Histologie curs 1

Tesut Epitelial
Compozitia unui tesut:
- Celule
- Matrice extracelulara
Caracteristici generale si clasificare:
Epitelial epi=deasupra thele=ridicatura, mamelon
Epitelile sunt mase celulare compacte => matricea extracelulara este putina.
Celulele sunt unite prin desmozomi (jonctiuni).
Epitelile au 2 suprafete:
- Libera ( spre exterior sau spre lumen )
- In raport cu tesutul conjuctiv prin membrana bazala ( acidofila, acelulara )
alcatuita din glicozaminoglicani sulfatati(GAG) si proteine.
In unele localizari, celulele au membrane bazala, dar nu suprafata libera => tesut
epiteloid ( in glandele endocrine de obicei )
Tesuturile epiteliale au mare diversitate
Forma celulara
- Turtite ( scuamoase, pavimentoase )
- Cubice
- Cilindrice ( columnare, prismatice )
Forme nucleare
- Turtit in celulele pavimentoase
- Rotund in celulele cubice
- Ovoidal in celulele cilindrice ( Ocupa o pozitie bazala )

Mare diversitate a functiei :

- Formeaza invelisuri membranare, reprezinta o bariera cu rol protector si
impermeabila pentru apa. Cavitatile sinoviale nu sunt captusite epitelial
Captuseste toate caile de comunicare ale corpului cu exteriorul, dar se poate
gasi si la exteriorul organelor ( ovarul )
- Asigura transport selectiv de substante atat intre mediu si organism cat
si in interiorul organismului.
- Intra in structura organelor solide sau spongioase.
- Rol senzorial in organele de simt
- Rol contractil = celulele mioepiteliale
Parenghimul glandular = totalitatea celulelor secretorii impreuna cu sistemul
canalicular
Epitelile pot deriva din ectoderm pielea, unghia, firul de par

mezoderm caile urinare sunt captusite de uroteliu

endoderm epiteliul ce captuseste tubul digestiv
Tesutul epitelial este avascular, hranirea se realizeaza prin difuziune din
tesutul conjunctiv adiacent ( lamina propria ). Vasele nu patrund in membrana
bazala. Epiteliul unistratificat este uniform hranit pe cand cel pluristratificat este
mai greu hranit catre portiunea luminala. Drept consecinta, celulele aflate spre
membrana bazala sunt mai active din punct de vedere metabolic.
Singurul epiteliu vascularizat este epiteliul de pe peretele lateral al melcului
membranos Stria vascularis care preia din sange componente pe care le secreta
in endolimfa.
Inervatia este puternica atat senzoriala cat si motorie. La nvelul unor
epitelii lipsesc terminatii pentru durere ( epiteliul gastric si intestinal, epiteliul colului
uterin ) ceea ce permite raclarea sau cauterizarea acelor zone fara durere.
Au capacitate mare de regenerare ( proces fiziologic pentru inlocuirea
celulelor nefunctionale ). Mecanismele de reparare si reinoire sunt datorate
activitatii mitotice neintrerupte a celulelor stem adulte ce prezinta specificitate de
tesut. Aceste celule prezinta proprietatea de autoreplicare ceea ce mentine
constant numarul lor. Proprietatea se datoreaza diviziunii asimetrice => 1 celula
stem si o celula precursoare sau tranzitorie. Celula stem pastreaza catena
originala de ADN ceea ce limiteaza aparitia unor greseli de replicare.
Celula stem adulta este pluripotenta ( din ea deriva toate tipurile de celule
specifice tesutului ). Identificarea acestora se face prin marcarea materialului
genetic fie cu precursori radioactivi fie cu nucleotide sintetice
( Bromodezoxiuridina BrdU ). Celulele stem adulte au o durata de viata mare. Ca
markeri de suprafata se remarca prezenta CD 34 si absenta integrinei a6.
In epitelii, celulele stem adulte se afla mereu in apropierea membranei
bazale de care se ataseaza. Rata de inlocuire a celulelor epiteliale variaza in functie
de localizarea acestora:
- In epiteliul intestinului subtire este rapida : o saptamana
- In epiderm este medie : o luna
- In epiteliul pulmonar si in cel renal este lenta : ani
Pentru epiteliul unistratificat, regenerarea se face prin zone germinative
pupulate cu celule stem. In epiteliul criptelor, celulele stem sunt localizate in
profunzimea acestora.
Pentru epiteliul pluristratificat, exista un strat germinativ ( bazal ) de celule
stem.
Metaplazia = proprietatea unui epiteliu de a se transforma in alt tip de
epiteliu si se realizeaza sub actiunea unor factori nocivi.
Transformarea este reversibila. Cauzele pot fi :
- Patologice = hipovitaminoza A in epiteliul renal si cel bronsic
- Datorate tutunului

