05.X.

2017
HISTOLOGIE CURS 1
ESUTUL EPITELIAL 1

INTRODUCERE
Organismul uman este un tot unitar, format din multe unitati distince. Numarul de celule din
organism depete 75 de trilioane (mai mare decat numrul de stele din galaxia noastra). Exist
peste 14 miliarde de neuroni in scoarta cerebrala.
Tesuturile au:
celule
matrice extracelulara = molecule sau structuri rezultate in urma ativitatii secretorii a
celulelor
Celulele pot fi:
nedifereniate (aproximativ 10% din celule) celulele stem nemuritoare
difereniate - se diferentiaza i realizeaza un anumit tip celular; doar 200 tipuri de celule
se specializeaza (ex: hematia este specializata pentru transportul oxigenului)
Cele 200 de tipuri de celule diferentiate se asociaza in cele 4 tiputi de tesuturi:
epitelial
conjunctiv
muscular
nervos
TESUTUL EPITELIAL
Etimologie
ephi = deasupra
thele = ridicatura
Prin modul in care este organizat se distinge de celelalte tesuturi. Prezint mase celulare
compacte, fara goluri! Celulele sunt unite prin jonctiuni.
Indiferent de localizare sau de dispunere a epiteliului, la nievelul sau se descriu 2 suprafete:
suprafata libera - poate privi spre mediul extern sau spre cavitatea unui organ
suprafata in raport cutesutul conjunctiv- se atasaeaza de el prin membrana bazala, o
structur acelular, omogen i acidofil. Nu intotedeauna membrana bazala e vizibila
la MO!

1
Caracteristici
mare diversitate ca forma si functie
forma de poliedre, pentru a se orgniza in mase bombate/straturi celulare
poliedrele sunt:
o pavimentoase = turtite = scuamoase (solz de peste) cu nucleu turtit
o cubice cu nucleu rotund
o cilindrice = columnare = prismatice, cu nucleu ovoidal, situat bazal
La MO nu se vede membrana celular, iar forma i numrul nucleilor reprezinta o
cale indirecta de a stabili tipul epiteliului.
Functie
formeaza invelisuri membranare
epiderma este o bariera impermeabila, nelasand molecule sa treaca din mediul extern in
cel intern
captuseste toate cavitatile inchise ale organismului (pleurala, peritoneala, pericardica)
EXCEPTIE: cavitatea articulara este captusita de membrana sinoviala, care nu este de
natura epiteliala!
captuseste toate caile de comunicare cu mediul extern (caile urinare i genitale, arborele
traheo-bronsic)
rol protector, protejand unele organe - ovarul
Cu toate acestea, majoritatea organelor sunt protejate de capsula!
transport selectiv de substante, mediind toate schimburile care au loc la nivelul
organismului - tubul digestiv
schimburile dintre diferite compartimente - sange-tesut
se afla n structura unor organe solide sau spongioase, formand parenchimul organului
rol sensorial raspunde la actiunea unor stimuli specifici (receptorul pentru gust/
echilibru)
rol contractil celulele mioepiteliale = subpopulatie de celule epiteliale, care au in
citoplasma filamente de miozina si actina
Provenien - din toatecele 3 foite embrionare
ectoderm - epidermul i anexele
mezoderm - epiteliile care captusesc caile genitale
endoderm - tub digestive si glandele anexe

Vascularizatie
tesut avascular - nu contine vase sanguine sau limfatice
troficitatea este realizata pe seama tesutului conjunctiv cu care se asociaza orice epiteliu;
tesutul conjunctiv are vase proprii, iar substantele nutritive difuzeaza prin membrana
bazala si ajung la celule
EXCEPTIE: stria vascularis epiteliu cu vase de la nielul urechii interne, pe peretele
lateral al melcului membranos!

