PLURISTRATIFICAT,
FĂRĂ SPAȚII INTERCELULARE –
întrerupt de lenticele (schimburile cu mediul)
• FORMEAZĂ RITIDOMUL – după
exfolierea epidermei la arbori
FELODERM
• Pereții celulari subțiri, permeabili, celulozici
= APĂRARE + DEPOZITARE +
FOTOSINTEZĂ (DACĂ PREZINTĂ
CLOROPLASTE)
• ȚESUT VIU, PLURRISTRATIFICAT, CU
SPAȚII INTERCELULARE
• POATE ÎNDEPLINI FUNCȚIE
ASIMILATOARE (vezi tubercul de cartof)
2. ȚESUTURI
FUNDAMENTALE/PARENCHIMATICE/PARENC
HIMURI
• = ȚESUTURI TROFICE
• PLURISTRATIFICATE
• CELULE PARENCHIMATICE/PROZENCHIMATICE VOLUMINOASE,
CU/FĂRĂ SPAȚII INTERCELULARE, CU/FĂRĂ CLOROPLASTE,
CONȚIN LEUCOPLASTE/AMILOPLASTE; CU VACUOLE
VOLUMINOASE
• PEREȚII CELULARI SUBȚIRI, CELULOZICI, PERMEABILI
CLASIFICARE:
ASIMILATOARE = DE DEPOZITARE =
CLORENCHIMURI PARENCHIMURI DE ABSORBȚIE
• ÎN STRUCTURA TUTUROR
• În structura frunzelor și ORGANELOR VEGETATIVE • ÎN TOATE ORGANELE
• SUNT PREZENTE ÎN SCOARȚĂ = VEGETATIVE ALE
a tulpinilor ierboase PARENCHIM CORTICAL; ÎN
UNOR SPECII =
• Formează MEZOFILUL LEMN ȘI LIBER =
PARENCHIMUL ASIGURĂ ABSORBȚIA
FRUNZELOR LEMNOS/LIBERIAN; ÎN MĂDUVĂ SUBSTANȚELOR
= PARENCHIMUL MEDULAR
• ȚESUTURI NUTRITIVE
• DEPOZITEAZĂ:
PLURISTRATIFICATE,  SUBSTANȚE ORGANICE
BOGATE ÎN  APĂ (ACVIFERE) – XEROFITE
CLOROPLASTE CU SAU HALOFITE

CLOROFILĂ  AER (AERIFERE) - PLANTE

NATANTE ȘI SUBMERSE
CLORENCHIMURI
a. ȚESUTUL
PALISADIC
• Celule prozenchimatice, în
palisadă/fără spații intercelulare,
cu numeroase cloroplaste
• Orientat spre epiderma
superioară – frunza bifacială
• Țesut pluristratificat 2 -12
straturi
CLORENCHIMURI
b. ȚESUTUL
LACUNAR/lacunos
• Celule parenchimatice, cu
spații intercelulare mari/lacune,
cu cloroplaste și amiloplaste
• Orientat spre epiderma
inferioară – frunza bifacială
• Țesut pluristratificat cu rol
asimilator și de depozitare
CLORENCHIMURI
c. ȚESUTUL OMOGEN
• Celule parenchimatice, cu
spații intercelulare
mari/lacune, cu cloroplaste și
amiloplaste
• SPECIFIC PLANTELOR
DE APARTAMENT
• Țesut pluristratificat cu rol
asimilator și de depozitare
CLORENCHIMURI
ȚESUTUL SEPTAT
• Celule parenchimatice, fără
spații intercelulare, cu
cloroplaste numeroase
• SPECIFIC frunzelor de
conifere
• Țesut pluristratificat cu rol
asimilator de eficiență
maximă
PARENCHIMURI DE DEPOZITARE
A SUBSTANȚELOR
ORGANICE ACVIFERE/PT. APĂ AERIFERE/PT. AER
DEPOZITEAZĂ GLUCOZĂ, CELULE SPAȚII INTERCELULARE
FRUCTOZĂ, ZAHAROZĂ,
VOLUMINOASE, CU FOARTE MARI =
AMIDON, LIPIDE,
PROTEINE/SPECIE/ORGANSPE VACUOLE MARI, DEPZITEAZĂ AER =
CIALIZAT CONȚIN SUBSTANȚE SCAD DENSITATEA
CELULELE AU VACUOLE MUCILAGINOASE CORPULUI PLANTEI =
DEOSEBIT DE VOLUMINOASE CARE ASIGURĂ RIDICAREA PLANELOR
ORGANUL SPECIALIZAT LA REȚINEREA APEI ȘI O LA SUPRFAȚĂ =
DEPOZITARE SE
CEDEAZĂ GREU FACILITEAZĂ ACCESUL
HIPERTROFIAZĂ LA AER ȘI LUMINĂ
MEDIULUI
PARENCHIMURI DE ABSORBȚIEHIALODERMA CU
RIZODERMA – HIALOCITE – ÎN
VELAMEN RADICUM STRUCTURA TALULUI
UNISTRATIFICATĂ, CU
PERIȘORI ABSORBANȚI, CU P.C. – SPECIFIC ORHIDEELOR = MUȘCHILOR = ABSORBȚIA
CARE SE GELIFICĂ ÎN ABSOARBE VAPORII DE SEVEI BRUTE PE TOATĂ
CONTACT CU SOLUL APĂ DIN ATMOSFERĂ SUPRAFAȚA CORPULUI
3. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE = ASIGURĂ FLUXUL
PERMANENT AL SEVELOR
= CARACTERISTICE CORMOFITELOR
= LIPSESC LA TALOFITE – LA MUȘCHI APARE TENDINȚA DE
DIFERENȚIERE A VASELOR LIBERIENE PRIN ALUNGIREA CELULELOR