Clasificarea epitelilor se poate din punct de vedere a functiei :

- (A) Epitelii de acoperire
- (B) Epitelii glandulare
- (C) Epitelii senzoriale
(A) Epitelii de acoperire
Clasificarea acestora se poate face in functie de mai multe criteri:
1 Numarul de straturi
- Pluristratificate = Mai multe straturi, dintre care doar unul e asezat pe
membrana bazala
- Unistratificate = Un singur strat de celule asezate pe membrana celulara
adiacente la matrice
2 Forma celulara
- Columnare
- Cubice
- Pavimentoase

! Denumirea in functie de forma celulara pentru epiteliile

pluristratificate se face in functie de aspectul ultimului strat celular.
Numarul de straturi celulare se afla in conformitate cu rolul epiteliului astfel
incat cele unistratificate au rol in schimburile de substante, in timp ce
epiteliile pluristratificate au rol de protectie si prezinta permeabilitate
redusa.
Epiteliul pseudostratificat este un tip de epiteliu unistratificat cilindric. Pot
prezenta specializari de membrana la polul apical cili sau stereocili.
Ex: - Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat = epiteliu respirator
- Epiteliu pseudostratificat cilindric cu stereocili = epiteliu din caile genitale
masculine
Epiteliul de tranzitie (uroteliu) nu apare decat in caile urinare cum ar fi : calice
mici, calice mari, bazinet, ureter, vezica urinara si partea proximala a uretrei.
Prezinta mai multe straturi celulare:
- Bazal cu celule usor cilindrice
- Medial ce prezinta celule in racheta
- Apical unde celulele sunt mari, late, mono- sau bi- nucleate. Mai este numit si
stratul celulelor umbreliforme.
Epiteliul de tranzitie este o bariera osmotica. Aceasta proprietate este oferita
de placile rigide de la polul apical al celulelor umbreliforme care sunt bogate in
cerebrozide.
(B) Epitelii glandulare

Se formeaza in viata intrauterina dintr-un epiteliu de acoperire unistratificat

ce formeaza spre interior un mugure. Daca mugurele pastreaza comunicarea cu
epiteliul unistratificat atunci glanda formata va fi una exocrina, unde partea de
legatura va forma ductul glandei, iar partea profunda va forma adenomerul ( partea
secretorie ). Daca legatura cu epiteliul de origine nu se pastreaza, glanda va fi
endocrina.
Glandele pot fi endocrine, exocrine sau mixte.

Clasificare
1 Dupa numarul de celule pot fi :
- Unicelulare = celulele caliciforme ( prezente in epiteliul digestiv si cel
respiratori )
- Pluricelulare : a) in epiteliul de invelis
b) epiteliu secretor de invelis ( rol protector si secretor )
c) in grupuri compacte acini sau tubi
2 Dupa sistemul canalicular pot fi:
- Simple
- Compuse ramificate => structura lobulara
3 Dupa aspectul adenomerului pot fi:
- Tubulare
- Acinoase
- Tubuloacinoase
4 Dupa natura produsului de secretie sunt:
- Mucoase = cantitate mare de mucine ( Glicoproteine inalt glicozilate )
- Seroase = cantitati mari de proteine enzimatice
- Mixta = un amestec intre cele mucoase si cele seroase
- Uleioasa = cantitati mari de lipide
5 Dupa mecanismul de secretie sunt:
- Merocrine ( majoritatea glandelor exocrine) = produsul sub forma de vezicula
este exocitat
- Apocrine = veziculele de secretie se acumuleaza la polul apical si se elimina
cu fragmente membranare
- Holocrine ( glandele sebacee ) = produsul de secretie se acumuleaza, iar
pentru secretie este eliminata si celula secretoare.