2
Inervatie
inervatie senzitiva foarte bine reprezentata - terminatii nervoase ale SNP
o libere
o ramificate
o in cosulet
Sunt i epitelii care nu au inervatie pentru durere:
o epiteliu gastric i intestinal
o colul uterin
Astfel, la endoscopia n scop diagnostic, se poate preleva un fragment din epiteliu
gastric sau intestinal, fr ca pacientul sa simta durere. De asemenea, raclarea sau
cauterizarea unor eptelii nu provoaca discomfort pacientului.
inervtie motorie pentru celulele care au activitate secretorie
Proprietatea de regenerare
regenerarea este un process fiziologic prin care sunt inlocuite celule nefunctionale sau
imbatranite esutul epitelial are o mare capacitate de refacere
la baza ei se afla activitatea mitotica permanenta a celulelor stem adulte
o celule epiteliale nedifereniate, denumie astfel, deoarece sunt prezente si dupa
nastere
o au proprietatea de a se diferentia numai in celulele tesutului din care fac parte
mecanismele de regenerare sunt necesare deoarece prin raportul pe care il are cu
mediul extern sau unele lichide care inconjoara anumite organe, esutul epitelial este
supus la variatii mari de temperatura, trauma mecanic, radiatii, toxine

Celulele stem adulte

au capacitate de autoreplicare asigura supravietuirea populatiei de celule stem

adulte, pe toata durata vietii
celula stem se divide asimetric, pentru a proteja informatia genetic i rezult:
o o celula alta stem adulta pstreaz catena matri de ADN
o o celula tranzitorie, care se angajeaza intr-un proces de diferentiere are
catena nou de ADN
Astfel, daca apare un defect de sinteza, scade riscule de transmitere - evitarea
formarii unei populatii de celule clonale mutante!
sunt multipotente = se pot diferenia n toate celulele acelui epiteliu
o unele epitelii au o singura populaie celulara epidermul are doar
cheratinocite
o de regula sunt mai multe tipuri celulare, care se difereniaz din celula
tranzitorie epiteliul intestinal are cel puin 7 tipuri de celule
o datorita acestei capacitati, rezulta si posibilitatea de reconstructie a tesutului -
pornindu-se de la o singura celula stem, se poate obtine experimental o
structura glandular/ de folciul pilos etc.

3
Identificarea celulei stem adulte
se poate face doar cu tehnici speciale:
o marcarea materialului genetic cu precursori radioactivi - timidina tritiata
o metedode imunocitochimie, care folosesc nucleozide sintetice - bromo deoxi
Uridina (BrdU) este cel mai folosit
Principiul este identic la ambele metode:
o celulele incorporeaza moleculele
o celulele stem vor incorpora mai mult timp markerii, deoarece au rata de
diviziune scurt i via lung (raman mult in faza C0 a ciclului celular)
o identificrea markerilor, dupa un interval de timp, arata ca celula este o celul
stem adulta
se mai pot identifica markerii de suprafata (molecule specifice de la suprafata
celulelor)
o se gaseste un marker care dispare cand celula se angajeaza in diferentiere si un
marker care sa lipseasca la celula stem adulta
o celulele cluster of designation pozitive (CD34+) CD34 este o proteina
care dispare cand celula se angajeaza in diferentiere
o celulele integrina 6 negative (integrina 6 ) intergina 6 este un
receptor transmembranar care lipseste la celula stem adulta (dar apare la
celula care incepe diferentierea)
n testu epitelial, celulele stem adulte se gasesc ataate de membrana bazala
celula isi mentine multipotentialitatea atata timp cat ramane atasata de membrana
bazala - cand s-a detasat, si-a inceput diferentierea

Rata de inlocuire a celulelor

timpul necesar pentru inlocuirea totala a popuatiei celulare
variza in limite foarte largi
o epiteliu cu rat rapida - intestin stubtire (4-5 zile)
o epitelii cu rat lenta
- epiderm (1 luna sau chiar ani)
- epiteliul din rinichi sau plamani
Repartitia
depinde de tipul de epiteliu
o epiteliul unistratifiact
izolate
grupate in zone germinative:
- mucoasa gastriva, n partea profunda a criptelor
- intestinul gros, n partea profunda a invaginarilor
o epiteliul stratificat in structura stratului germinativ