LEMNOS LIBERIAN

• = vase lemnoase = circulația • = vase liberiene = circulația

ascendentă a sevei brute (apă + ascendentă + descendentă a sevei
săruri minerale) elaborate (soluție de substanțe
organice)
ȚESUT CONDUCĂTOR

LEMNOS LIBERIAN

S I = HADROM (HADROS = S I = LEPTOM (LEPTOS =

TARE, GROS) = VASE + SUBȚIRE) = VASE +
PARENCHIM PARENCHIM
S II = LEMN = XILEM S II = FLOEM = LIBER
(XYLON = LEMN) = VASE + (PHLOIOS = LIBER) = VASE
PARENCHIM + FIBRE + PARENCHIM + FIBRE
ȚESUT CONDUCĂTOR
A. VASE CONDUCĂTOARE
LEMNOASE – CELULE MOARTE = FĂRĂ
CITOPLASMĂ
PEREȚII CELULARI ÎNGROȘAȚI
NEUNIFORM/LIGNIFICAȚI =
REZISTENȚĂ + SUSȚINERE
LIBERIENE – CELULE VII + ANUCLEATE
= COORDONATE DE CELULELE ANEXE,
CU CIROPLAMĂ
PEREȚII CELULARI SUBȚIRI,
CELULOZICI
VASE LEMNOASE Click icon to add picture
TRAHEIDE = SPECIFICE FERIGILOR ȘI
GIMNOSPERMELOR
= VASE ÎNCHISE, IMPERFECTE – PEREȚII
CELULARI TRANSVERSALI PREZENȚI
= VITEZĂ DE CONDUCERE MAI MICĂ
TRAHEI = SPECIFICE ANGIOSPERMELOR
= VASE DESCHISE/PERFECTE – DISPAR
PEREȚII TRANSVERSALI
=VITEZĂ DE CONDUCERE MAI MARE
= SE ÎNCHID CU TILE (PARENCHIM) ÎN
PERIOADA DE REPAUS
VASE LIBERIENE
TUBURI CIURUITE =
PEREȚII TRANSVERSALI =
PLĂCI CIURUITE
= SE ÎNCHID ÎN REPAUS CU
DOPURI DE CALOZĂ –
reversibil la monocotiledonate
= SUNT COORDONATE DE
CELULELE ANEXE
B. PARENCHIM
LEMNOS/LIBERIAN = VEZI
PARENCHIMURI

C. FIBRE LEMNOASE / LIBERIENE

= VEZI ȚESUTURI MECANICE
PARTICULARITĂȚI ALE ORGANIZĂRII
LEMNULUI/LIBERULUI ÎN STRUCTURA
ORGANELOR VEGETATIVE
RĂDĂCINĂ TULPINĂ FRUNZĂ

S I = FASCICULE FASCICULE MIXTE FASCICULE MIXTE

LIBERIENE ȘI LIBERO-LEMNOASE = LIBERO-LEMNOASE =
LEMNOASE DISPUSE LIBER=EXTERIOR ȘI LEMN = SPRE EPIDERMA
ALTERNATIV LEMN=INTERIOR SUPERIOARĂ
PROTOXILEM / PROTO-XILEM/FLOEM + LIBER = SPRE EPIDERMA
PROTOXILEM = LA META-XILEM/FLOEM INFERIOARĂ
PERIFERIA STELULUI INNVERS FAȚĂ DE
METAXILEM/METAFLOE RĂDĂCINĂ
FASCICULE LIBERIENE/LEMNOASE/MIXTE
STRUCTURĂ SECUNDARĂ - RĂDĂCINĂ
STRUCTURĂ SECUNDARĂ - TULPINĂ