4
 Metaplazia
metaplassein (latin) = schimbare
un epiteliu supus actiunii indelungate a unor factori de agresiune din mediu are
capacitatea de a se transforma intr-un alt tip de epiteliul - transformare morfologica si
functionala o celul ciliat i poate pierde cilii
frecventa
o la nivelul epiteliului pavimentos cea mai frecvent
o la nivelul epiteliului respirator - la fumatori
o in carente vitaminice mai ales avitaminoza A
are caracter reversibil = cand inceteaza actiunea factorului de mediu, nceteaza i
metaplazia
apare i la esutul conjunctiv
CLASIFICAREA EPITELIILOR
Din punct de vedere funcional, epitellile sunt:
de acoperire
glandulare
senzoriale
Epiteliile senzoriale nu au criterii de clasificare, deci se va vorbi doar despre
epiteliile de acoperire si cele glandulare.
Epiteliile de acoperire
Pentru clasificare se folosesc 2 elemnte vizibile la MO (clasifcare traditionala, cea mai
buna din punct de vedere descriptiv):
o forma celuleor
o numarul de straturi celulare
Dupa numarul de straturi celulare:
unistratificate - toate celulele au raport cu matricea, prin membrana bazala
La MO, nucleii apar dispui pe acelai rnd!
pluristratificate - numai o parte din celule sunt in raport cu matricea
Dupa forma
pavimentoase
cubice
cilindrice
Toate pot fi uni- sau pluristratificate!
Denumirea dupa forma se da dupa forma celulelor de la suprafata epiteliului
pluristratificat.

5
 Rol - difera in functie de organiare
Unistratificate procese de absorbtie si secretie, avand rol protector
Pluristratificate rol protector, unele fiind modert permeabile pentru apa si
molecule mci
1) Epiteliul simplu pavimentos
endoteliu - captuseste un vas sanguin sau limfatic, indeferent de calibru
mezoteliu - captuseste cavitati inchise (pleural, pericardic)
2) Epiteliu pseudostaratificat
,,fals stratificat celulele au nuclei cu forma si dimensiuni diferite, nefiind aseazti pe
acelasi rand - falsa impresie de stratificare
La MO, nucleii apar dispui ca o linie n zig-zag!
celulele au inaltimi diferite si numai o parte ating suprafata
apar imagini nucleare care se adapteaza tipului celular
celulele care ating suprafata epiteliului au specializari de tipul
o cililor: epiteliu ciliat in caile respiratorii = epiteliu de tip respirator - specific
cailor respiratorii)
o stereocililor: n caile genitale masculine - epididim si n canalul
Sunt mai lungi decat cilii, dar diagnosticul de stereocili este pus doar de ME!
3) Epiteliu de tranzitie = uroteliu epiteliu polimorf - forma speciala de epiteliu pluristratificat
Denumirile arata particularitatile epiteliului:
uroteliu, deoarece apare numai la nivelul cailor urinare - de la nivelul calicelui mic mai
departe, inlusiv segmenul proximal al uretrei
polimorf, deoarece
o celulele sunt pe mai multe straturi, numai o parte avand raport cu membrana
bazala
o mai multe forme celulare care se potalinia in 3 straturi:
bazal - celule cubice sau cilindrice
intermediar - celule alugite, cu forma de raceheta de tenis
superficial umbeliforme, care la MO prezint o cuticul!
Unele celule intermediare si superficiale au prelungiri prin care se
ancoreaza pe membrana bazala, alunecand unele pe celelalte!

Celulele umbeliforme:
mari, latite, acoperind una sau doua celule intermediare
membrana apicala are particularitatea ca este asimetric, cu grosimi diferite
placile rigide = zonele ngroate, care reprezint 75% din memmbran, unite prin zone
subtiri
ngrosarea este data de prezenta unor uroplakinelor proteine cu domeniile
extracelulare mult mai lungi decat cele intracelulare, astfel nct foia extern este de dou ori
mai groas dect cea intern

6
 domeniul intracitoplasmatic al uroplakinelor este ancorat la citoschelet si prin ele
actioneaza placile rigide
prin tractionare, placile rigide se invagineaza - rol de rezerva membranara
o cand vezica este goala, placile sunt invaginate in membrana
o cand se exercita presiune, revin la suprafata
compzitie chimica deosebita membrana apicala este mai bogata cerebrozide - lipide cu
rol de bariera osmotica
Astfel, epiteliul de tranziie are proprietatea de a-si modifica numarul de straturi si forma
celulelor din stratul superficial modificare care este corelata cu gradul de intinderea al
epiteliului.

Epiteliul glandular
dupa locul unde celula elimina produsul de secretie:
o exocrin elimina in mediul extern
o endocrin elimina in mediu intern (limfa, sange, lichide interstitiale)
se formeaz din lame epiteliale, in raport cu tesut conjunctiv adiacent, aparand un proces
de inmugurire
mugurele creste treptat si se deplaseaza spre mezenchimul adiacent
evolutia se face spre epiteliu exo- sau endocrin in funcie de raportul cu lama
o daca se mentine legatura cu lama de origine evolueaz spre epiteliu glandular
exocrin
La nivelul mugurelui se difereniaz celulele care formeaz secreta
adenomerul - partea funcional a glandei
ductul extern
o daca se pierde legatura cu lama de origine migreaza spre mezenchim si evolueaz
spre epiteliu endocrin
Glandele sunt:
1) Exocrine
2) Endocrine
3) amficrine (mixte)

1) Glandele exocrine - criterii de clasificare

structur - numrul de celule care intra in structura:
o unicelulara celula caliciform, singura celul considerat gland
Doar datorit existenei celulei caliciforme se face clasificarea dup structur!
o multicelulara
intraepiteliala: in epiteliu de invelis mucoasa nazala
epiteliu de invelis secretor - epiteliul gastric, unde toate celule componente
secreta mucus care se dispune ca un strat ce protejeaza de sucul gastric
grupuri compacte = acini (cu forma boabei de strugure) se remarca la MO
atmosfeera de tesut conjunctiv si de vase capilare

7
 aspectul ductului excretor
o glande simple - un singur canal
o glande compuse canal ramifiact
aspectul adenomerului
o forma de tub
o forma acinoasa = form alveolara - ca un sac mic
o forma tubulo-acinoasa (tubule-alveolara) - incepe ca un tub si se termina dilatat, ca
un acin
Denumirea unei glande exocrine, din punct de vedere morfologic, se face cu 2 adjective:
o primul - aspectul ductului
o al doilea - aspectul adenomerului
natura produsului de secretie
o cu secretie mucoasa - mucus cu aspect vascos, deoarece contine proteine mucine
glicoprotinltglicozliate
o cu secretie seroasa - secretie asemanatoare cu apa continut mare de enzime i
proteine
o cu secretie mixta - de obicei domina un tip de secreie:
secretia seroasa gland sero-mucoas
mucoasa - muco-seroas
o cu secretie uleioasa - glandele sebacee secreta o mixture de lichide, ce conin
trigliceride
mecanismul de excretie
merocrin
mero = parte
eliminarea produsului prin exocitoza
apocrine
apos = din
o parte din cel se elimin
produsul se acumuleaz la polul apical si se detaseaza cu membrana si
citoplasma:
- glandele mamare
- glandele ceruminoase din conductiv extern
- glandele Moll
holocrine
holos = tot
se acumuleaz produs i apoi se produce liza nuclear
celula moare se elim si celula, mpreun cu produsul
esutul epiteloid are toate caracteristicile esutului epitelial, dar:
celulele epiteliale formeaza mase compacte, n raport cu membrana bazala
lipseste suprafata libera
Este prezent la majoritatea componentelor sistemului endocrin i se poate diferenia
doar la ME!